Răspunderea penală a participanților la infracțiune

Introducere

Dacă în teoria dreptului, conceptul de răspundere juridică ar fi pe deplin cristalizat, calificarea diferitelor forme de răspundere ar fi mult simplificată Evoluţia in conceptualizare este marcată de două etape şi anume:

1 În care raspunderea juridică este asociată ideii de obligaţie, rezultată dintr-o încălcare, ca urmare a săvîrşirii unei conduite ilicite, indeferent de forma pe care o îmbracă această conduită

2 În care răspunderea juridică este asociată idei de raport juridic de constrîngere, raport determinat de complexul de drepturi şi obligaţii care se stabileşte între stat, ca unic subiect activ şi autorul faptei ilicite, subiect pasiv al raportului juridic respectiv

În dreptul penal, deasemenea răspunderea penală este definită fie ca o obligaţie a unei persoane de a suporta o sancţiune penală datorită faptului că a săvîrşit o infracţiune, fie ca un raport juridic de constrîngere, al carui conţinut îl formeză obligaţia de a suporta o sancţiune juridi, ca şi dreptul de a aplica o sancţiune penală, dreptul care aparţine statului fiind exercitatprin organele sale specializate

După alte opinii, răspunderea juridică este o categorie limitată, căci ea intervine in momentul încălcării norme juridice, dincolo de care nu putem vorbi de răspundere

Observ, că acele definiţii care concep răspunderea ca o obligaţie de a suporta o sancţiune juridică, nesocotind diferenţierea care există intre răspunderea juridică şi sancţiunea juridică propriu-zisă, faptul că sncţiune nu reprezintă decît instrumentul de realizarea a răspunderii juridice Cealaltă grupă de definiţii, care asociază răspunderea juridică cu raportul juridic de constrîngere, nupermite nici ea o explicare aprofundată a conceptului După parere raspunderea juridică nu poate fi redusă la o simplă obligaţie şi nici nu este suficient definită prin socierea sa la noţiunea de raport juridic de constrîngere; analiza răspunderii juridice prin prisma formelor care le îmbracă, nu relevă pe de plin conţinutul acestea, deoarece răspunderea juridică prezintă mai mult de cît un raport juridic de constrîngere Această observaţie a fost facută şi de alţi autori care au sesizat că răspunderea penală nu trebuie confundată cu raportul juridic penal în cadru căruia ea se ralizează Într-o asemenea viziune, răspunderea penală n-ar putea fi înfăţişată nici ca un ansamblu de drepturi şi obligaţii colective ale subectelor raportului juridic penal care se realizează, in principal, prin constrîngerea de stat faţă de infractor, în condiţiile şi formele prevăzute de lege, în scopul restabilirii ordinii de drept şi a resocializării infractorului

Sesizăz complexitatea acestei instituţii, unii autori au argumentat că răspunderea penală dă conţinut şi finalitate raportului juridic penal, determinînd obiectiv şi subiectiv, activ şi pasiv, mecanismel incidenţei sancţiunilor penale, mecanismul aplicării pedepselor reprezintă aspectul juridic al aplicării pedepsei, iar aplicarea pedepsei realizează tocmai răspunderea penală

Dacă acceptăm ideea că, răspunderea penală este o veritabilă instituţie juridică şi că, deasemenea, răspunderea juridică ar cuprinde ansamblul normelor juridice vizînd raporturile juridice care se nasc în sferă activităţi specifice desfăşurată de autorităţile publice, definiţia răspunderii penale va excede nu numai sfera raportului juridic penal de constrîngere, dar chiar şi sfera dreptului penal