Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil

Licență
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 52 în total
Cuvinte : 20466
Mărime: 119.05KB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Cuprins

CAPITOLUL 1

Consideraţii preliminare

1.)Evoluţia raporturilor patrimoniale dintre soţi

2.)Ȋntinderea drepturilor recunoscute fiecãruia dintre soţi

CAPITOLUL 2

Comunitatea de bunuri a soţilor ȋn sistemul Codului Familiei

1.)Noţiunea de bunuri ale soţilor

2.)Regimul juridic al bunurilor comune

3.)Criterii legale pentru determinarea bunurilor comune

4.)Conceptul de dobândire

5.)Bunurile trebuie sã fie dobândite ȋn timpul cãsãtoriei

6.)Bunuri dobândite ȋn timpul separaţiei de fapt a soţilor

7.)Data dobândirii bunurilor

8.)Aplicarea ȋn timp a dispoziţiilor Codului Familiei

CAPITOLUL 3

Drepturile soţilor cu privire la bunurile lor comune ȋn Codul Familiei

1.)Drepturile egale ale soţilor asupra bunurilor comune

2.)Separaţia ȋn fapt a soţilor

3.)Actele de administrare,de folosinţã,de dispoziţie

Dreptul de prezentare

4.)Prezumţia de mandat tacit reciproc

5.)Prezumţia de mandat tacit de vânzare a unor bunuri comune mobile,ȋn cazul soţilor despãrţiţi de fapt

6.)Forţa probantã a prezumţiei de mandat tacit reciproc

7.)Contribuţia practicii judecãtoreşti la atenuarea rigurozitãţii aplicãrii prezumţiei mandatului tacit ȋn cazul soţilor despãrţiţi ȋn fapt

CAPITOLUL 4

Restrângeri ale mandatului tacit

1.)Restrângeri ale mandatului tacit reciproc prin voinţa soţilor

2.)Restrângeri legale ale mandatului reciproc

3.)Sancţiunea actelor de dispoziţie sãvârşite cu ȋncãlcarea dispoziţiilor art.35,alin.(2),parte finalã,Codul Familiei

CAPITOLUL 5

Regimul juridic al bunurilor soţilor ȋn viitorul Cod Civil

1.)Prezentare generalã

2.)Posibilitatea ȋncheierii convenţiilor matrimoniale

3.)Regimul comunitãţii legale ȋn noul Cod Civil

4.)Regimul matrimonial al separaţiei de bunuri

Caracterizare

5.)Regimul matrimonial al comunitãţii convenţionale

Caracterizare generalã

Extras din document

CAPITOLUL 1

CONSIDERAŢII PRELIMINARE

1.) Evoluţia raporturilor patrimoniale dintre soţi

Familia monogamă, cu finalitatea pe care a avut-o la apariţia ei şi în măsura în care nu s-a abătut de la originea ei istorică şi înfăţişează astfel conflictul dintre bărbat şi femeie,"redă în mic, un tablou al aceloraşi antagonisme şi contradicţii în care se mişcă societatea impărţita pe clase de la ivirea civilizaţiei, fără a le putea soluţiona şi învinge."

Ȋn lucrarea sa "Psichologie du mariage", Honore' de Balzac, cu ironia ce-l caracteriza, demasca, în mod plastic, concepţia burgheza despre căsătorie, în care femeia este o proprietate ce se dobândeşte prin contract" în virtutea unor legi scrise de către bărbaţi.

Emanciparea femeii, începută în Societatea Vestică în secolul IX şi răspândit în alte pãrţi ale lumii în întârziatul secol XX a avut un efect semnificativ asupra drepturilor soţilor de a dispune de proprietatea lor. Ţările Scandinavice şi-au îmbunătăţit legile cu privire la căsătorie în 1920 pentru a permite soţilor să-şi păstreze controlul independent a proprietăţii lor. A urmat Germania Vestică în 1950 prin introducerea în constituţie a egalităţii legale a sexelor. Alte naţiuni vestice au întreprins revizuiri similare în legislaţia lor în anii următori. In 1950, China a proclamat un cod al căsătoriei dând soţilor drepturi egale asupra proprietăţii maritale".

După cel de-al II-lea război mondial, sub presiunea forţelor democratice,Naţiunile Unite au adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care după ce in articolul 1) consacră principiul egalităţii în drepturi a tuturor oamenilor, în art. 2) dispune că nu se pot face discriminări în ceea ce privesc rasa, sexul, limba, religia, etc. Deplina egalitate în drepturi dintre bărbat si femeie nu putea să existe în orânduiri bazate pe exploatare, unde interesele legate de proprietatea privată au impus supremaţia bărbatului în cadrul familiei monogame, prima formă de familie întemeiată pe condiţii economice şi anume pe triumful proprietăţii private asupra proprietăţii comunei primitive. Despărţirea societăţii în clase antagoniste, ca o consecinţa a proprietăţii private şi prin urmare cea dintâi asuprire de clasă, a coincis cu dezvoltarea antagonismului dintre bărbat şi femeie, în cadrul familiei monogame. Supremaţia economică a bărbatului a avut drept consecinţă asuprirea economică a femeii.

Ȋnlăturându-se regimul dotal şi întregul sistem de convenţii matrimoniale, strâns legate de caracterul specific patrimonial al căsătoriei burgheze,considerata ca un simplu contract,ca o afacere comercială oarecare,Codul Familiei întemeiază raporturile ulpatrimoniale între soţi pe principiul comunităţii bunurilor dobândite în timpul căsătoriei (art. 30 Codul.Familiei.)

Codul Civil român din 1865 reglementa, cu titlu de regim matrimonial legal, regimul separaţiei de bunuri (art.1283) care se aplică în mod obligatoriu ori de cate ori soţii nu adoptau înainte de celebrarea căsătoriei, prin convenţie matrimonială, un alt regim matrimonial.

Ceea ce cârmuia ȋnsã în trecut regimurile matrimoniale era principiul libertăţii convenţiilor matrimoniale, art.1224 Cod.Civil, în temeiul căruia viitorii soţi puteau sa adopte orice regim matrimonial sau să facă combinaţii de regimuri matrimoniale cu singura restricţie, specifică de altfel întregului drept presocialist de a nu aduce atingere drepturilor bărbatului - cap al familiei şi al societăţii conjugale.

Intrarea în ţigoare a Constituţiei din 1948 a abrogat tacit dispoziţiile-din Codul Civil de la 1865 privitoare la regimul dotal. Cum art. 105 al Constituţiei din 1948 prevedea că odată cu publicarea ei, "se desfiinţează toate dispoziţiile din legi, decrete, regulamente şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor Constituţiei", instanţele judecătoreşti au fost chemate să stabilească textele Codului Civil care nu mai erau compatibile cu dispoziţiile constituţionale sau să confere interpretări noi în lumina principiilor stabilite de legea fundamentală. Existenţa regimului separaţiei de bunuri nu exclude, s-a spus, posibilitatea ca bunurile intrate în regimul patrimoniului unui soţ, în timpul căsătoriei, să fi fost dobândite în coproprietate de ambii soţi. Noţiunile noi care s-au utilizai erau acelea de " patrimoniu conjugal" şi "comunitate de fapt" prin ele urmãrindu-se să se desemneze comunitatea de bunuri a soţilor, precum şi să se recunoască contribuţia, prin munca în gospodărie a femeii casnice.

Codul Familiei, adoptat la 29 decembrie 1953 şi intrat în vigoare la 1 februarie 1954, precedat de o serie de acte normative care în succesiunea lui au marcat desprinderea dreptului familiei din dreptul civil. Bunurile pe care le au soţii la data intrării în vigoare a Codului Familiei devin comune sau proprii, potrivit dispoziţiilor acestui cod.

Prin Decretul 32/1954 au fost abrogate expres art.1223 -1233 Cod Civil care reglementau regimul separaţiei de bunuri, ca şi prevederile arti. 1232 - 1253 Cod Civil care se referau la regimul dotal şi la societatea de achiziţii" .Chiar dacă bunul fusese dobândit de soţ înainte de intrarea ȋn vigoare a Codului familiei a statuat Tribunalul Suprem - el încetează a mai fi coproprietate pe cote părţi, devenind bun comun în devălmăşie.

Ȋn dreptul comparat, regimurile matrimoniale se clasifică după mai multe criterii. Astfel, după izvorul lor, regimurile matrimoniale sunt legale şi convenţionale,după cum sunt stabilite prin lege sau prin convenţie.Convenţia matrimonială este convenţia prin care viitorii soţi stabilesc regimul matrimonial căruia i se supun. Această convenţie se încheie înainte de celebrarea căsătoriei. Ȋn cazul regimurilor matrimoniale modificabile,convenţia matrimonială se poate încheia şi în timpul căsătoriei.

După structura lor, regimurile matrimoniale sunt de comunitate, universale sau parţiale de bunuri şi de separaţie (regimul separaţiei de bunuri şi regimul dotal). Deasemenea, exista regimuri matrimoniale eclectice, care ȋmbinã separatia de bunuri în timpul căsătoriei cu principiul comunitar ce se se manifestã la desfacerea acesteia.Ȋn sfârşit,regimurile matrimoniale sunt imutabileşi mutabile, dupã cum nu se pot modifica, ori se pot modifica în timpul căsătoriei.Regimul juridic al bunurilor soţilor instituit de Codul Familiei este în exclusivitate legal,unic,obligatoriu si imutabil.

Preview document

Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 1
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 2
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 3
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 4
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 5
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 6
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 7
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 8
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 9
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 10
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 11
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 12
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 13
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 14
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 15
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 16
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 17
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 18
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 19
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 20
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 21
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 22
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 23
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 24
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 25
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 26
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 27
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 28
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 29
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 30
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 31
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 32
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 33
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 34
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 35
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 36
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 37
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 38
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 39
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 40
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 41
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 42
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 43
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 44
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 45
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 46
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 47
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 48
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 49
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 50
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 51
Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Codul Familiei și în Noul Cod Civil - Pagina 52

Conținut arhivă zip

  • Regimul Juridic al Bunurilor Sotilor in Codul Familiei si in Noul Cod Civil.docx

Alții au mai descărcat și

Desfacerea Căsătoriei

INTRODUCERE Căsătoria uneşte pe bărbat şi pe femeie în cea mai firească comunitate socială, care le contopeşte într-o asemenea măsură...

Partajarea Bunurilor Comune

LISTA DE ABREVIERI alin. - alineat art.  articolul Cap. - Capitol C. civ.  Codul civil C.D.  Culegere de decizii C. fam.  Codul familiei...

Regimul Matrimonial in Dreptul Romanesc si in Dreptul Comparat

Introducere În lucrarea de faţă, ne-am propus să abordăm din punct de vedere legislativ, teoretic şi practic unele efecte patrimoniale pe care le...

Efectele Căsătoriei cu Privire la Relațiile Patrimoniale dintre Soți

Efectele căsătoriei cu privire la relaţiile patrimoniale dintre soţi CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE Familia, ca formă specifică de comunitate umană,...

Protecția copilului în legislația română și internațională

INTRODUCERE Nivelul de perfecționare la care a ajuns în prezent protecția ființei umane - atât pe plan mondial, cât și în Europa, este, fără...

Specii ale Contractului de Cesiune - Contractul de Editare

CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE PRIVIND CONTRACTUL DE CESIUNE A DREPTULUI PATRIMONIAL DE AUTOR Contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de...

Dreptul Familiei si Starea Civila - Desfacerea Casatoriei prin Divort

Desfacerea căsătoriei prin divorț 1. Noțiuni introductive cu privire la desfacerea căsătoriei prin divorț Astfel, divorțul constituie o...

Regimul Juridic al Bunurilor Soților în Lumina Reglementărilor Actuale

INTRODUCERE Jean Jacques Rousseau spunea despre familie că este cea mai veche dintre toate societăţile şi singura naturală, iar în Declaraţia...

Te-ar putea interesa și

Analiza celor trei tipuri de regimuri matrimoniale prevăzute în noul cod civil

INTRODUCERE În conținutul acestei lucrări, intitulată “ Analiza celor trei tipuri de regimuri matrimoniale prevăzute în Noul Cod civil”, am ales...

Dreptul Familiei - Efectele Casatoriei

Capitolul I CĂSĂTORIA-ACT JURIDIC PE CARE SE ÎNTEMEIAZĂ FAMILIA 1.1 Noţiunea, scopul şi caracterele căsătoriei Termenul de „căsătorie” are în...

Efectele încheierii căsătoriei

Introducere Căsătoria este uniunea liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie, cu scopul întemeierii unei familii, care se încheie pe viaţă şi...

Drepturile Succesorale ale Sotului Supravietuitor in Conditiile Regimurilor de Comunitate

INTRODUCERE În dreptul roman, instituţia moştenirii a cunoscut cel puţin trei reglementări (precum cea a Legii celor Douăsprezece Table , a...

Efectele Căsătoriei

CAPITOLUL I NOŢIUNI GENERALE PRIVIND EFECTELE CĂSĂTORIEI Căsătoria reprezintă cea mai firească comunitate socială, uniunea dintre un bărbat şi o...

Imagine și Societate

Introducere Căsătoria este uniunea liber consim¬tă intre un bărbat şi o femeie, care se încheie potrivit dispozi¬ţiilor legale, cu scopul de a...

Desfacerea Casatoriei prin Divort - Motive de Divort

Capitolul 1 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Divorţul la popoarele antice Încă din cele mai vechi timpuri, instituţia juridică a divorţului a...

Regimul Matrimonial in Dreptul Romanesc si in Dreptul Comparat

Introducere În lucrarea de faţă, ne-am propus să abordăm din punct de vedere legislativ, teoretic şi practic unele efecte patrimoniale pe care le...

Ai nevoie de altceva?