Reglementarea Juridică a Activității Vamale

ÎNTRODUCERE

Actualitatea temei. Odată cu proclamarea independenţei, Republica Moldova a demarat procesul de trecere la economia de piaţă, organizare economică indispensabil legată de fenomenul globalizării. Dezvoltarea economică a ţării se bazează tot mai mult pe cooperarea internaţională.

Unul dintre mecanismele menite să asigure securitatea economică a statului este sistemul vamal. De rând cu alte mecanisme statale, Republica Moldova a avut nevoie de crearea şi implementarea, într-un termen scurt, a sistemului său vamal. În acest scop instituţiile vamale de pe teritoriul Republicii Moldova (ale sistemului vamal dizolvat al ex-URSS) au fost subordonate Guvernului Republicii Moldova. Conform deciziilor adoptate, a fost creat Departamentul de Stat pentru Controlul Vamal, stabilindu-se principalele direcţii de activitate: asigurarea exercitării controlului la trecerea mărfurilor şi a mijloacelor, crearea centrelor de control şi a punctelor de trecere la frontieră, formarea sistemului vamal de statistică şi soluţionarea problemei tarifelor vamale. Tot atunci s-a decis constituirea punctelor de trecere şi control vamal şi instituirea Inspectoratului Vamal. Au fost adoptate un şir de legi, hotărâri ale Parlamentului, hotărâri ale Guvernului care au drept obiectiv reglementarea activităţii vamale. De asemenea, Republica Moldova a încheiat un şir de acorduri bi- sau multilaterale şi a aderat la unele mecanisme internaţionale în scopul colaborării în sectorul vamal.

Începând cu anul 1991, în Republica Moldova s-au depus eforturi considerabile pentru crearea bazei normative şi organizatorice a activităţii vamale. Cu toate acestea, constatăm că în această perioadă nu s-a făcut încă totul pentru a implementa integral principiile activităţii vamale. Situaţia la zi din acest sector nu permite să afirmăm că organele vamale exercită pe deplin atribuţiile, că scopul de asigurare a securităţii economice a statului, de apărare a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei în cadrul activităţii vamale este atins. Pe parcursul acestei perioade în cadrul activităţii vamale au apărut mai multe probleme care de repetate ori au fost în atenţia opiniei publice. În contextul examinării activităţii vamale, apare desigur şi problema transparenţei, corupţiei în acest sector. Reieşind din cele expuse mai sus rezultă activitatea temei de investigate.

Gradul de studiere a temei. Prin investigaţiile efectuate am constatat că nu există studii aprofundate asupra regrementării juridice a sistemului vamal din Republica Moldova. Deşi în problema definirii dreptului vamal nu se atestă maridivergenţe conceptuale, totuşi deocamdată în literatura de specialitate din diferite ţări, inclusivdin România şi Rusia, nu este este expusă o definiţie care ar avea un caracrer general şi ar fiacceptată de către toţi specialiştii, cel puţin la nivel de ţară. Cât priveşte Republica Moldova,constatăm, că nu este nici un manual care ar fi consacrat dreptului vamal şi în care ar fi abordatăşi problema definiriiDintre autorii doctrinari în domenbiul dreptului vamal îi putem menţiona pe savanţii români Ioan şi Silvia Condor, Gheorghe Caraiani, Cornel Cazacu, Silvia Cristea etc.Dintre autorii ruşi îi putem menţiona pe Zoborov V., Gabricidze B., Vardaiscki A., Popova I., Santalova A., etc.

Scopul şi sarcinile prezentei lucrări reiese din actualitatea temei investigate. Astfel principalul scop propus este de a examina complex reglementarea juridică a activităţii vamale în Republica Moldova, de a reflecta, în măsura posibilităţilor, asupra problemelor reglementării juridice care există în acest domeniu, precum şi de a înainta recomandările respective pentru ameliorarea situatiei, sporirea eficienţei acestei activităţi, asigurarea securităţii statului, mai cu seamă a celei economice, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei în cadrul activităţii vamale.

Pentru atingerea scopului propus au fost formulate următoarele sarcini:

- Determinarea aspectelor juridice ale evoluției serviciului vamal;

- Studierea sub aspect juridic a structura serviciului vamal al R. Moldova;

- Studierea reglementării juridice a serviciului vamal în Romania si Federația Rusă;

-Studierea aprofundată conceptelor de politică şi structură vamală a Republicii Moldova;

-Determinarea rolului şi importanţei sistemului vamal în economiile contemporane;

-Formularea recomandărilor privind impunerea şi acordarea preferinţelor vamale.

Metodologia cercetării. Baza teoretică a cercetării au constituit-o lucrările din domeniuld reptului vamal, dreptului internaţional, ştiinţelorjuridice în domeniul activităţii vamale. Baza metodologiei cercetării o constituie principiile şi abordările de bază a studiului ştiinţific, acumulate în ştiinţele juridice cu utilizarea pe scară largă a metodelor de cercetare din disciplinele conexe. De-a lungul cercetării au fost utilizate metoda comparativă, metoda cercetării documentelor, de asemenea, metodele sociologice, ca invent analiza, content analiza şi metodele general ştiinţifice ca inducţia şi deducţia, abordarea sistemică şi istorică.

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute rezidă în faptul că este una dintre primele cercetări a problemelor teoretice şi practice privind reglementarea regimului juridic al activităţii vamale.. Totodată, sînt evidenţiate şi supuse unui studiu fundamental aspectele evolutive privind constituirea, consolidarea şi racordarea cadrului legislativ, problemele ce ţin de reglementareataxelor vamale etc.

Importanţa teoretică a lucrării constă în contribuirea la elaborarea unei teme importante a ştiinţei dreptuluivamal, insuficient studiate pînă acum în Republica Moldova. Prezenta lucrare constituie o încercare de cercetare aprofundată şi de oferire a unor soluţii privind aspectele ce ţin de dezvoltarea şi funcţionarea în Republica Moldova a a activităţii vamale şi în consecinţă, a unei economii sănătoase.

Valoarea aplicativă a lucrării rezidă în faptul că rezultatele investigaţiilor vor fi binevenite în

activitatea mea profesională de viitor.

Sumarul compartimentelor tezei este determinat de scopul cercetării şi cuprinde introducere, trei capitole, concluzii şi recomandări, lista bibliografiei şi anexele ca suport explicativ-ilustrativ al celor supuse cercetării ştiinţifice.