Recunoașterea statelor în DIP

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 63 în total
Cuvinte : 25523
Mărime: 121.92KB (arhivat)
Cost: 11 puncte

Cuprins

DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII 3

INTRODUCERE 4

I. PREZENTAREA GENERALĂ A INSTITUŢIEI RECUNOAŞTERII STATELOR ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC 7

1.1 Analiza temei în istoriografia contemporană naţională şi internaţională 7

1.2 Aspecte conceptuale privind instituţia recunoaşterii statelor în Dreptul Internaţional Public 12

II. RECUNOAŞTEREA STATELOR ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC 16

2.1 Caracterele juridice ale procedurii recunoaşterii internaţionale 16

2.2 Formele recunoaşterii statelor în Dreptul Internaţional Public 18

2.3 Avantajele şi efectele recunoaşterii statelor în Dreptul Internaţional Public 24

III. ASPECTE PRACTICE PRIVIND RECUNOAŞTEREA STATELOR ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC 35

3.1 Practica internaţională privind recunoaşterea statelor ca entităţi cu drepturi depline în Dreptul Internaţional 35

3.2 Particularităţile recunoaşterii Republicii Moldova ca subiect cu drepturi depline în Relaţiile Internaţionale 44

ÎNCHEIERE 55

BIBLIOGRAFIE 59

Extras din document

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Recunoaşterea este un act politic, generator de efecte juridice, actul de recunoaştere constituind expresia atitudinii politice a celorlalte state faţă de noul stat, din care decurg consecinţe juridice majore.

Pentru a fi recunoscută ca stat, o nouă entitate trebuie să intrunească trăsăturile caracteristice necesare existenţei statului, dar pentru ca această existenţă să fie opozabilă unui alt stat, trebuie ca statul în cauză să aibă această existenţă recunoscută. Prin această prismă putem defini recunoaşterea unui nou stat ca un act juridico-politic unilateral prin care unul sau mai multe state admit, explicit sau tacit, că ele consideră o nouă entitate juridică ca stat şi că, in consecinţă, ii recunosc acestuia personalitatea juridică internaţională, respectiv capacitatea de a obţine drepturi şi de a contracta obligaţii internaţionale.

Putem afirma că instituţia „Recunoaşterii” in dreptul internaţional este o instituţie complexă. Majoritatea normelor juridice sunt din domeniul dreptului calităţii de subiect de DIP, insă norme referitor la calitatea de subiect de drept internaţional sunt şi in dreptul tratatelor internaţionale, dreptul organizaţiilor internaţionale ş.a.Din punct de vedere a dreptului internaţional actul de recunoaştere este un fapt juridic care este temelia stabilirii, modificării s-au incetării relaţiilor internaţionale interstatale.

Recunoaşterea are drept efect practic stabilirea unor relaţii normale între state, ea constituind în fapt punctul de plecare al manifestării personalităţii statului recunoscut în raport cu alte state. Din acel moment statul recunoscut poate stabili relaţii diplomatice cu statul sau cu statele care l-au recunoscut, i se recunoaşte dreptul la imunitate de jurisdicţie şi de execuţie în faţa instanţelor statului care la recunoscut, cu efecte asupra dreptului său de a dispune de bunurile pe care le are pe teritoriul altui stat, poate intenta acţiuni judiciare în statele care îl recunosc, poate încheia tratate bilaterale cu acestea etc.

După 26 ani de la declararea independenţei sale, Republica Moldova a ajuns la o răscruce importantă in evoluţia sa de mai departe ca stat suveran, independent şi democratic.

De fapt, asistăm la apusul unei perioade istorice, ce s-a desfăşurat sub semnul tranziţiei Moldovei către o societate democratic, economie de piaţă, şi începutul unei noi etape în dezvoltarea politică, economic-socială a ţării noastre, ce va avea ca obiectiv strategic aderarea progresivă a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE). Intenţia de integrare profundă a Republicii Moldova pe arena internaţională parcurge acelaşi traseu istoric în care cu certitudine, în perioada următoare, va fi supusă unor transformări profunde dictate de noile realităţi geopolitice din regiunea noastră, mai ales, de noile cerinţe impuse de imperativul integrării europene al Republicii Moldova.

În perioada ce apune marile priorităţi ale acţiunilor externe moldoveneşti a fost recunoaşterea independenţei Republicii Moldova.

Scopul şi obiectivele proiectului. Sopul tezei este analiza multiaspectuală a instituţiei recunoaşterii statelor în Dreptul Internaţional.

Obiectivele sunt următoarele:

• Analiza temei în istoriografia contemporană naţională şi internaţională

• Aspecte conceptuale privind instituţia recunoaşterii statelor în Dreptul Internaţional Public

• Caracterele juridice ale procedurii recunoaşterii internaţionale

• Formele recunoaşterii statelor în Dreptul Internaţional Public

• Avantajele şi efectele recunoaşterii statelor în Dreptul Internaţional Public

• Practica internaţională privind recunoaşterea statelor ca entităţi cu drepturi depline în Dreptul Internaţional

• Particularităţile recunoaşterii Republicii Moldova ca subiect cu drepturi depline în Relaţiile Internaţionale

Metodologia cercetării. Ca orice investigaţie ştiinţifică la baza sa metodologică stau un şir de principii, metode, tehnici şi procedee de cercetare care vor fi menţionate mai jos.

În primul rând s-a utilizat metoda istorico-descripătivă şi cea logică pentru a nota faptele şi evenimentele consumate care au impulsionat evenimentele. Această metodă este indispensabilă pentru a înţelege locul şi rolul instituţiei recunoaşterii statelor în Dreptul Internaţional. În plus s-a realizat analiza statistico-cronologică care a contribuit la structurarea textului investigaţiei.

În această ordine de idei trebuie să menţionăm metoda analitică şi în special compararea diferitor fapte, opinii şi declaraţii, însă deasemenea observarea şi studiul diferitor documente. Metoda content-analiza sau metoda explicativă şi metoda invent-naliza adică analiza evenimentelor a fost un procedeu deseori utilizat pe parcursul realizării investigaţiei.

Sumarul compartimentelor proiectului. Teza conţine o introducere, trei capitole, concluzii şi bibliografie.

Capitolul unu - PREZENTAREA GENERALĂ A INSTITUŢIEI RECUNOAŞTERII STATELOR ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC, prezintă: Analiza temei în istoriografia contemporană naţională şi internaţională; Aspecte conceptuale privind instituţia recunoaşterii statelor în Dreptul Internaţional Public.

Capitolul doi - RECUNOAŞTEREA STATELOR ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC, prezintă: Caracterele juridice ale procedurii recunoaşterii internaţionale; Formele recunoaşterii statelor în Dreptul Internaţional Public; Avantajele şi efectele recunoaşterii statelor în Dreptul Internaţional Public.

Capitolul trei - ASPECTE PRACTICE PRIVIND RECUNOAŞTEREA STATELOR ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC, unde se analizează: Practica internaţională privind recunoaşterea statelor ca entităţi cu drepturi depline în Dreptul Internaţional; Particularităţile recunoaşterii Republicii Moldova ca subiect cu drepturi depline în Relaţiile Internaţionale.

Bibliografie

1. Suter K. Sfidarea globalizarii. În: Curentul, 12 ianuarie 1999

2. Dinu M. Small states facing globalization. În: Jurnalul Român de Relatii Internationale, 2000, p. 22-27

3. Cristiades A., Impactul globalizării asupra statelor mici în curs de dezvoltare, Jurnalul Român de Relaţii Internationale, 2000, pag 118-129

4. Rao M. J., Openness, Poverty and Inequality”, în “Human Development Report 1999”, vol I, pag 294

5. Papaux E., W. L'ethique du droit international de la bioethique. Paris: PUF 1997

6. Pîntea I., Identitatea pericolelor, existente şi probabile pentru interesele naţionale de bază ale Moldovei. Institutul de Politici Publice. – Chişinău: 2001

7. Poenaru M. Politică socială şi indicatori sociali. - Bucureşti, 1998

8. Singer P., Practical Ethics, Cambridge, Cambridge University Press, 1979

9. Ilaşciuc D., Republica Moldova: Comerţul exterior şi relaţiile geoeconomice / Moldova, România, Ucraina: bina vecinătate şi colaborare regională. Materiale ale Simpozionului Ştiinţific Internaţional (Chişinău 15 – 16 octombrie 1998). - Chişinău: C.C.I.N. „Perspectiva”, 1998

10. Doraş V., Manolache S., Teosa V. Relaţiile de colaborare ale Armatei Naţionale a Republicii Moldova cu armatele altor state / Politica externă a Republicii Moldova: aspecte ale securităţii şi colaborării regionale. Materiale ale Simpozionului Ştiinţific Internaţional (Chişinău, 16 -17 decembrie 1997). - Chişinău: Ed. C.C.I.N. „Perspectiva” 1998

11. Borş V., Politica externă şi relaţiile internaţionale / Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova, Seria „Ştiinţe Socioumanistice”. - Chişinău: CEP, USM, 200

12. Saca V. Interese politice si relatii politice: dimensiuni tranzitorii. – Chişinău: USM, 2001, p.245

13. Chirovoci E. O., Naţiunea virtuală. Eseu despre globalizare, Editura Polirom, Iaşi, 2001

14. Constantin D.L., Întroducere în teoria şi practica dezvoltării regionale, Bucureşti 1998

15. Defarges Ph., Organizaţiile internaţionale contemporane. Iaşi: Institutul European,1998

16. Goldstein M., The Asian Financial Crisis: Causes, Cures and Systemic Inplications. Wasington D.C.: Institut for International Economics, 1998

17. Oprea D., Globalizarea şi riscurile sale. Univ. Alexandru Ioan Cuza. Iaşi, 2008

18. Макогонова Н.В., Экономические кризисы в условиях глобализации: Автореферат диссертации (08.00.01). M.: МГУ им. М.В.Ломономова, 2003

19. Roşca P., Relaţii economice internaţionale. Chişinău: ULIM, 2005

20. Sava E., Relaţiile economice dintre ţările triadei: probleme şi perspective. Autoreferat al tezei de doctor în economie, Chişinău 2007

21. Popescu M.D., Globalizarea şi dezvoltarea trivalentă. Ed. Expert, Bucureşti, 1999

22. Общая и прикладная Политология / Под общ. ред. Жукова В.И., Краснова Б.И. - Москва: Союз, 1997, с. 165

23. Дефраж Ф.М. Введение в Геополитику. - Москва: Конкорд, 1996, с.34-44

24. Поздняков А.А., Философия политики. Том 2., Москва, 1994, с. 82-86

25. Гаджиев К. Идеология и внешняя политика // Мировая экономика и международные отношения. - 1991. -№.1

Preview document

Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 1
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 2
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 3
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 4
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 5
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 6
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 7
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 8
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 9
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 10
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 11
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 12
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 13
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 14
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 15
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 16
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 17
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 18
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 19
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 20
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 21
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 22
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 23
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 24
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 25
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 26
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 27
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 28
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 29
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 30
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 31
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 32
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 33
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 34
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 35
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 36
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 37
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 38
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 39
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 40
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 41
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 42
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 43
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 44
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 45
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 46
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 47
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 48
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 49
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 50
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 51
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 52
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 53
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 54
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 55
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 56
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 57
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 58
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 59
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 60
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 61
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 62
Recunoașterea statelor în DIP - Pagina 63

Conținut arhivă zip

  • Recunoasterea statelor in DIP.doc

Alții au mai descărcat și

Drept internațional public - statul subiect de drept internațional public

Motto “ Statul care vrea să fie respectat în plan extern şi să rămână bine consolidat în plan intern nu are valoare mai mare de protejat şi de...

Drept internațional public - suveranitatea

Dezvoltarea ideii de suveranitate Evoluţia dreptului internaţional are la bază un set de principii şi reglementari ce s-au dezvoltat concomitent...

Recunoașterea statelor, studiu de caz Provincia Kosovo

1. RECUNOAŞTEREA STATELOR 1.1 Consideraţii generale In perioada postbelică, a formării numeroaselor noi state independente, pe teritoriile...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Creditul ipotecar pentru investiții imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Te-ar putea interesa și

Cetățenia Europeană

INTRODUCERE Deşi este frecvent folosit conceptul de cetăţenie nu este uşor de definit. Unii cercetători definesc cetăţenia drept o simplă...

Europenizarea dreptului internațional privat - tendințe de liberalizare a dreptului internațional al familiei

1.Un nou participant : Uniunea Europeană interferenţe noi dintr-un unghi neaşteptat În mod neaşteptat un nou participant a intrat în domeniul de...

Subiecte rezolvate examen DIP

1. DEFINITIA CONFL DE JURISDICTII , A CONFL DE LEGI SI A R.J CU ELEMENT DE EXTRANEITATE D pozitiv existent in lume (legile, cutumele,...

Dreptul comerțului internațional

Prezentele la seminar – minim 8 Seminarii Oprea Alina si Borosteanu Meda Examen: 12 grile cu 3 variante, cu punctaj partial – total 6 puncte...

Drept internațional public

Perioada antichităţii În antichitate principalul mod de soluţionare a problemelor bilaterale erau războaiele, normele de drept cuprindeau o sferă...

Drept Comunitar

Declaratia Shuman > se semneaza Tratatul de la Paris 1951 prin care se concretizeaza o comunitate CECO. State semnatare: Franta, Germania, Italia,...

Drept Internațional Privat

1.Elementul de extraneitate 2. Raporturi juridice cu un element de extraneitate Raporturile juridice dintre persoanele fizice, juridice...

Drept internațional privat

CURS 2 –DIP, 3 martie Introducere metaforică ) Izvoarele DIP provin din dreptul intern apartinand fiecarei tari. Fiecare tara reglementeaza...

Ai nevoie de altceva?