Roșia Montană. Studiu de caz

INTRODUCERE

Această lucrare are la bază analiza a ceea ce ar urma să fie cel mai mare proiect minier aurifer de exploatare la suprafaţă din Europa. Proiectul Roșia Montană este un proiect controversat de exploatare minieră a zăcămintelor de aur în zona localității Roşia Montană, din Munţii Apuseni din România.Societatea comercială Roşia Montană Gold Corporation este iniţiatorul acestui proiect, care, după o perioadă de explorări, a solicitat obţinerea aprobărilor legale pentru exploatarea la suprafaţă a resurselor aurifere din zonă.

Proiectul de exploatare la suprafață este propus pentru o perioadă de aproximativ 25 de ani astfel:

• 2 ani - etapa de construcție;

•16 ani - etapa de exploatare;

• aproximativ 7 ani - etapa de închidere și reabilitare.

Dacă se aprobă proiectul, atunci zăcământul de aur și argint, care în trecut (vechimea exploatărilor atestate în zonă fiind de circa 2000 de ani) fusese scos la suprafață prin galerii, urmează să fie extras în cel mult 16 ani.

Proiectul este susținut de asociații non-guvernamentale, companii și instituții ale statului, grupate în Grupul de Susținere a Proiectului Roșia Montană. Proiectul este combătut de mai multe asociații non-guvernamentale grupate sub numele "România fără cianuri",de Academia Română, Academia de Studii Economice București în urma unor analize științifice date publicității.

Prin demararea acestui proiect, se estimează că România va deveni cel mai important producător de aur din Europa. Conform estimărilor din Planul de afaceri al proiectului minier se prevăd beneficii totale de peste 4 miliarde de dolari pentru economia României.

Dintre aceștia, 1.8 miliarde USD se estimează că vor intra direct la bugetul de stat.

CAPITOLUL I

PROCEDURA DE REGLEMENTARE A ACTIVITĂȚII ECONOMICE CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI

1.1.PROCEDURA DE AUTORIZARE

“În conformitate cu art. 3 şi art. 9 din OUG 195/2005 privind protecţia mediului, autorizarea activităţilor economico-sociale cu impact asupra mediului se face prin intermediul a două categorii de acte administrative” :

- acordul de mediu şi

- autorizaţia de mediu

Ele fac parte din categoria actelor administrative individuale, prin care se stabilesc drepturi şi/sau obligaţii determinate pentru subiectul căruia i se adresează. Sunt „autorizaţii libere”, în sensul că, fiind emise în baza unui drept de apreciere al autorităţilor publice de mediu, au prin definiţie, un caracter precar şi revocabil.

„Acordul de mediu este definit de lege drept actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile, şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect. În privinţa câmpului de aplicare, acordul este obligatoriu pentru investiţii noi, modificarea celor existente şi pentru activităţile expres prevăzute în OUG nr. 195/2005. Este vorba de activităţi aparţinând a 8 domenii (transporturi, energie, construcţii hidrotehnice, eliminarea deşeurilor, ambalajelor şi recipientelor, apărarea naţională, sport, turism, agrement, industrie, alte lucrări sau instalaţii) care, prin natura lor în raport cu anumiţi parametri tehnico-funcţionali prezintă un pericol potenţial pentru mediu”

Lista activităţilor care se supun procedurii de evaluare a impactului pentru obţinerea acordului şi/sau autorizaţiei de mediu se completează de către autoritatea centrală pentru protecţia mediului ca orice activitate nouă, necunoscută la data întocmirii listei. Pentru alte activităţi decât cele enumerate mai sus, autoritatea competentă pentru protecţia mediului va stabili dacă aceste activităţi pot avea un impact deosebit asupra mediului. În acest scop, va folosi unele criterii de selecţie, cum sunt: caracteristicile proiectului sau activităţii (ca dimensiunea proiectului, utilizarea resurselor naturale, generarea de deşeuri, poluarea şi tulburarea vecinităţii, riscul de accidente etc.); amplasarea proiectului sau a activităţii (luându-se în considerare sensibilitatea zonelor geografice posibil a fi afectate prin investiţia proiectată, în special în ceea ce priveşte: utilizarea actuală a terenului; disponibilitatea relativă, calitatea şi capacitatea de regenerare a resurselor naturale din zonă; capacitatea mediului natural de asimilare noxelor, acordând atenţie deosebită zonelor umede, zonelor de coastă, zonelor montane sau forestiere, rezervaţiilor şi parcurilor naturale, zonelor protejate prin lege, celor în care normele în vigoare existente sau propuse pentru protecţia mediului); calitatea factorilor de mediu, evaluarea impactului produs asupra mediului.

După cum se poate observa, legea română utilizează sistemul listei pozitive, în sensul menţionării activităţilor care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru liberarea acordului şi/sau autorizaţiei de mediu, restul nefiind supuse unei atare cerinţe.

Autorizaţia de mediu este obligatorie la punerea în funcţiune a obiectivelor noi care au acord de mediu.Acest lucru este prevăzut în art. 5 alin. 1 al Ordinului 1798/2007 privind procedura de emitere a autorizaţiei de mediu:” (1) Solicitarea şi obţinerea autorizaţiei de mediu sunt obligatorii atât pentru desfăşurarea activităţilor existente, cât şi pentru începerea activităţilor noi.”

„Definiţia legală o caracterizează ca fiind actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi parametrii de funcţionare, pentru activităţile existente şi pentru cele noi, pe baza acordului de mediu. Acordul şi/sau autorizaţia de mediu au un caracter exclusiv, în sensul că prin procedura lor de eliberare se realizează o coordonare şi o sinteză prealabilă a tuturor celorlalte avize (legea prevăzând că ele se eliberează după obţinerea tuturor celorlalte avize necesare)”

Suntem în faţa unor „avize conforme”, în sensul că acestea trebuie cerute de organul care emite acordul şi/sau autorizaţia de mediu, iar opiniile pe care le conţin sunt obligatorii. Ca şi studiul de impact, “avizele necesare” nu constituie acte administrative de sine-stătătoare, ci doar operaţiuni administrative foarte importante.