Sancțiunile în dreptul internațional public

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 64 în total
Cuvinte : 21359
Mărime: 105.84KB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Facultatea de Drept
Universitatea "Danubius", Galati

Cuprins

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE 6

1.1. Aspecte generale 6

1.1.1. Izvoarele dreptului internațional public 7

1.1.2. Principiile generale ale dreptului 10

1.2. Organizații guvernamentale internaționale 11

1.2.1. Organizația Internațională (IO). Sens și natură 12

1.2.2. Dezvoltarea istorică a organizației internaționale 12

1.3. Răspunderea juridică internațională 14

1.4. Alte surse ale dreptului internațional 18

CAPITOLUL II. SANCȚIUNILE ÎN DREPTUL INTERNAȚIONAL PUBLIC 20

2.1. Evoluția concepțiilor cu privire la sancțiuni și finalitatea lor în dreptul internațional public 20

2.2. Categorii de sancțiuni. Sancțiuni penale. Sancțiuni unilaterale. Sancțiuni colective 21

2.2.1. Categorii de sancțiuni 21

2.2.2. Sancțiuni penale 22

2.2.3. Sancțiuni unilaterale 22

2.2.4. Sancțiuni colective 23

2.3. Instituționalizarea aplicării sancțiunilor internaționale și eficacitatea acestora 24

2.4. Scara pedepsei aplicabile 25

CAPITOLUL III. STUDII DE CAZ 27

3.1. Stabilirea scenei: sancțiunile extrateritoriale unilaterale și cadrul Carta ONU a sancțiunilor multilaterale 27

3.2. Regimurile de sancțiuni ale SUA împotriva Iranului și Cubei — o privire de ansamblu asupra sancțiunilor primare și extrateritoriale 31

3.2.1. Regimul de sancțiuni al SUA împotriva Iranului 31

3.2.2. Regimul de sancțiuni al SUA împotriva Cubei 33

3.2.3. Structura sancțiunilor extrateritoriale unilaterale 34

3.2.4. Valabilitatea jurisdicțională a sancțiunilor extrateritoriale unilaterale 36

3.2.5. Sancțiuni extrateritoriale care prescriu diverse tipuri de restricții de acces 38

3.2.6. Sancțiuni extrateritoriale dincolo de restricțiile de acces 39

3.3. Sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei 40

3.3.1. Direcționarea sancțiunilor 41

3.3.2. Pachete de sancțiuni 42

CONCLUZII 55

BIBLIOGRAFIE 59

Extras din document

INTRODUCERE

Tema aleasă este Sancțiunile în dreptul internațional public, în cadrul căreia vor fi cercetate teori privind dreptul internațional public și teori a sancțiunilor, urmată de studiile de caz alese privind sancțiunile asupra Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei și Regimurile de sancțiuni ale SUA împotriva Iranului și Cubei.

Am ales acest tema datorita interesului meu asupra Sancțiunilor în dreptul internațional public, pentru a putea observa mai de aproape complexitatea acestora și rolul lor.

Curiozitatea intelectuală s-a format și dezvoltat în cadrul cursurilor universitare din cadrul Danubius Galați, Facultatea de drept .

Noțiunile dobândite în cadrul acestui nivel de studii m-au făcut să accept și să mă documentez asupra sancțiunilor în dreptul internațional public, al cărei precept fundamental este că statele sunt motivate în acțiunile lor în primul rând de interese de putere și securitate.

Situațiile în care diferendele internaționale nu se pot soluționa prin mijloace pașnice sunt destul de dese. În aceste împrejurări, există posibilitatea ca statele și organizațiile internaționale să utilizeze sancțiunile internaționale, care reprezintă o formă specială de răspundere, pentru comiterea de către un stat de acte sau fapte ilicite, împotriva altui stat sau încălcarea normelor de drept internațional.

Practic, sunt un instrument intermediar, între negocieri și acțiune coercitivă, important pentru menținerea păcii și securității internaționale. Ele se adoptă cu scopul de a determina statul împotriva căruia sunt luate, să pună capăt acțiunilor care au determinat impunerea acestor sancțiuni. Altfel spus, sancțiunile internaționale urmăresc restabilirea ordinii normative internaționale, încălcată prin conduita unor state.

Sancțiunile internaționale au devenit un element cheie în relațiile internaționale contemporane. Sunt măsuri coercitive aplicate împotriva statelor, entităților nestatale sau persoanelor fizice care reprezintă o amenințare la adresa păcii și securității internaționale.

Obiectivele urmărite sunt de a modifica comportamentul unui agent, de a-i reduce capacitatea de manevră sau de a-i slăbi poziția și de a denunța public acei agenți care reprezintă o amenințare la adresa păcii și securității internaționale. Ele sunt folosite ca alternativă la utilizarea forței armate.

Pentru a evita efectele negative asupra terților, sancțiunile sunt, pe cât posibil, vizate anumitor persoane sau entități și trebuie să fie întotdeauna în conformitate cu dreptul internațional și drepturile omului. Exemplele pot include măsuri economico-comerciale (embargoul asupra armelor), măsuri financiare sau sancțiuni individuale, cum ar fi interzicerea intrării într-un stat sau înghețarea activelor.

Capitolul VII al Cartei Națiunilor Unite oferă temeiul legal pentru impunerea măsurilor coercitive în cadrul Națiunilor Unite. Consiliul de Securitate este autoritatea împuternicită să adopte măsuri care nu implică utilizarea forței armate, cu scopul final de a menține sau restabili pacea și securitatea internațională. Cele mai frecvente regimuri de sancțiuni sunt cele care vizează neproliferarea armelor nucleare, lupta împotriva terorismului, soluționarea conflictelor sau sprijinirea regimurilor democratice.

În cadrul Uniunii Europene, măsurile restrictive sunt un instrument cheie al Politicii Externe și de Securitate Comune (PESC) și sunt utilizate pentru a-și apăra interesele strategice și pentru a-și proteja obiectivele fundamentale în străinătate. Există trei tipuri de măsuri: transpunerea măsurilor convenite în cadrul Națiunilor Unite, măsuri complementare celor adoptate de Națiunile Unite sau măsuri adoptate din proprie inițiativă a UE.

Sancțiunile UE sunt adoptate în unanimitate printr-o decizie a Consiliului în domeniul PESC, care este obligatorie în întregime pentru toate statele membre. În cazul în care decizia prevede reducerea sau întreruperea integrală sau parțială a relațiilor economice și financiare cu o țară terță, un regulament al UE se adoptă cu majoritate calificată la propunerea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. Cu toate acestea, în practică, aprobarea se face prin consens.

CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE

1.1. Aspecte generale

Într-un manual din 1860, Introduction to the Study of International Law , Theodore Woolsey și-a început definiția dreptului internațional declarând: „națiunile sau comunitățile organizate de oameni diferă de oamenii individuali ai unui stat, prin aceea că sunt autoguvernați. , că nicio lege nu le este impusă de o putere umană externă, dar ei păstrează natura de răspundere morală, care stă la temelia unei singure societăți.” Peste 150 de ani mai târziu, aceste concepte abordate de Woolsey au evoluat și au devenit mai explicite, crescând într-un set de doctrine, reguli și norme cunoscute sub numele de drept internațional public.

Dreptul internațional public este corpul de drept creat prin interacțiunile dintre națiuni sau, după cum explică Restatement of the Law, Third: Foreign Relations Law of the United States ( Restatement Third ), „Dreptul internațional este legea comunității internaționale a statelor se ocupă de conduita statelor-națiune și de relațiile lor cu alte state și, într-o oarecare măsură, de relațiile lor cu persoane fizice, organizații de afaceri și alte entități juridice." Națiunile aderă la conceptele dreptului internațional prin tratate, obiceiuri și interpretări de către propriile lor justiții interne și tribunale internaționale.

Dreptul internațional public nu are un cadru convențional de aplicare, așa că nu există nici o organizație mondială de poliție care să se asigure că tratatele sunt respectate. În schimb, națiunile se supun dreptului internațional prin aderarea la tratate și prin acceptarea legilor cutumiare și a principiilor generale ale dreptului convenite. Respectul reciproc între națiuni și înțelegerea faptului că o încălcare a oricărui concept ar putea duce la represalii din partea altor națiuni, prin sancțiuni economice sau chiar militare, determină în general națiunile să urmeze standardele acceptate ale dreptului internațional public.

Bibliografie

1. „Uniunea Europeană - Statele Unite ale Americii: Memorandum de înțelegere privind Actul Helms-Burton din SUA și Legea privind sancțiunile din SUA pentru Iran și Libia [11 aprilie 1997]” (1997) 36 Materiale juridice internaționale

2. „Uniunea Europeană - Statele Unite: (n 99) 529- 530.

3. A cincea revizuire a Strategiei globale de combatere a terorismului a Națiunilor Unite (A/RES/70/291), http://unscr.com/en/

4. A Mills, „Rethinking Jurisdiction in International Law” (2014) 84 The British Yearbook of International Law 187, 192, 193; Wouters și alții (n 5).

5. A Tzanakopoulos, „State Reactions to Illegal Sanctions” în M Happold și P Eden (eds), Economic Sanctions and International Law (Hart Publishing 2016).

6. Adunarea Generală a ONU, https://www.un.org/en/ga/

7. Amenințări la adresa păcii și securității internaționale (S/2482/2019), http://unscr.com/en/

8. Barcelona Traction, Light and Power Company, Limited ( Belgia împotriva Spaniei ) (Hotărârea) [1970] ICJ Reports, p. 3 [denumită în continuare cauza Barcelona Traction ].

9. Burrows, Andrew (2020 )Restatement of the English Law of Contract, Paperback, Ed. Editura:Oxford University Press

10. C Beaucillon, „O introducere în sancțiunile unilaterale și extrateritoriale: definiții, starea practicii și provocările contemporane” în Beaucillon (ed), (n 21) 1, 4- 5; A Hofer, „Unilateral Sanctions as a Challenge to the State Responsibility in Beaucillon (ed.), ibid 186, 190.

11. C Ryngaert, Jurisdiction in International Law (2nd edn, OUP 2015) 32. Cedric Ryngaert discută despre jurisdicția extrateritorială în general.

12. C Staker, „Jurisdiction” în MD Evans (ed.), International Law (5th edn, OUP 2018) 289, 289; Wouters și alți(n 5).

13. CARTA NATIUNILOR UNITE*) din 26 iunie 1945 EMITENT: ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL din 26 iunie 1945

14. Cauza Barcelona Traction (nr. 87)

15. Clauza suplimentară referitoare la recunoașterea de către „națiunile civilizate” este considerată astăzi ca redundantă: a se vedea, de exemplu, Pellet, „Articolul 38”, p. 769.

16. Comisia de Drept Internațional , https://e-justice.europa.eu/10/RO/international_law

17. Comisia de Drept Internațional, Proiect de articole privind responsabilitatea statelor pentru actele ilegale internaționale, cu comentarii 2001 [denumit în continuare Comentariu ARISWA ], art. 18, paragrafele 2, 4.

18. Comisia Europeană, Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția Uniunii și a statelor sale membre împotriva constrângerii economice din partea țărilor terțe (8.12.2021) COM(2021) 775 final, 2021/0406 (COD).

19. Comunitățile Europene: Comentarii privind reglementările SUA privind comerțul cu URSS (1982) 21 Materiale juridice internaționale 891 [denumite în continuare EU Comments 1982 ]

20. Congresul de la Viena, https://historia.ro/sectiune/general/congresul-de-la-viena-si-pacea-europeana-577879.html

21. Convenția (III) privind tratamentul prizonierilor de război. Geneva, 12 august 1949.

22. Cristian JURA, Denis BURUIAN, Ethnical minorities and issue of changing the state territory, Agora International Journal of Juridical Sciences, Volum 8, Nr. 4, 2014, http://univagora.ro/jour/index.php/aijjs/issue/view/69.

23. Cristian JURA, Political-Diplomatic Mechanisms of Peaceful Ruling of International Disputes, AUB-SAS.

24. Cuban Democracy Act („CDA”) Cod SUA Titlul 22. .

25. D Alland, „Definiția contramăsurilor” în J Crawford și alții (eds), Legea responsabilității internaționale (OUP 2010)

26. Daniel Ștefan PARASCHIV, Sistemul sancțiunilor în dreptul internațional public, Editura C.H.Beck, București, 2012.

27. DECLARAȚIE UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI din 10 decembrie 1948 EMITENT: ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE,Publicat în Brosura din 10 decembrie 1948

28. DW Bowett, „Economic Coercion and Represals by States” (1972) 13 The Virginia Journal of International Law 1, 5.

29. GD Balan, „Ultimele sancțiuni ale Statelor Unite împotriva Iranului: ce rol au excepțiile de securitate ale OMC?” (2013) 18 Journal of Conflict & Security Law 365, 378- 379.

30. HL Schloemann și S Ohlhoff, „„Constituționalizarea” și soluționarea disputelor în OMC: Securitatea națională ca problemă de competență” (1999) 93 Jurnalul American de Drept Internațional 424, 444- 445.

Preview document

Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 1
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 2
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 3
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 4
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 5
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 6
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 7
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 8
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 9
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 10
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 11
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 12
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 13
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 14
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 15
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 16
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 17
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 18
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 19
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 20
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 21
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 22
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 23
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 24
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 25
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 26
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 27
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 28
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 29
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 30
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 31
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 32
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 33
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 34
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 35
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 36
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 37
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 38
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 39
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 40
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 41
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 42
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 43
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 44
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 45
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 46
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 47
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 48
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 49
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 50
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 51
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 52
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 53
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 54
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 55
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 56
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 57
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 58
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 59
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 60
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 61
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 62
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 63
Sancțiunile în dreptul internațional public - Pagina 64

Conținut arhivă zip

  • Sanctiunile in dreptul international public.DOCX

Te-ar putea interesa și

Răspunderea Internațională a Statelor pentru Încălcarea Normelor de Drept Internațional Umanitar

INTRODUCERE Dreptul internaţional umanitar, cunoscut şi sub denumirea ,,dreptul conflictelor armate” sau ,,dreptul războiului”, are drept scop...

Izvoarele Dreptului Internațional Public

Introducere Dreptul internaţional a apărut şi s-a dezvoltat din nevoia formulării unui cadru ordonat pentru relaţiile interstatale. Evoluţia sa,...

Instituția Sancțiunilor în Dreptul Internațional

Cât timp relaţiile prieteneşti între naţiuni, demnitatea umană şi consolidarea păcii mondiale vor fi considerate priorităţi ale omenirii? În mod...

Ramurile Dreptului

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI Secţiunea 1 Definiţia şi obiectul „Teoriei generale a dreptului” În rândul disciplinelor...

Arma Economică

CAPITOLUL I: NOTIUNI SI INSTITUTII ABORDATE 1.1. Globalizarea si societatea 1.2. Razboiul global - conditionalitati economice 1.3. Sanctiunile...

Răspunderea Internațională a Statelor

INTRODUCERE Răspunderea este o instituţie juridică prezentă în orice ramură a dreptului. Principiul general, potrivit căruia orice încălcare a...

Dreptul aplicabil administrației publice

A-Despre Administratie si Drept in Dacia Administratia de stat, ca fenomen apare o data cu statul. Deci si in statul sclavagist dac,...

Determinarea Subiectului Răspunderii Penale Internaționale

Statul nu este subiect al răspunderii penale Statul, subiect de drept internaţional public, este şi subiect al răspunderii internaţionale, fără a...

Ai nevoie de altceva?