Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 83 în total
Cuvinte : 36807
Mărime: 134.17KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ciobanu Alexandru

Cuprins

Introducere 3

Capitolul I.

Dreptul roman între antichitate şi medieval 8

1. Moştenirea juridică romană în Bizanţ 8

2. Impactul legilor romane asupra genezei dreptului medieval în Europa de Vest 22

Capitolul II.

Efectele dreptului canonic asupra receptării dreptului roman 40

1. Instituţionalizarea creştinismului. Formarea dreptului canonic 40

2. Ascensiunea dreptului canonic prin consolidarea instituţiei papalităţii 50

Capitolul III.

Contribuţia dreptului roman la organizarea societăţii medievale europene (sec.IX-XVI) 60

1. Receptarea dreptului roman în statele italiene 60

2. Receptarea dreptului roman în Franţa 65

3. Receptarea dreptului roman în statele germanice 70

Încheiere 79

Bibliografie 81

Extras din document

Introducere

Istoria omenirii a fost segmentată în cîteva epoci: antică, medievală, modernă, contemporană. Concomitent cu societatea a evoluat şi dreptul. În epoca antică s-a afirmat dreptul roman care s-a transformat într-un sistem universal ce putea fi aplicat în diferite condiţii istorice, indiferent de genul societăţii.

Noţiunea de ev mediu a fost lansată de umaniştii italieni (sec.XV- Flavio Biondo). Iniţial epoca medievală era considerată un regres în istoria omenirii, umaniştii încercînd să accentueze că urmăresc scopul renaşterii principiilor antice la un nivel calitativ nou. Totuşi, anume în evul mediu s-au format noi popoare europene, a avut loc un proces de sinteză a elementelor antice cu cele germanice, s-au creat condiţii ce au pregătit omenirea de trecerea spre epoca modernă.

Actualitatea temei este determinată de faptul că multe principii din dreptul roman au fost receptate în evul mediu, fiind preluate în epoca modernă, păstrîndu-se şi în epoca contemporană. Cunoscînd geneza lor devine mai simplă înţelegerea şi aplicarea lor în practică.

Receptarea presupune preluarea unor principii din dreptul roman şi adaptarea lor la noile condiţii. S-a manifestat cu intensitate diferită în Europa medievală.

Istoriografia problemei

Referitor la receptarea dreptului roman în evul mediu istoriografie practic nu există, deşi în majoritatea lucrărilor consacrate istoriei statului şi dreptului acest fenomen este amintit. Există mai multe lucrări de sinteză ce au referinţe aparte privitor la receptarea dreptului roman. Problemele ce ţin de epoca midievală au început a fi studiate la sfîrşitul epocii moderne. Aprecierile dreptului roman au fost puternic influenţate de existenţa mediului burghez. La începutul sec. XVIII în Franţa s-au format două curente istoriografice vizînd problema genezei dreptului medieval: unul aprecia dreptul roman ca izvor principal al dreptului medieval, iar altul insista asupra rolului dominant al cutumei germane. Primul, care în epoca modernă a lansat discuţii asupra acestei probleme a fost J. Bulenvillier. El supraaprecia rolul cutumei germane, insistînd că dreptul roman a fost preluat în Europa abia după generalizarea celui german. Drept răspuns Dubo scrie lucrarea „Istoria critică a stabilirii puterii administrative în Franţa, afirmînd că germanii fiind mai inferiori au fost nevoiţi să împrumute multe elemente romane, inclusiv principiile dreptului roman. Ulterior autorul a fost apreciat în calitate de părinte al teoriei romanistice cunoscută în Franţa şi ca teoria continuităţii. Istoriografia problemei a fost influenţată de dezvoltarea ideilor renascentiste, întrucît reprezentanţii curentului îşi asumau funcţia de a renaşte cultura antică, inclusiv cultura juridică romană. Astfel Voltair era de părerea că dreptul roman a pregătit Europa pentru organizarea unei societăţi prospere. Concomitent, afirma că lucrările antice, dreptul roman au fost schimonosite în epoca medievală, de aceea totul necesită o revenire la normal. În acelaşi context Montesquieu aprecia pozitiv preluarea legilor romane, insistînd, însă, asupra necesităţii completării lor cu legile naturii.

În istoriografia germană s-a afirmat A.L. Shletzzer. Conform opiniei sale importanţa dreptului roman este indiscutabilă, dar ea nu trebuie să fie idealizată pentru a nu umbri aspectele bune din legile altor popoare ce s-au format în Europa. Majoritatea germaniştilor neglijau participarea dreptului roman la geneza dreptului medieval.

În sec.XIX s-au păstrat aceleaşi două centre istoriografice: Germania şi Franţa. Istoriografia franceză critica rolul cutumei barbare în procesul de formare a dreptului medieval, dar F. Guizot susţinea că legile medievale, cu toate lacunile, au fost mai avansate decît dreptul roman, întrucît orice societate nouă este mai progresivă decît cea precedentă. Autorul german L.Fon Ranke neglija dreptul roman, insistînd că din cauza degradării Imperiului Roman în sec.V principiile dreptului antic nu puteau fi realizate în practică, în acel context „misiunea germanilor a fost de a întineri sistemul de drept roman”. Lucrările istorice şi istorico-juridice au fost pătrunse de subiectivism din cauza concurenţei (care a provocat şi războiul din 1870-1871) germano-franceze. Francezul Fustel de Coulange insista că germanicii au dsitrus civilizaţia romană deoarece erau sălbatici şi nu puteau percepe această civilizaţie. Dînsul afirma că tot ce este bun în Europa se datorează elementului romanic.

În 1837 Jules Michelit scrie lucrarea „Apariţia dreptului francez” criticînd dreptul canonic, care în viziunea sa a umbrit elementele progresive ale dreptului roman. Autorul afirma că nu ar fi corectă preluarea tuturor normelor juridice romane deoarece ele au fost scrise într-un anumit timp şi în baza lor a trăit lumea antică. Societatea nouă necesită doar principiile fundamentale ale dreptului roman. Mai multe lucrări ale timpului păstrau ideea conform căreia şi dreptul roman şi obiceiurile germanilor au influenţat pozitiv dreptul european.

A. Tocqueville, F de Coulange susţineau că apariţia şi dezvoltarea instituţiilor franceze a fost posibilă datorită faptului că germanicii n-au dat uitării dreptului roman.

Bibliografie

Legea celor XII table, în Guştiuc A., Chirtoacă L., Roşca V., Istoria universală a statului şi dreptului, Chişinău, 2001

Edictele magistraţilor, în Черниловский З., Хрестоматия по Всеобшей истории государства и права, Москва, 1996

Sextus Catus. Tripetia, în Черниловский З., Хрестоматия по Всеобшуй истории государства и права, Москва, 1996

Codex Theodosianum, în А. Загибин, Документы по истории средних веков, Москва, 1997

Lex Salica, în Guştiuc A., Chirtoacă L., Roşca V., Istoria universală a statului şi dreptului, Chişinău, 2001

Corpus Juris Civilis, în А. Загибин, Документы по истории средних веков, Москва, 1997

Школа глоссаторов. Документы, Составителъ А. Загибин, Москва, 1999

Literatura:

Aries P., Duby G., Istoria vieţii private, v.1, Bucureşti, 1994

Arhiri S., Istorie medievală, Chişinău, 1989

Boia L., Mari istorici ai lumii, Bucureşti, 1978

Brezeanu S., O istorie a Imperiului Bizantin, Bucureşti, 1981

Bloch M., Societatea feudală, v.1, Cluj, 1998

Capcelea V., Filosofia dreptului, Chişinău, 2004

Cocoş Şt., Dreptul roman, Bucureşti, 1997

Cristian V., Istoriografia generală, Bucureşti, 1990

Preview document

Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 1
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 2
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 3
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 4
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 5
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 6
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 7
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 8
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 9
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 10
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 11
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 12
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 13
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 14
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 15
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 16
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 17
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 18
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 19
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 20
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 21
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 22
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 23
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 24
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 25
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 26
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 27
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 28
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 29
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 30
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 31
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 32
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 33
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 34
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 35
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 36
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 37
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 38
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 39
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 40
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 41
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 42
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 43
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 44
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 45
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 46
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 47
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 48
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 49
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 50
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 51
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 52
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 53
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 54
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 55
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 56
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 57
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 58
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 59
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 60
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 61
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 62
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 63
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 64
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 65
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 66
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 67
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 68
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 69
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 70
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 71
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 72
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 73
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 74
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 75
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 76
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 77
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 78
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 79
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 80
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 81
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 82
Receptarea Dreptului Roman în Evul Mediu - Pagina 83

Conținut arhivă zip

  • Receptarea Dreptului Roman in Evul Mediu.docx

Alții au mai descărcat și

Drept Roman

1.Cutuma ca izvor al dreptului roman In epoca veche cel mai important izvor al dreptului roman a fost cutuma sau obiceiul (este definita ca ecea...

Încheierea căsătoriei în legislația română

Introducere Codul civil în alin. (2) al art. 259 consacră faptul că „Bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători în scopul de a întemeia o...

Scurta Prezentare a Dreptului Roman

I. Definiţia Dreptului Roman A da o definiție concisă Dreptului roman nu este de ajuns, asta ar însemna să răpim din complexitatea acestei stiințe...

Drept Roman - Codificarea Justiniana

OPERA DE CODIFICARE A IMPARATULUI IUSTINIAN 1. Introducere Începutul de secol VI, nu era foarte promiţător pentru lumea romană. Din ceea ce...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Drept Roman - Suport de Curs

Drept roman – Curs 1 Dreptul roman desemneaza ansamblul normelor juridice elaborate de statul roman.Istoria Romei a traversat mai multe perioade :...

Drept Roman

Curs I La romani, judecarea o fǎcea un om impecabil moral, un practicant al binelui, nu magistratul. Natura consacrǎ inegalitatea. Singura...

Drept Roman

Cap I. Privire istorică asupra statului roman 1. Etapele de dezvoltare ale statului roman Italia era un mozaic de comunităţi patriarhale. În sud:...

Ai nevoie de altceva?