Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională

Licență
7/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 66 în total
Cuvinte : 21880
Mărime: 85.50KB (arhivat)
Publicat de: Arsenie Pătrașcu
Puncte necesare: 11
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Daniela Coman

Cuprins

  1. INTRODUCERE 1
  2. CAPITOLUL I 3
  3. CONSIDERAŢII GENERALE 3
  4. I.1ASPECTE GENERALE PRIVIND DIPLOMAŢIA 3
  5. 1.2. NOŢIUNEA DE RELAŢII DIPLOMATICE 5
  6. CAPITOLUL II 7
  7. FUNCŢIILE MISIUNILOR DIPLOMATICE 7
  8. 2.1. DEFINIŢIE ŞI CARACTERIZARE 7
  9. 2.2. PRINCIPALELE FUNCŢII ALE MISIUNII DIPLOMATICE 7
  10. 2.2.1. FUNCŢIA DE REPREZENTARE 8
  11. 2.2.2. FUNCŢIA DE NEGOCIERE 11
  12. 2.2.3. FUNCŢIA DE OBSERVARE ŞI INFORMARE 12
  13. 2.2.4.FUNCȚIA DE REALIZARE A COOPERĂRII INTERNAȚIONALE 13
  14. 2.2.5FUNCȚIA DE PROTEJARE A INTERESELOR STATULUI ACREDITANT ȘI A CETĂȚENILOR ACESTUIA 13
  15. 2.3. EXERCITAREA UNOR FUNCŢII CONSULARE 14
  16. 2.4. TIPURI DE MISIUNI DIPLOMATICE PERMANENTE 17
  17. 2.5 FUNCŢIILE UNEI MISIUNI DIPLOMATICE PERMANENTE 18
  18. 2.6 STRUCTURA UNEI MISIUNI DIPLOMATICE 22
  19. 2.6 PRINCIPALELE OBLIGAŢII ŞI DREPTURI CARE REVIN UNEI MISIUNI DIPLOMATICE 24
  20. CAPITOLUL III 26
  21. ACTIVITATEA MISIUNII DIPLOMATICE 26
  22. 3.1. PRINCIPIILE DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII MISIUNII DIPLOMATICE 26
  23. 3.2. MIJLOACE DE ACŢIUNE ÎN REALIZAREA OBIECTIVELOR 33
  24. 3.3 MISIUNILE DIPLOMATICE AD-HOC 44
  25. CAPITOLUL IV 49
  26. STABILIREA ŞI ÎNTRERUPEREA RELAŢIILOR DIPLOMATICE DINTRE STATE 49
  27. CAPITOLUL V 53
  28. EVOLUȚIA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI DUPA 1989 53
  29. BIBLIOGRAFIE 64

Extras din licență

INTRODUCERE

De-a lungul timpului, diplomaţia a fost asociată eforturilor statelor de a reglementa litigiile şi conflictele dintre ele, de a-şi apăra şi promova interesele pe calea tratativelor şi de a întreţine şi dezvolta relaţii paşnice.

Cuvântul "diplomaţie" este folosit în mai multe sensuri.

Astfel, termenul poate fi întrebuinţat pentru a desemna politica externă, atât poziţia intenţională a unui stat (noţiunea de diplomaţie fiind sinonimă cu cea de politică externă), fie în sens genetic (diplomaţia franceză, diplomaţia germană), fie într-un sens care este dat de un anumit element specific - cu privire la o regiune geografică (diplomaţia Orientului Mijlociu, diplomaţia europeană), ori o epocă (diplomaţia tradiţională sau diplomaţia modernă) sau cu privire la o metodă (diplomaţia războiului).

În unele limbi, inclusiv în limba română, noţiunea de diplomaţie este folosită pentru a desemna un organ de stat, iar cel de al treilea sens al diplomatiei este cel la care recurgem pentru a denumi funcţiile îndeplinite de un diplomat, activitatea desfăşurată de acesta, etc.

Termenul de diplomaţie îşi are originea la grecii antici, etimologic cuvântul "diplomaţie" revenind de la grecescul "diploo" ("dublez") care desemna acţiunea de a redacta actele oficiale sau diplomele în două exemplare, dintre care unul era dat ca scrisoare de imputernicire sau recomandare trimişilor, iar celălalt se păstra în arhivă.

Purtătorul unui asemenea dublet a fost numit diplomat, iar activitatea desfăşurată de el s-a numit diplomaţie.

Deşi practicată ocazional de şcoli şi trimişi plenipotenţiari ai comunităţilor şi conducătorilor acestora înca din vremurile străvechi, o diplomaţie constituită ca activitate instituţionalizată, antrenând un număr de persoane consacrate acestei profesiuni, apare odată cu înfiinţarea primelor misiuni diplomatice cu caracter permanent (în anul 1455, la Geneva).

Totuşi, cuvintele care desemnează profesiunea diplomaţilor au apărut mai târziu decât diplomaţii ca atare.

Republicile italiene nu foloseau cuvintele "ambasadă", "diplomat", "diplomaţie", iar Machiavelli, Kaunitz, Meternich, precum şi alţi diplomaţi de renume mondial au practicat diplomaţia înainte de a se numi diplomaţi .

Odată cu dezvoltarea misiunilor permanente a devenit necesară apariţia unei categorii noi de reprezentanţi ai statului pe plan extern, care erau numiţi diplomaţi, însă termenii de "diplomat" şi de "diplomaţie" au intrat în uzul general abia spre sfârşitul secolului al XVIII-lea.

La sfârşitul secolului trecut şi începutul secolului nostru, noţiunea de "diplomat" şi cea de "diplomat de carieră" a început să fie utilizată pentru a desemna persoanele consacrate în exclusivitate muncii diplomatice - "diplomatic body" reprezentând corpul de ambasadori trimişi şi funcţionari ataşati la misiunile străine, iar "diplomatic service" ramura serviciului public care asigură personal pentru misiunile din străinătate.

Diplomatul reprezintă ţara în relaţiile bilaterale şi multilaterale, duce tratative, încheie tratate internaţionale, studiază problemele vieţii internaţionale şi informează guvernul său asupra constatărilor şi activităţii sale, în calitate de reprezentant al statului bucurându-se de imunităţi şi privilegii diplomatice când se află în străinătate.

În limba română, "diplomaţie" ca termen de drept internaţional şi de politică externă, îl intâlnim spre sfârşitul secolului al XIX - lea, împrumutat din limba franceză, iar în sensul de document, în accepţiune veche, îl întâlnim în "Hronicul româno-moldovlahilor" al lui Dimitrie Cantemir, la începutul secolului al XVIII -lea.

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII GENERALE

I.1ASPECTE GENERALE PRIVIND DIPLOMAŢIA

Organizarea şi desfăşurarea activităţii diplomatice au trebuit să fie, de-a lungul timpului, reglementate: unele dintre aceste reguli au rămas în studiul de uzanţe diplomatice, aplicarea lor făcându-se pe baza curtoaziei internaţionale (comitas gentium), iar altele au căpătat caracter de norme juridice: "Acest ansamblu de reguli care s-au format şi se aplică cu privire la desfăşurarea activităţii diplomatice constituie acea ramură a dreptului internaţional care se numeste dreptul diplomatic" .

Obiectul dreptului diplomatic îl constituie diferitele aspecte ale activităţii diplomatice desfăşurate de organe interne ale statelor, ca şi de organe externe ale acestora, misiunile diplomatice permanente şi misiunile diplomatice ad-hoc, precum şi anumite laturi ale activităţii conferinţelor şi organizaţiilor internaţionale.

Deci, dreptul diplomatic reprezintă ansamblul de reguli aplicabile relaţiilor diplomatice, astfel că avem în vedere numai relaţiile dintre state, adică ceea ce numim diplomaţia bilaterală, deşi dreptul diplomatic s-ar putea extinde şi asupra relaţiilor stabilite între state cu ocazia trimiterii sau primirii unei misiuni speciale sau în cadrul unei conferințe sau organizaţii internaţionale, care sunt relaţii diplomatice cu un element de specificitate.

Preview document

Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 1
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 2
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 3
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 4
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 5
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 6
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 7
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 8
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 9
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 10
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 11
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 12
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 13
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 14
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 15
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 16
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 17
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 18
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 19
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 20
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 21
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 22
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 23
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 24
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 25
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 26
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 27
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 28
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 29
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 30
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 31
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 32
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 33
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 34
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 35
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 36
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 37
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 38
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 39
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 40
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 41
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 42
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 43
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 44
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 45
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 46
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 47
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 48
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 49
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 50
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 51
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 52
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 53
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 54
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 55
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 56
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 57
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 58
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 59
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 60
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 61
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 62
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 63
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 64
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 65
Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională - Pagina 66

Conținut arhivă zip

  • Rolul Misiunilor Diplomatice in Activitatea Diplomatica Internationala.doc

Alții au mai descărcat și

Regimul matrimonial în dreptul românesc și în dreptul comparat

Introducere În lucrarea de faţă, ne-am propus să abordăm din punct de vedere legislativ, teoretic şi practic unele efecte patrimoniale pe care le...

Unificarea dreptului comerțului internațional în Uniunea Europeană. Aspecte teoretico-practice

INTRODUCERE Comerţul reprezintă zona cea mai dinamică a relaţiilor publice. Concurenţa impune comercianţii să creeze produse şi servicii noi, să...

Rolul și Activitatea Curții de Justiție a Uniunii Europene în Supravegherea Respectării Legislației de Mediu

Introducere Baza legală a politicii de mediu a UE este constituită de articolele 191 - 193 ale Tratatului CE, la care se adaugă articolele 11 şi...

Dreptul european al muncii - organizații și norme juridice

1.1. Noțiunea dreptului internațional al muncii Dreptul internaţional al muncii reprezintă totalitatea normelor elaborate de organismele...

Apelul - cale ordinară de atac (procesul civil)

INTRODUCERE Prin dispoziţiile de procedură au fost create condiţiile necesare pentru ca instanţele judecătoreşti sau alte organe cu activitate...

Importanța Parlamentului European

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE Având în vedere faptul că Proiectul de tratat constituţional al Uniunii Europene nu a fost încă semnat...

Răspunderea Internațională a Statelor pentru Încălcarea Normelor de Drept Internațional Umanitar

INTRODUCERE Dreptul internaţional umanitar, cunoscut şi sub denumirea ,,dreptul conflictelor armate” sau ,,dreptul războiului”, are drept scop...

Sancțiuni cu Folosirea Forței Armate în Dreptul Internațional

Capitolul I Instituirea sanctiunilor în dreptul international Anul 2001! Va fi oare înca un an în care relatiile prietenesti între natiuni,...

Te-ar putea interesa și

Dreptul Diplomatic și Consular

CAPITOLUL I. 1.1. Dreptul diplomatic şi consular – raporturi de complementaritate Noul secol şi noul mileniu marchează schimbări majore nu numai...

Azilul Politic și Diplomatic

Unul dintre elementele de noutate ale prezentei lucrări îl constituie faptul că, tema abordată este de o stringentă actualitate, datorită...

Diplomația

Introducere Orice societate, orice organism social, pentru a evolua, trebuie să se supună unor reguli, fie şi numai din dorinţa de a evita...

Serviciului diplomatic al Republicii Moldova din perspectiva istorică și contemporană

INTRODUCERE Actualitatea temei: După multiplele cercetări pe care le-am efectuat, am constatat că această temă este actuală şi importantă pentru...

Imunitățile și privilegiile diplomatice - natura lor juridică

INTRODUCERE Aproape printr-o lege a firii în fiecare etapă, secol, pare a se ivi la nivelul fiecărei entităţi sociale personalităţi cu voinţa şi...

Funcțiile și activitatea misiunilor diplomatice - studiu de caz Republica Moldova și România

NOŢIUNEA DE MISIUNE DIPLOMATICĂ Variatele şi multiplele probleme şi activităţi care apar în sfera Relaţiilor Internaţionale nu pot fi rezolvate...

Diplomația - parte a relațiilor internaționale

1.Conceptul de Relații Internaționale Termenul de relații internaționale se referă la totalitatea interacțiunilor din cadrul sistemului...

Aspecte politico-juridice ale Activității Diplomatice

Întroducere Orice societate, orice organism social, pentru a evolua, trebuie să se supună unor reguli, fie şi numai din dorinţa de a evita...

Ai nevoie de altceva?