Tâlhăria

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 63 în total
Cuvinte : 25861
Mărime: 84.27KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Pinteala Gheorghe
Facultatea de Drept
Universitatea Europeana Dragan, Timisoara
Lucrare de licenta talharia prezentata la Universitatea Dragan din Lugoj in 2008

Cuprins

CAPITOLUL 1

INFRACŢIUNI CONTRA PATRIMONIULUI.1

1.1. Generalităţi.1

1.2. Conceptul de patrimoniu.1

1.3. Obiectul ocrotirii juridice penale.3

1.4. Cadrul incriminărilor.5

1.5. Evoluţia reglementărilor privind protecţia penală a patrimoniului.6

1.6. Aspecte comune infracţiunilor contra patrimoniului.8

1.6.1. Factorii infracţiunii.8

1.6.2. Conţinutul infracţiunii.9

1.6.3 Aspecte procesuale.10

CAPITOLUL 2

TÂLHĂRIA.11

2.1. Aspecte generale.11

2.2. Concept şi caracterizare.11

2.3. Precedente legislative.12

2.4. Situaţii tranzitorii.12

2.5. Elemente de drept comparat.14

2.6. Conţinutul legal.16

CAPITOLUL 3

CONDIŢII PREEXISTENTE.18

3.1. Obiectul infracţiunii.18

3.1.1. Obiectul juridic.18

3.1.2. Obiectul material.19

3.1.3. Subiecţii infracţiunii.21

3.1.4. Locul şi timpul săvârşirii tâlhăriei.24

3.1.5. Structura şi conţinutul juridic al infracţiunii de tâlhărie.24

CAPITOLUL 4

CONŢINUTUL CONSTITUTIV.27

4.1. Latura obiectivă.27

a) elementul material.27

b) urmarea imediată.32

c) legătura de cauzalitate.32

4.2. Latura subiectivă.33

CAPITOLUL 5

FORME, MODALITĂŢI, SANCŢIUNI.36

5.1. Formele infracţiunii de tâlhărie.36

5.1.1. Tentativa.36

5.1.2. Consumarea.38

5.1.3. Epuizarea.39

5.2. Modalităţi.39

a) de o persoană mascată, deghizată sau travestită.40

b) în timpul nopţii.40

c) într-un loc public sau într-un mijloc de transport.41

a) de două sau mai multe persoane împreună.41

b) de o persoană având asupra sa o armă, o substanţă narcotică sau paralizantă.42

c) într-o locuinţă sau dependinţe ale acesteia.42

d) în timpul unei calamităţi.44

e) a avut vreuna din urmările arătate în art. 182.44

5.3. Sancţiuni.46

CAPITOLUL 6

ASPECTE PROCESUALE.47

CAPITOLUL 7

ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE TÂLHĂRIE ŞI ALTE

INFRACŢIUNI .48

7.1. Tâlhăria şi furtul.48

7.2. Tâlhăria şi şantajul.49

7.3. Tâlhăria şi tăinuirea.50

7.4. Tâlhăria şi abuzul de încredere.51

7.5. Tâlhăria şi pirateria.53

CAPITOLUL 8

ASPECTE CRIMINOLOGICE.55

CONCLUZII.57

BIBLIOGRAFIE.59

CUPRINS.61

Extras din document

CAP.1 INFRACŢIUNI CONTRA PATRIMONIULUI

1.1 GENERALITĂŢI

Sistemul părţii speciale a dreptului penal cuprinde clasificarea şi gruparea în anumite categorii a infracţiunilor prevăzute în legislaţia penală în vigoare.

Principalul criteriu de clasificare a infracţiunilor este obiectul juridic al acestora, adică criteriul valorii sociale ocrotite prin aceste norme şi lezate ori puse în pericol prin săvârşirea faptelor incriminate. Potrivit acestui criteriu, adoptat de Codul penal român din 1969, Titlul III din cod cuprinde „Infracţiuni contra patrimoniului" în art. 208-222.

1.2. CONCEPTUL DE PATRIMONIU

Conceptul de patrimoniu poate fi întâlnit în diferite texte de lege: Legea nr. 21/1924 pentru persoane juridice, Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. Astfel, printre condiţiile de fond ale constituirii oricărei persoane, art. 32 şi art. 66 din Legea nr. 21/1924 şi art 26 litera e din Decretul nr. 31/1954 prevăd constituirea sau existenţa unui „patrimoniu propriu sau autonom".

Termenul de patrimoniu este utilizat expres şi în unele dispoziţii ale Codului civil român referitoare la separaţia de patrimonii pe care o pot solicita creditorii unei succesiuni şi legatarii cu titlu particular, dacă legatul are ca obiect o sumă de bani, pentru a opri confuziunea sau unirea patrimoniului succesoral cu patrimoniul propriu al moştenitorului cu vocaţie universală.

Conceptul poate fi întâlnit şi în textele unor legi mai recente: art. 2 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, art. 5 şi art. 19-20 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, art. 3 din Legea 58/1991 privind privatizarea societăţilor comerciale, art. 35 alin. 2 din Legea nr. 18/1991.

Noţiunea de patrimoniu nu are o definiţie legală. Un început de definiţie poate fi sesizat în art. 1718 Cod civil care prevede: „oricine este obligat personal este ţinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale mobile şi imobile,

prezente şi viitoare”. Definiţiile formulate de doctrina juridică nu diferă esenţial unele de altele.

Astfel, patrimoniul, ca entitate juridică, se înfăţişează ca totalitatea sau universalitatea drepturilor patrimoniale şi a obligaţiilor patrimoniale care aparţin unei persoane fizice sau juridice şi pot avea valoare bănească. Patrimoniul este o universalitate juridică sau de drept, deoarece este reglementat ca atare în art.1718 Cod civil. El exprimă valoarea tuturor drepturilor patrimoniale (activul patrimonial) şi a obligaţiilor patrimoniale (pasivul patrimonial) care aparţin unei persoane.

Ca universitate juridică, patrimoniul este o entitate distinctă de elementele sale componente, entitate care există independent de modificările concrete (naştere, transformare, transmisiune, creştere, stingere, micşorare) care intervin în conţinutul acestor elemente. Patrimoniul este strâns legat de persoana (fizică sau juridică) căreia îi aparţine. Persoanele fizice privite ut singuli, nu pot transmite altei persoane, prin acte între vii, întregul patrimoniu; el se va transmite numai pentru cauza de moarte, prin succesiune, la moartea titularului său.

În sfera noţiunii de patrimoniu sunt cuprinse drepturile patrimoniale (drepturi reale principale: dreptul de proprietate, dreptul de uz, dreptul de abitaţie, dreptul de servitute, dreptul de superficie) şi drepturi reale accesorii (dreptul de gaj, dreptul de ipotecă, privilegiile), toate obligaţiile precum şi orice situaţii de fapt care prezintă chiar numai o aparentă de drept (de exemplu, posesia fizică a unui bun mobil aflat în detenţia unei persoane fizice sau persoane juridice). Drepturile reale sunt drepturi absolute, sunt opozabile erga omnes, deoarece le corespunde obligaţia generală şi negativă de a nu face nimic de natură să le aducă atingere.

În normativul său incriminator privind infracţiunile contra patrimoniului, dreptul penal pozitiv are ca premise acţiunea ilicită a făptuitorului şi nu poziţia juridică a victimei care prezintă chiar o aparenţă legitimă asupra drepturilor reale patrimoniale , situaţie care cere infractorului să justifice ca avea dreptul de a dispune în orice moment de patrimoniul său (recurgând la săvârşirea faptei incriminate şi sancţionate penal); victima infracţiunii nu este obligată să dovedească că ar fi titularul dreptului de proprietate sau că ar poseda legitim ori că ar avea alt drept asupra bunului care i-a fost sustras, însuşit sau distrus prin acţiunea ilicită a făptuitorului.

Dreptul penal a considerat, în concordanţă cu caracterul său normativ, că pentru apărarea drepturilor reale patrimoniale este necesar să fie ocrotită situaţia de fapt existentă. Câtă vreme bunul îşi păstrează situaţia de fapt, potrivit regimului său juridic cunoscut de către cei interesaţi, cei care ar pretinde vreun drept asupra bunului respectiv şi-l pot dobândi prin mijloacele admise de lege. Din momentul în care bunul şi-a pierdut situaţia de fapt avută în patrimoniul unei persoane (drept urmare a sustragerii, însuşirii, ascunderii, distrugerii, etc.) orice acţiune în revendicarea şi valorificarea dreptului devine dificilă. Pentru a asigura situaţia de fapt existentă contra acţiunilor ilicite, dreptul penal a instituit pedepse chiar pentru proprietarul care prin acţiunea sa schimbă situaţia de fapt a unui bun din patrimoniul propriu în dauna intereselor legitime a altor persoane (de exemplu: dispoziţiile prevăzute de art. 219. art. 211, alin. 1 Cod penal). Schimbarea prin acţiuni ilicite a situaţiei entităţilor patrimoniale constituie astfel specificul infracţiunilor contra patrimoniului prevăzute în Titlul III al Codului penal.

Bibliografie

1. ANTONIU, G., CONSTANTIN, BULAI - Practica judiciară penală, vol. III.

2. BELEIU, GH. - Drept civil român, Introducerea în dreptul civil, Subiectele dreptului civil. Casa de editură şi presă „Şansa" S.R.L., Bucureşti, 1992

3. BULAI, C., S.,KAHANE ş.a. - Explicaţii teoretice ale Codului penal român, vol. III

4. BULAI, C. - Curs de drept penal, vol. I

5. DIACONESC, GH. - Drept penal special, vol. I, Bucureşti, 1994

6. DIACONESCU, H. - Drept penal, Partea specială, vol. I, Editura Themis, Fundaţia europeană „Nicolae Titulescu", 2000

7. DOBRINOIU, V. - Drept penal, Partea specială, vol. I, Editura Dacia Europa Nova, Lugoj, 2000

8. DOBRINOIU, V., CIPRIAN, RAUL, ROMIŢAN ş.a. - Cauze penale

comentate, Partea specială, Editura Semne, Bucureşti, 2003

9. DONGOROZ, V., S. KAHANE ş.a. - Explicaţii ale Codului penal, voi. III

10. LOGHIN, O., A., FILIPAŞ - Drept penal, Partea specială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983

11. LOGHIN, O., TUDOREL, TOADER - Drept penal român, Partea specială, Casa de editură şi presă „Şansa" S.R.L., Bucureşti, 1997

12. LUPAN, E., I., REGHIN1 - Drept civil. Drepturile reale. Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, 1977

13. M1TRACHE, C. - Drept penal român, Partea generală, Casa de editură şi presă „Şansa" S.R.L., Bucureşti, 1994

14. NISTOREANU, GH., COSTTCĂ, PĂUN - Criminologie, Editura Europa Nova, Lugoj, 1996

15. NISTOREANU, GH., V. DOBRINOIU şi colaboratorii - Drept penal, Partea specială, Editura Europa Nova, Bucureşti, 1997

16. PAPADOPOL, V. - Comentariu în practica judiciară penală, vol. III, Partea specială, Editura Academiei, 1992

17. PASCU, I., STELIAN, IVAN - Tâlhăria, aspecte de teorie şi practică

judiciară, Editura Ministerului de Interne, 1992

18. STOICA, O. - Drept penal, Partea specială, Bucureşti, 1976

19. VASIU, IOANA - Drept penal român. Partea specială, vol. I, Cluj-Napoca, 1997

20. XXX - Codul civil

21. XXX - Codul penal

22. XXX - Codul de procedură penală

23. XXX - Constituţia României

24. XXX - Culegere de decizii pe anul 1995

25. XXX - Culegere de decizii în materie penală pe anul 1980

26. XXX - Culegere de practică judiciară în materie penală pe anul 2000 - Curtea de apel Ploieşti, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002

27. XXX - Culegere de practică judiciară pe anul 2000, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001

28. XXX - Culegere de practică judiciară a Tribunalului Bucureşti pe anii 1994-1997, Editura All Beck

29. XXX - Revista „Dreptul", nr. 3/1992

30. XXX - Revista „Dreptul", nr. 1/1994

31. XXX - Revista „Dreptul", nr. 2/1998

32. XXX - Revista „Dreptul", nr. 4/1999

33. XXX - Revista „Dreptul", nr. 8/1999

34. XXX - Revista „Dreptul", nr. 7/2003

35. XXX - R.R.D., nr. 6/1970

36. XXX - R.R.D., nr. 9/1970

37. XXX - R.R.D., nr. 2/1974

38. XXX - R.R.D., nr. 7/1975

39. XXX - R.R.D., nr. 2/1977

40. XXX - R.R.D., nr. 6/1978

41. XXX - R.R.D., nr. 6/1982

42. XXX - R.R.D., nr. 5/1986

43. XXX - R.R.D., nr. 11/1998

44. XXX - R.R.D., nr. 12/1998

Preview document

Tâlhăria - Pagina 1
Tâlhăria - Pagina 2
Tâlhăria - Pagina 3
Tâlhăria - Pagina 4
Tâlhăria - Pagina 5
Tâlhăria - Pagina 6
Tâlhăria - Pagina 7
Tâlhăria - Pagina 8
Tâlhăria - Pagina 9
Tâlhăria - Pagina 10
Tâlhăria - Pagina 11
Tâlhăria - Pagina 12
Tâlhăria - Pagina 13
Tâlhăria - Pagina 14
Tâlhăria - Pagina 15
Tâlhăria - Pagina 16
Tâlhăria - Pagina 17
Tâlhăria - Pagina 18
Tâlhăria - Pagina 19
Tâlhăria - Pagina 20
Tâlhăria - Pagina 21
Tâlhăria - Pagina 22
Tâlhăria - Pagina 23
Tâlhăria - Pagina 24
Tâlhăria - Pagina 25
Tâlhăria - Pagina 26
Tâlhăria - Pagina 27
Tâlhăria - Pagina 28
Tâlhăria - Pagina 29
Tâlhăria - Pagina 30
Tâlhăria - Pagina 31
Tâlhăria - Pagina 32
Tâlhăria - Pagina 33
Tâlhăria - Pagina 34
Tâlhăria - Pagina 35
Tâlhăria - Pagina 36
Tâlhăria - Pagina 37
Tâlhăria - Pagina 38
Tâlhăria - Pagina 39
Tâlhăria - Pagina 40
Tâlhăria - Pagina 41
Tâlhăria - Pagina 42
Tâlhăria - Pagina 43
Tâlhăria - Pagina 44
Tâlhăria - Pagina 45
Tâlhăria - Pagina 46
Tâlhăria - Pagina 47
Tâlhăria - Pagina 48
Tâlhăria - Pagina 49
Tâlhăria - Pagina 50
Tâlhăria - Pagina 51
Tâlhăria - Pagina 52
Tâlhăria - Pagina 53
Tâlhăria - Pagina 54
Tâlhăria - Pagina 55
Tâlhăria - Pagina 56
Tâlhăria - Pagina 57
Tâlhăria - Pagina 58
Tâlhăria - Pagina 59
Tâlhăria - Pagina 60
Tâlhăria - Pagina 61
Tâlhăria - Pagina 62
Tâlhăria - Pagina 63

Conținut arhivă zip

Alții au mai descărcat și

Premisele raportului juridic

Dreptul este o arta, arta insemnand, ansamblul mijloacelor pe care cei care creeaza dreptul si cei care aplica dreptul le au la indemana si le...

Caracteristicile și Specificitatea Infracțiunii de Înșelăciune

CAPITOLUL I REFERINŢE ISTORICE ŞI DE DREPT COMPARAT 1.1 EVOLUŢIA REGLEMENTĂRILOR PRIVIND OCROTIREA PATRIMONIULUI PRIN NORME DE DREPT PENAL Din...

Infracțiuni Contra Patrimoniului

Considerații introductive Ocrotirea patrimoniului prin normele dreptului penal a constituit dintotdeauna un obiectiv prioritar al oricărui sistem...

Ultrajul

Capitolul l. Noţiuni introductive privind infracţiunea de ultraj 1.5 Noţiunea de autoritate În sistemul de organizare al societăţii un rol...

Omor calificat și uciderea la cererea victimei

I ABSTRACT This license work is structurated in 4 chapters, each chapter being structured on many sections and subsections. In the first chapter...

Aspecte Generale privind Executarea Silita - Participantii la Executarea Silita

1. NOŢIUNEA, NATURA JURIDICĂ ŞI SCOPUL EXECUTĂRII SILITE 1.1. Noţiunea executării silite Hotărârea judecătorească conferă posibilitatea celui...

Executarea Silită Imobiliară

Capitolul 1 Notiuni generale despre executerea silita 1.1Conceptul de executare silită Executarea silită au urmarirea silita este procedura prin...

Probleme Concrete Ivite si Solutionate in Doctrina si in Hotararile Judecatoresti Definitive Pronuntate de Sectia Penala sau Completul de 9 Judecatori de la ICCJ in Materia Infractiunii Complexe

CAPITOLUL I CONSIDERATII INTRODUCTIVE PRIVIND INFRACTIUNEA COMPLEXA 1.1. Conceptul de infractiune complexa Au existat o serie de opinii...

Te-ar putea interesa și

Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie

CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII GENERALE 1.1. Conceptul de patrimoniu şi necesitatea protecţiei penale a patrimoniului 1.1.1. Conceptul de patrimoniu...

Tâlhăria

Legiuirile penale din cele mai vechi timpuri au incriminat si sanctionat sever faptele sÎvârsite împotriva patrimoniului. In perioada sclavagista...

Talhăria

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND TÂLHĂRIA Secţiunea I LOCUL TÂLHĂRIEI ÎN STRUCTURA INFRACŢIUNILOR CONTRA PATRIMONIULUI 1. Cadrul...

Tâlhăria

Cuvânt introductiv Înscrierea în constelaţia ţărilor democratice a României impune reglementarea prin subsistemul normelor juridice a relaţiilor...

Asigurarea Bunurilor sau Valorilor pentru Cazurile de Furt prin Efracție și Acte de Tâlhărie

Capitolul 1. Caracterizare generală a asigurărilor de bunuri sau a valorilor pentru cazurile de furt prin efracţie şi acte de tâlhărie Asigurarea...

Aspecte de Teorie și Practică Judiciară în Materia Infracțiunii de Tâlhărie

MOTIVAŢIA ALEGERII SUBIECTULUI Dreptul penal poate fi caracterizat prin dinamism, fiind într-un continuu proces de adaptare şi perfecţionare a...

Aspecte Teoretice și Practice privind Infracțiunea de Tâlhărie

CAPITOLUL I SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND INFRACŢIUNILE CONTRA PATRIMONIULUI Secţiunea I. Aspecte generale Legiuirile penale din cele mai vechi...

Considerații Generale privind Tâlhăria

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND TÂLHĂRIA Secţiunea I LOCUL TÂLHĂRIEI ÎN STRUCTURA INFRACŢIUNILOR CONTRA PATRIMONIULUI 1. Cadrul...

Ai nevoie de altceva?