Subiecții de sezină

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 60 în total
Cuvinte : 19779
Mărime: 89.61KB (arhivat)
Cost: 10 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lector Univ. Dr. Ivan Vasile Ivanoff
UNIVERSITATEA "VALAHIA" DIN TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE Programul de studii: I.D.

Cuprins

INTRODUCERE.5

CAPITOLUL 1. Contencios-administrativ. Noţiuni generale.7

CAPITOLUL 2. Subiecţii de sezină.12

2.1. Noţiunea de sezină şi efectele ei.12

2.2. Subiecţii de sezină.14

2.2.1. Prefectul.14

2.2.2. Avocatul Poporului.17

2.2.3. Ministerul Public.19

2.2.4. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.23

2.2.5. Autoritatea publică emitentă.26

2.2.6. Alte persoane lezate într-un drept subiectiv/interes legitim.30

2.3. Litigii de contencios administrativ.33

2.3.1. Noţiuni generale.33

2.3.2. Acţiunile de contencios administrativ.34

2.3.3. Actele ce trebuie anexate.35

2.3.4. Citarea părţilor şi obligarea autorităţii de a prezenta instanţei actele solicitate.37

2.3.5. Procedura de judecată în faţa instanţei de fond.38

2.3.6. Suspendarea executării actului administrativ.39

2.3.7. Utilitatea şi necesitatea suspendării actului administrativ.40

2.3.8. Alte persoane care pot lua parte la judecată.42

2.3.9. Intervenţia.43

2.3.10. Judecata litigiilor de contencios administrativ.44

CAPITOLUL 3. Concluzii şi propuneri de lege ferendă.50

BIBLIOGRAFIE.59

Extras din document

INTRODUCERE

Pornind de la realităţile constituţionale actuale, putem defini dreptul administrativ ca acea ramură a dreptului public care cuprinde totalitatea normelor juridice ce reglementează organizarea şi funcţionarea administraţiei publice, precum şi a celor care privesc relaţiile sociale litigante dintre aceasta şi particulari (persoane juridice şi persoane fizice) vătămaţi în drepturile lor prin actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice ale acestei administraţii.1

Pentru a defini obiectul de reglementare al dreptului administrativ sunt identificate două situaţii:

- reglementarea relaţiilor sociale din sfera administraţiei publice împreună cu alte ramuri ale dreptului public;

- reglementarea relaţiilor sociale din sfera administraţiei publice împreună cu alte ramuri ale dreptului privat.

Obiectul dreptului administrativ îl constituie ansamblul normelor juridice care reglementează organizarea şi funcţionarea administraţiei publice centrale şi locale, a organismelor publice şi a persoanelor juridice care au statut de utilitate publică.2

Cel mai important izvor al dreptului administrativ este Constituţia, aceasta fiind ,,sursa directă sau indirectă pentru întreaga administraţie publică’’.3

Faţă de acţiunea administrativă, normele constituţionale impun o rezervă, şi anume, faptul cenzurării normelor administrative pentru cauză de neconformitate cu dispoziţiile Constituţiei. În acest sens, Constituţia României, în art.146, privind atribuţiile Curţii Constituţionale, în alin. d specifică faptul că acest organ ,,hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau arbritaj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului.’’

Privitor la acest subiect, sunt necesare unele precizări: judecătorul instanţei de contencios administrativ nu poate cenzura constituţionalitatea legii.

El nu este competent a cenzura legile, ci a judeca actele administrative. Indirect, însă, el poate cenzura legea prin pronunţarea sentinţei privind legalitatea unui act administrativ, elaborat prin ignorarea unei reguli constituţionale. Cenzurarea actului administrativ reprezintă, implicit, cenzurarea legii pe care se întemeiază şi, în consecinţă, poate fi denunţată neconstituţionalitatea unei astfel de legi.

Principiile generale ale dreptului administrativ s-au format de-a lungul timpului reprezentând veritabile izvoare ale acestei ramuri de drept. De exemplu, principiul legalităţii activităţii administraţiei publice, care este exprimat direct de art. 1, alin. 5 din Constituţie, prevede că ,,în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.’’

Acest principiu ,,fixează cadrul activităţii autorităţilor statului în limita legilor, asigură stabilitatea juridică a drepturilor şi libertăţilor omului şi înseamnă subordonarea tuturor activităţilor autorităţilor publice, voinţei supreme a naţiunii, consemnată în principiile şi normele pactului fundamental statuat în Constituţie.’’1

Naşterea unui raport juridic este precedată de existenţa unor premise pe baza cărora el se structurează. Există un raport de determinare între acestea şi raportul de drept. Astfel, raportul juridic concret (drepturile şi obligaţiile) poate fi stabilit numai în urma intervenţiei unui fapt juridic (un eveniment sau o acţiune umană, de existenţa căreia legea leagă producerea anumitor efecte juridice).2

În privinţa subiectelor raporturilor juridice de drept administrativ, în toate cazurile cel puţin unul dintre ele este o autoritate publică, fie organ al statului, fie organ al unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui serviciu public. Al doilea subiect al raportului juridic de drept administrativ poate fi, de asemenea, tot un organ al administraţiei publice, un organ de stat, altul decât cel al puterii executive, un funcţionar public aflat în exerciţiul funcţiei publice sau orice altă persoană fizică sau juridică.

Bibliografie

1. APOSTOL TOFAN, D., Drept administrativ, vol.II, Ed.a II-a, Ed. C.H.Beck, 2009, Bucureşti;

2. BOROI, G., RĂDESCU, D, Codul de procedură civilă comentat şi adnotat, Ed. All Beck, 1994, Bucureşti;

3. DACIAN, D., Elemente de drept administrativ. Suport de curs, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca;

4. DELEANU, I., Tratat de drept constituţional, Ed. C.H.Beck, 2006, Bucureşti;

5. DONGOROZ, V., Drept penal. Parte generală, Tipografia Universităţii din Bucureşti, 1939, Bucureşti;

6. IORGOVAN, A., Tratat de drept administrativ, Ed. All Beck, 2005, Bucureşti;

7. IORGOVAN, A., Tratat de drept administrativ, vol. I, Ed. Nemira, 1996, Bucureşti;

8. IORGOVAN, A., Noua lege a contenciosului administrativ – geneză şi explicaţii, Ed. Roata, 2004, Bucureşti;

9. IVANOFF, V.I., Contenciosul administrativ, Ed. Bibliotheca, 2011, Târgovişte;

10. NEDELCU, I., Drept administrativ şi Elemente de Ştiinţa Administraţiei, Ed. Universul Juridic, 2009, Bucureşti;

11. PRISĂCARU, V., Contenciosul administrativ român, Ed. ALL, 1995, Bucureşti;

12. RARINCESCU, C., Contenciosul administrativ român, Ed. Universală, 1936, Bucureşti;

13. STOENESCU, I., ZILBERSTEIN, SAVELLY, Procesul civil. Teoria generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1977, Bucureşti;

14. TOMA, T., Drept administrativ, Ed. Vasiliana`98, 2009, Iaşi;

15. VEDINAŞ, V., Drept administrativ, Ediţia a IV-a, revăzută şi actualizată, Ed. Universul Juridic, 2009, Bucureşti;

16. VEDINAŞ, V., Drept administrativ, Ediţia a VIII-a, revăzută şi actualizată, Ed. Universul Juridic, 2014, Bucureşti;

17. ***CONSTITUŢIA ROMÂNIEI din 1991 revizuită şi actualizată;

18. ***DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 797 din 27 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 19 octombrie 2007 prin care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (7) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

19. ***LEGEA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV nr.554/2004 publicată în Monitorul Oficial 1154/7.12.2004, cu modificările şi completările ulterioare;

20. ***LEGEA PRIVIND NOUL COD CIVIL, nr. 287/2009 republicată în Monitorul Oficial nr. 505/2011, aplicabil din 1 octombrie 2011;

21. ***LEGEA PRIVIND CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ, nr. 134/2010 republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 247 din 10 aprilie 2015;

22. ***LEGEA PRIVIND PREFECTUL ŞI INSTITUŢIA PREFECTULUI, nr. 340/2004, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 225 din 24/03/2008;

23. www.anfp.gov.ro

24. www.apubb.ro

25. www.euroavocatura.ro

26. www.juridice.ro

27. www.mpublic.ro

28. www.notiunidedrept.ro

29. www.universuljuridic.ro

Preview document

Subiecții de sezină - Pagina 1
Subiecții de sezină - Pagina 2
Subiecții de sezină - Pagina 3
Subiecții de sezină - Pagina 4
Subiecții de sezină - Pagina 5
Subiecții de sezină - Pagina 6
Subiecții de sezină - Pagina 7
Subiecții de sezină - Pagina 8
Subiecții de sezină - Pagina 9
Subiecții de sezină - Pagina 10
Subiecții de sezină - Pagina 11
Subiecții de sezină - Pagina 12
Subiecții de sezină - Pagina 13
Subiecții de sezină - Pagina 14
Subiecții de sezină - Pagina 15
Subiecții de sezină - Pagina 16
Subiecții de sezină - Pagina 17
Subiecții de sezină - Pagina 18
Subiecții de sezină - Pagina 19
Subiecții de sezină - Pagina 20
Subiecții de sezină - Pagina 21
Subiecții de sezină - Pagina 22
Subiecții de sezină - Pagina 23
Subiecții de sezină - Pagina 24
Subiecții de sezină - Pagina 25
Subiecții de sezină - Pagina 26
Subiecții de sezină - Pagina 27
Subiecții de sezină - Pagina 28
Subiecții de sezină - Pagina 29
Subiecții de sezină - Pagina 30
Subiecții de sezină - Pagina 31
Subiecții de sezină - Pagina 32
Subiecții de sezină - Pagina 33
Subiecții de sezină - Pagina 34
Subiecții de sezină - Pagina 35
Subiecții de sezină - Pagina 36
Subiecții de sezină - Pagina 37
Subiecții de sezină - Pagina 38
Subiecții de sezină - Pagina 39
Subiecții de sezină - Pagina 40
Subiecții de sezină - Pagina 41
Subiecții de sezină - Pagina 42
Subiecții de sezină - Pagina 43
Subiecții de sezină - Pagina 44
Subiecții de sezină - Pagina 45
Subiecții de sezină - Pagina 46
Subiecții de sezină - Pagina 47
Subiecții de sezină - Pagina 48
Subiecții de sezină - Pagina 49
Subiecții de sezină - Pagina 50
Subiecții de sezină - Pagina 51
Subiecții de sezină - Pagina 52
Subiecții de sezină - Pagina 53
Subiecții de sezină - Pagina 54
Subiecții de sezină - Pagina 55
Subiecții de sezină - Pagina 56
Subiecții de sezină - Pagina 57
Subiecții de sezină - Pagina 58
Subiecții de sezină - Pagina 59
Subiecții de sezină - Pagina 60

Conținut arhivă zip

  • Subiectii de sezina.doc

Alții au mai descărcat și

Proces de judecată a litigiilor

CAPITOLUL I ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV I.1 Noţiunea de contencios administrativ Intr-un stat intemeiat pe ordinea...

Instanță competentă să soluționeze litigiile de contencios administrativ - soluții pe care le poate pronunța

INTRODUCERE După cum este cunoscut, principiul separației puterilor în stat, potrivit căruia sunt organizate şi funcţionează cele trei puteri în...

Procurorul în Procesul Civil

Capitolul I Noţiuni generale privind Ministerul Public 1.1 Apariţia şi dezvoltarea instituţiei Pe teritoriul actual al României a aparut şi a...

Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului

I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE I.1. APARIŢIA OMBUDSMANULUI În general, opinia recunoscută despre originea instituţiei ombudsmanului modern este ca fiind...

Suspendarea Actului Administrativ Atacat

CAP. I. Aspecte introductive REZUMAT: actele administrative produc efecte juridice până în momentul scoaterii lor din vigoare, în cazul celor...

Consideratii privind Legea nr. 544 a Contenciosului Administrativ

În data de 4 ianuarie 2005, a intrat in vigoare Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, care vine sa inlocuiasca fosta lege 29/1990,...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Drept adminitrativ

Capitolul I ADMINISTRATIA PUBLICA, OBIECT CENTRAL DE STUDIU AL DREPTULUI ADMINISTRATIV Sectiunea 1. Consideratii generale privind administratia...

Te-ar putea interesa și

Proces de judecată a litigiilor

CAPITOLUL I ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV I.1 Noţiunea de contencios administrativ Intr-un stat intemeiat pe ordinea...

Actele jurisdicționale

Conceptul de „justiţie constituţională", fără a se putea stabili cu certitudine când anume a apărut, este tot mai folosit în doctrina contemporană,...

Acte Administrative Jurisdicționale

CAPITOLUL I ACTUL ADMINISTRATIV - DREPT ADMINISTRATIV 1.1. Concept şi trăsături 1.1.1. Noţiune Definirea principalelor acte juridice ale...

Controlul judecătoresc direct al actelor administrative în temeiul legii contenciosului administrativ

INTRODUCERE Etimologic cuvântul „contencios” provine din limba franceză, fiind un neologism care a pătruns în limba română modernă. La originile...

Condițiile acțiunii directe în baza Constituției României și a legii nr. 554 pe 200

Rezumat Contenciosul administrativ, ca element esenţial şi indispensabil al statului de drept, reprezintă, în fapt, o concretizare a principiului...

Contenciosul

INTRODUCERE Viaţa într-o societate democratică presupune, în primul rând, respectul reciproc al indivizilor care o alcătuiesc, care poate menţine...

Contenciosul Administrativ

CAPITOLUL 1: INTRODUCERE 1.1. Noţiunea contenciosului administrativ Contenciosul administrativ reprezintă, sintetic, ansamblul de reguli juridice...

Drept Contencios

PRELIMINARII Conform principiului separării puterilor în stat iniţiat de Montesquieu (1689-1755) în Franţa ,la nivelul unui stat de drept există...

Ai nevoie de altceva?