Salarizarea în România

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 81 în total
Cuvinte : 30505
Mărime: 159.16KB (arhivat)
Cost: 10 puncte

Cuprins

Capitolul I:

Considerații introductive:

I.1.Evoluții istorice privind sistemul românesc de salarizare

I.2.Salariul-noțiuni generale

I.3.Componentele salariului:

I.3.1.Salariul de bază

I.3.2.Indemnizațiile

I.3.3.Adaosurile la salarii:

I.3.3.1.Premiile acordate din fondul de premiere

I.3.3.2.Cota parte din profit

Capitolul II:

Principiile sistemului de salarizare:

II.1.Principiul egalitații de tratament în stabilirea salariului(la munca egala,salariu egal)

II.2.Principiul confidențialității salariului

II.3.Principiul negocierii salariului

II.4.Principiul garantării salariului minim

II.5.Principiul salarizării diferențiată dupa condițiile de muncă

II.6.Principiul indexării și compensării salariilor

II.7.Principiul stabilirii salariilor personalului din autoritățile și instituțiilor publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat,bugetele locale și bugetele fondurilor speciale prin acte normative

Capitolul III:

Categorii de salarii:

III.1.Salariul nominal și salariul real

III.2.Salariul minim garantat

Capitolul IV:

Formele de salarizare:

IV.1.Noțiunea și clasificarea formelor de salarizare

IV.2.Salarizarea în funcție de rezultatele muncii(în acord)

IV.3.Salarizarea după timp(în regie)

IV.4.Salarizarea pe bază de tarife sau cote procentuale

IV.5.Alte forme specifice unității

Capitolul V:

Modalități de salarizare:

V.1.Salarizarea prin negociere

V.2.Salarizarea personalului din instituțiile publice precum și din celelalte unități bugetare:

V.2.1.Salarizarea personalului didactic și personalului auxiliar

V.2.2.Salarizarea funcționarilor publici

V.2.3.Salarizarea funcționarilor publici cu statul special din sistemul administrației penitenciarelor

V.2.4.Salarizarea personalului din organele autorității judecătorești

Capitolul VI:

Plata salariilor:

VI.1.Reguli privind plata salariilor

VI.2.Condiții privind plata salariilor

VI.3.Contribuțiile angajatului și contribuțiile angajatorului

VI.3.1.Impozitul pe veniturile din salarii

VI.3.2.Contribuția de asigurări sociale de stat

VI.3.3.Contribuția pentru concedii și indemnizații

VI.3.4.Contribuția de asigurări sociale de sănătate

VI.3.5.Contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj

VI.3.6.Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale

VI.3.7.Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale

VI.3.8.Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă

Concluzii și propuneri

Bibliografie

Extras din document

Capitolul I

Considerații preliminare

I.1.Evoluții istorice privind sistemul românesc de salarizare

Primele reglementări legale ale salarizării în România au apărut în agricultură prin Legea pentru învoielile agricole din 28 decembrie 1907 .Potrivit acestei legi proprietarii de terenuri care foloseau țărani pentru executarea activităților agricole trebuiau să încheie cu aceștia “învoieli agricole”.În art.35,legea preciza că plata trebuie făcută în bani și nu poate fi înlocuită cu nici o altă formă,precum jetoane, mărfuri, băuturi, etc.Remunerarea era corelata cu prețul muncilor agricole.Acest principiu a fost dezvoltat mai târziu prin Legea 67 din 23 martie 1937 conform căreia angajarea muncitorilor se făcea numai pe bază de contracte scrise, autentificate de primarul comunei, iar plata muncii trebuia fcută numai în bani.

În industrie, primele reglementări cu privire la salariu au apărut în 1919 odata cu încheierea primelor contracte colective de muncă.În aceste contracte se stabilea un salariu minim pe zi, repaus duminical,spor la salariu pentru munca de noapte.

Odată cu organizarea salariaților în sindicate,numărul contractelor colective de muncă s-a extins și a apărut necesitatea unei legiferări în acest domeniu, ceea ce s-a și întâmplat prin Legea 36 din 5 aprilie 1929, asupra contractelor de muncă .În art. 58 din această lege se stipula că remunerația putea fi determinată prin unitatea de timp sau în raport cu lucrarea,calitatea sau cantitatea lucrului efectuat, sau în orice alt mod convenit între părți.Legea interzicea remunerarea muncii exclusiv în natură,dar prevedea posibilitatea ca părțile să reglementeze prin contractul individual de muncă eventualitatea participării salariaților la beneficii.

Foarte importante erau normele de protecție și garantare a salariului. Art. 68 preciza că nici o compensație nu poate avea loc între salarii sau partea de beneficii datorată și o creanță oarecare a patronului, iar art. 70 preciza că prin cumul de rețineri făcute sub orice titlu nu se poate reduc salariul sub 1/3 din banii cuveniți.

În mod concret salariile se stabilesc de către părți prin contractul individual de muncă, în concordanță cu clasele stipulate de contractul colectiv de muncă. Orice prevedere a contractului individual de muncă contrară celor ale contractelor colective de muncă este lovită de nulitate absolută.

În 1939 prin Legea nr. 775 din 1 noiembrie s-au înființat pe lângă fiecare inspectorat general al muncii, comisii mixte pentru stabilirea salariilor minimale în întreprinderile particulare, comerciale, industriale și de transporturi. Ele erau alcătuite din 3 reprezentanți ai angajașilor, 3 reprezentanți ai patronului și erau conduse de președintele Curții de Apel din orașul de reședință al ținutului. Hotărârile consiliilor trebuiau aprobate de ministrul muncii și intrau în vigoare în ziua publicării lor în Monitorul Oficial. Pentru stabilirea salariilor minimale, comisiile se orientau după nivelul salariilor plătite pentru lucrpri similare în întreprinderile în care condițiile de muncă erau fixate prin contracte colective de mună,precese verbale de împăcare sau arbitraj.

Legea recomandă comisiilor să aibă în vedere asigurarea unor „condiții omenești de viață” salariaților. La stabilirea salariilor minimale se ținea cont și de avantajele acordate salariaților din întreprinderi cum ar fi locuință, hrană sau gratificații.

Salariile minimale se determinau pe oră, săptămână sau lună precum și în raport cu lucrarea de efectuat(bucată, acord, etc.) și se fixau pe întreprinderi, categorii de întreprinderi, pe județ sau ținut. Salariile minimale astfel fixate s-au schimbat, dar nu mai devreme de 6 luni de la data publicării lor.

În anul 1941 prevederile acestei legi au fost extinse la toate întreprinderile, indiferent de natura acestora.

Salarizarea funcționarilor publici a fost reglementată prin Statutul funcționarilor publici aprobat prin Legea nr. 103 din 19 iunie 1923 și prin legile speciale de organizare a instituțiilor respective. În Statutul fincționarilor publici din 1923 se preciza că aceșstia au dreptul la salarii corespunzătoare gradului sau funcției ocupate și pe lângă salarii la o îndemnizație în vederea plății chiriei, ajutor de familie pentru cei cu copii și în mod excepțional la un adaos pentru scumpirea traiului.

Îndemnizația pentru chirie se fixa anual prin buget în funcție de starea civilă a funcționarului, localitatea de reședință a acestuia și prețul chiriilor, iar ajutorul de familie se stabilea în raport cu numărul copiilor.

Funcționarii, până la rangul de șef de birou, aveau dreptul la o îndemnizație pentru ore suplimentare, dacă aceștia efectuau cel puțin 6 ore suplimentare în cursul unei săptămâni. Cuantumul îndemnizației se stabilea anual de către Guvern proporțional cu salariile.

Preview document

Salarizarea în România - Pagina 1
Salarizarea în România - Pagina 2
Salarizarea în România - Pagina 3
Salarizarea în România - Pagina 4
Salarizarea în România - Pagina 5
Salarizarea în România - Pagina 6
Salarizarea în România - Pagina 7
Salarizarea în România - Pagina 8
Salarizarea în România - Pagina 9
Salarizarea în România - Pagina 10
Salarizarea în România - Pagina 11
Salarizarea în România - Pagina 12
Salarizarea în România - Pagina 13
Salarizarea în România - Pagina 14
Salarizarea în România - Pagina 15
Salarizarea în România - Pagina 16
Salarizarea în România - Pagina 17
Salarizarea în România - Pagina 18
Salarizarea în România - Pagina 19
Salarizarea în România - Pagina 20
Salarizarea în România - Pagina 21
Salarizarea în România - Pagina 22
Salarizarea în România - Pagina 23
Salarizarea în România - Pagina 24
Salarizarea în România - Pagina 25
Salarizarea în România - Pagina 26
Salarizarea în România - Pagina 27
Salarizarea în România - Pagina 28
Salarizarea în România - Pagina 29
Salarizarea în România - Pagina 30
Salarizarea în România - Pagina 31
Salarizarea în România - Pagina 32
Salarizarea în România - Pagina 33
Salarizarea în România - Pagina 34
Salarizarea în România - Pagina 35
Salarizarea în România - Pagina 36
Salarizarea în România - Pagina 37
Salarizarea în România - Pagina 38
Salarizarea în România - Pagina 39
Salarizarea în România - Pagina 40
Salarizarea în România - Pagina 41
Salarizarea în România - Pagina 42
Salarizarea în România - Pagina 43
Salarizarea în România - Pagina 44
Salarizarea în România - Pagina 45
Salarizarea în România - Pagina 46
Salarizarea în România - Pagina 47
Salarizarea în România - Pagina 48
Salarizarea în România - Pagina 49
Salarizarea în România - Pagina 50
Salarizarea în România - Pagina 51
Salarizarea în România - Pagina 52
Salarizarea în România - Pagina 53
Salarizarea în România - Pagina 54
Salarizarea în România - Pagina 55
Salarizarea în România - Pagina 56
Salarizarea în România - Pagina 57
Salarizarea în România - Pagina 58
Salarizarea în România - Pagina 59
Salarizarea în România - Pagina 60
Salarizarea în România - Pagina 61
Salarizarea în România - Pagina 62
Salarizarea în România - Pagina 63
Salarizarea în România - Pagina 64
Salarizarea în România - Pagina 65
Salarizarea în România - Pagina 66
Salarizarea în România - Pagina 67
Salarizarea în România - Pagina 68
Salarizarea în România - Pagina 69
Salarizarea în România - Pagina 70
Salarizarea în România - Pagina 71
Salarizarea în România - Pagina 72
Salarizarea în România - Pagina 73
Salarizarea în România - Pagina 74
Salarizarea în România - Pagina 75
Salarizarea în România - Pagina 76
Salarizarea în România - Pagina 77
Salarizarea în România - Pagina 78
Salarizarea în România - Pagina 79
Salarizarea în România - Pagina 80
Salarizarea în România - Pagina 81

Conținut arhivă zip

  • Salarizarea in Romania.doc

Alții au mai descărcat și

Securitatea și Santataea în Munca

Introducere În totate statele lumii au existat şi s-au dezvoltat sisteme pentru crearea unui mediu de munca sigur şi salubru. Aceste sisteme au...

Formarea si Evaluarea Functionarilor Publici

CAPITOLUL I - FORMAREA PROFESIONALA - ELEMENT ESENTIAL IN DEZVOLTAREA CARIEREI FUNCTIONARILOR PUBLICI I.1. Aspecte generale Ţinând seama de...

Răspunderea Patrimonială a Angajatorului

CAPITOLUL I NOŢIUNI GENERALE PRIVIND RĂSPUNDEREA PATRIMONIALĂ 1.1 . Definiţia răspunderii patrimoniale (noţiune) Principala modificare de esenţă...

Conflictele colective de munca

INTRODUCERE Motivul pentru care am ales această temă, intitulată: ,,Conflictele de muncă”, se datorează faptului că este o problemă foarte...

Asigurările sociale de sănătate

INTRODUCERE Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii sănătăţii populaţiei care asigură accesul la un...

Contractul Colectiv de Muncă

INTRODUCERE „Munca este legea lumii moderne, ce nu are loc pentru leneşi...temeiul unui stat e munca... bogaţia unui popor nu stă în bani, ci...

Concedierea

Introducere Încetarea contractului individual de muncă este o instituţie juridică care a cunoscut o evoluţie legislativă continuă, în funcţie de...

Consiliul Europei

CAPITOLUL I Introducere CONSILIUL EUROPEI: Istoric, Evolutie, Activitati Urmarile nefaste lasate de cel de-al doilea război mondial, atat in...

Ai nevoie de altceva?