Rolul Guvernului în procesul legislativ

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Tranziţia la economia de piaţă, destrămarea fostului sistem administrativ şi alte fenomene care au derulat o dată cu obţinerea independenţei Republicii Moldova sînt procese care afectează diverse domenii de activitate ale societăţii. Funcţionarea statului de drept, edificarea societăţii civile, aplicarea mecanismelor de piaţă în condiţiile unei crize structurale de amploare, care a însoţit consolidarea independenţei, constituie doar unele din aspectele problemei abordate. În condiţiile actuale, reevaluarea importanţei autorităţilor executive reprezintă elementul-cheie ce ţine de democratizarea ţării şi sporirea aspiraţiilor de integrare europeană.

Prin conţinutul, trasăturie şi atributele sale guvernul reprezintă una dintre cele mai importante şi distincte instituţii ale statului. Importanţa acestei puteri decurge din faptul că ea este cea care organizează şi conduce efectiv societatea. Drept urmare, ea se află cel mai mult şi cel mai direct în legătura cu cetăţeanul. Din această cauză, guvernul sau executivul îi interesează în cea mai mare măsură pe cetăţeni, întrucît de activitatea şi eficienta acestuia se leagă în mare măsură realizarea aspiraţiilor şi intereselor lor.

În teoria şi practica politică această instituţie este cunoscută sub denumirea de executiv, fapt aflat în legătură directă cu separarea puterilor în stat sau mai nou de “administraţie de stat”, “autoritate administrativă”, “administraţie politică”, etc. În conştiinţa şi practica politică curentă, această instituţie este cunoscută sub numele de guvern, în cele mai multe cazuri, consiliul de ministri, cabinet etc. Denumirea sa este în mare măsură determinata de sistemul constituţional, de structura sa, sau de anumite tradiţii istorice.

Vorbind despre Republica Moldova vom spune că aici, Guvernul odată instituit ca o autoritate distinctă a statului, ce constituie o ramură a puterii statale, definită şi ca putere executivă, Guvernul este învestit cu atribuţii de origine constituţională şi legală. Desigur că atribuţiile executivului sunt generale şi cuprind tot ceea ce face nu numai Guvernul, dar şi celelalte autorităţi centrale şi locale ale statului.

Scopul şi obiectivele proiectului. Scopul prezentului studiu sub forma unui proiect de licenţă ţine de reliefarea rolul Guvernului în procesul legislativ.

În acest cadru de idei, am formulat următoarele obiective:

• Consideraţii generale privind instituţia Guvernului;

• Contextul istoric al instituirii şi evoluţiei instituţiei Guvernului în Republica Moldova;

• Procedura de investitură a Guvernului Republicii Moldova;

• Repere generale privind, esenţa, necesitatea şi principiile procedurii legislative ;

• Dreptul Guvernului în iniţierea şi elaborarea proiectului actului normativ;

• Participarea reprezentantului Guvernului în procedura dezbaterii proiectului de act normativ;

• Responsabilitatea Cancelariei de Stat în publicarea unor acte normative promulgate;

• Fenomenul ’’delegării legislative’’ în Republica Moldova – condiţii şi conţinut;

• Funcţiile de legiferare ale Guvernului obţinute prin ’’delegarea legislativă’’ în România;

• Raportarea instituţiei delegării legislative în sisteme constitutionale europene.

Metodologia cercetării. Principiul care stă la baza studiului dat este explicarea şi oglindirea pe larg a metodologiei – a căilor şi mijloacelor de de soluţionare existente la moment, prin utilizarea tehnicilor şi procedeelor de cercetare cum ar fi analiza, analiza statistică a unor procese şi fenomene, sinteza, comparaţia.

Adică în cele din urmă studiul se bazează pe o analiză şi explicare detaliată a instituţiei executive cu o referinţă specială a celei din Republica Moldova, şi anume aspecte ce ţin de reliefarea rolul Guvernului în procesul legislativ.

La fel, complexitatea tematicii identificată în prezenta lucrare, a necesitat o abordare metodologică tot atât de complexă. Astfel, am considerat ca ’’prioritară’’ analiza sistemică, pentru a poziţiona şi delimita în cadrul sistemului administrativ al Republicii Moldova, Guvernul. Relevantă în formularea concluziilor a fost metoda sistematică, ce a permis identificarea priorităţilor în abordarea acestora, dar şi metoda grafică şi statistică, ce a dat expresivitate şi conţinut formulărilor făcute.

În elucidarea subiectului propus spre investigare au fost utilizate şi alte metode de cunoaştere ştiinţifică, cum sunt: metoda logică, care reprezintă aplicarea procedeelor analizei şi sintezei, argumentarea pe cale deductivă; metoda juridică, comparativă, care constă în evidenţierea trăsăturilor comune; metoda istorică, care are la bază elucidarea sensului evenimentelor trecutului, în scopul perfecţionării mecanismelor actuale de colaborare eficiente în domeniul cercetat; metoda cantitativă, care facilitează sistematizarea evenimentelor; metodele pedagogice şi statistice, care au permis o cercetare riguros ştiinţifică a problematicii rolului Guvernului în procesul legislativ.

Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a proiectului se axează pe viziunile moderne, concluziile şi propunerile privind rolul Guvernului în procesul legislativ ca organ central al puterii executive în Republica Moldova. Pentru prima oară a fost realizată o analiză complexă, în unitate cu aspectele teoretice, juridice şi practice ale rolului Guvernului în procesul legislativ.

A fost expusă şi argumentată o nouă opinie asupra rolului Guvernului în procesul legislativ.

Au fost examinate, de asemenea, cele mai importante aspecte ale funcţionării Guvernului şi ale concepţiei reformării acestuia, ţinîndu-se cont de experienţa din străinătate, mai întîi de toate, a celor mai dezvoltate state ale lumii care, timp de decenii, şi-au perfecţionat sistemele administraţiei de stat şi ale serviciului public.

O particularitate importantă a lucrării a constituit-o cercetarea legislaţiei, care a servit drept bază de studii a temei investigate.

Sumarul compartimentelor proiectului. Teza de faţă este alcătuită din introducere, trei capitole principale, concluzii, bibliografie.