Teoria Conflictelor de Legi

Licență
7.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 55 în total
Cuvinte : 13636
Mărime: 59.97KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ BUCUREŞTI FACULTATEA DE DREPT

Cuprins

CAPITOLUL I. CALIFICAREA ŞI CONFLICTUL DE CALIFICĂRI 4

1. NOŢIUNE ŞI DEFINIRE 4

SUCCESIUNEA MALTEZULUI 5

TESTAMENTUL OLANDEZULUI 6

CASATORIA GRECULUI ORTODOX 6

2 . FELURILE CALIFICĂRII 7

CALIFICAREA PRIMARA SI CALIFICAREA SECUNDARA 7

CALIFICAREA DATĂ CONŢINUTULUI NORMEI CONFLICTUALE ŞI CALIFICAREA DATĂ LEGĂTURII NORMEI CONFLICTUALE 7

3. LEGEA DUPĂ CARE SE FACE CALIFICAREA ÎN DREPTUL ROMÂN 8

4. EXCEPŢII DE LA CALIFICAREA LEX FORI 8

CALIFICAREA DATĂ DE PĂRŢI 8

CALIFICAREA LEGALĂ 9

CALIFICAREA SECUNDARĂ 9

CALIFICAREA NOŢIUNILOR DIN NORMA CONFLICTUALĂ STRĂINĂ, ÎN CAZ DE RETRIMITERE 9

CALIFICAREA INSTITUŢILOR JURIDICE NECUNOSCUTE ÎN ŢARA FORULUI 9

CAPITOLUL AL II – LEA RETRIMITEREA 10

1. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE 10

CONFLICTUL POZITIV. 10

CONFLICTUL NEGATIV . 10

2. NOŢIUNEA DE RETRIMITERE 11

3. FORMELE RETRIMITERII 12

4. TEMEIUL RETRIMITERII 13

RETRIMITEREA CA SOLUTIE LOGIC NECESARA 13

5. RETRIMITEREA IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT ROMAN 15

RETRIMITEREA DE GRADUL I 15

RETRIMITEREA DE GRADUL II 17

6. RETRIMITEREA IN DREPTUL FRANCEZ 18

7. RETRIMITEREA IN DREPTUL ELVETIAN 19

8. RETRIMITEREA IN CONVENTII INTERNATIONALE 20

CAPITOLUL AL III-LEA CAZURILE IN CARE LEGEA STRAINA COMPETENTA NU SE APLICA (ORDINEA PUBLICA SI FARUDA LA LEGE) 21

1. CONSIDERATII INTRODUCTIVE 21

2. ORDINEA PUBLICA INDREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT 21

SCURTA PRIVIRE ISTORICA 21

NOTIUNEA DE ORDINE PUBLICA IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT 23

ELEMENTE SPECIFICE ALE ORDINII PUBLICE, IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT 23

CARACTERE ALE ORDINII PUBLICE DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT 24

COMPARATIE INTRE ORDINEA PUBLICA DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT 25

EFECTELE INVOCARII ORDINII PUBLICE DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT 27

3. FRAUDAREA LEGII IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT 28

CONTROVERSE PRIVIND LEGEA FRAUDATA 30

CAPITOLUL AL IV-LEA RELATIILE IN TIMP SI SPATIU ALE SISTEMELOR 37

1. CONFLICTUL DE LEGI IN TIMP SI SPATIU 37

NOTIUNE. FORME 37

CONDITIILE EFICACITATII INTERNATIONALE A UNUI DREPT IN TARA NOASTRA 38

2. CONFLICTUL MOBIL DE LEGI 39

NOTIUNE 39

B. COMPARATIE CU ALTE INSTITUTII JURIDICE 39

DOMENIILE IN CARE POT APAREA CONFLICTELE MOBILE DE LEGI 40

SOLUTIONAREA CONFLICTULUI MOBIL DE LEGI 41

3. CONFLICTUL IN TIMP AL NORMELOR CONFLICTUALE 45

CONFLICTUL IN TIMP AL NORMELOR CONFLICTUALE ALE FORULUI 45

CONFLICTUL IN TIMP AL NORMELOR CONFLICTUALE SAU MATERIALE STRAINE CARE CONSTITUIE LEX CAUSAE 46

CAPITOLUL AL V –LEA CONFLICTE DE LEGI IN SITUATII SPECIALE 48

1. CONFLICTUL DE LEGI IN CAZUL STATULUI NERECUNOSCUT 48

2 . CONFLICTUL DE LEGI INTERNE (INTERPROVINCIALE SAU INTERREGIONALE) 49

3 . CONFLICTELE INTERPERSONALE 50

BIBLIOGRAFIE 52

Extras din document

CAPITOLUL I. CALIFICAREA ŞI CONFLICTUL DE CALIFICĂRI

1. NOŢIUNE ŞI DEFINIRE

În cazul unui raport juridic cu element de extraneitate, pentru a afla ce lege va carmui efectele juridice ale acestuia trebuie sa determinam cu care lege are legatura raportul respectiv. Indicatia ne-o va da punctul de legatura care localizeaza raportul juridic.Pentru a determina punctul de legatura , trebuie determinat mai intai continutul sau, adica raporturile juridice reglementate de norma conflictuala. In acest scop , se utilizeaza in dreptul international privat categorii de legatura : bunuri , succesiuni , personae , capacitate , procedura . Continutul acestor categorii difera de la un sistem de drept la altul . Altfel spus, una si aceeasi notiune nu are acelasi continut in diferite sisteme juridice nationale. Un exemplu devenit clasic : prescriptia actiunii in justitie este considerata in dreptul englez ca fiind o problema de procedura , pe cand in dreptul tarilor de pe continent este socotita o problema de drept material .

Problema calificarii a fost observata de Dumoulin , pusa in discutie pentru prima data de Frank Kahn in 1891 sub numele de „conflicte latente ” si a fost reluata in 1897 de Bartin , intr-un articol publicat in Journal du droit international prive , reluat ulterior in Etudes de droit international prive .

S-a aratat ca a califica oun fapt , o relatie , un raport inseamna a indica in care din categoriile si notiunile juridice existente se incadreaza acestea spre a deveni un anumit fapt juridic , raport juridic , act juridic .

Calificarea este o operatiune logico-juridica de descifrare a sensului notiunuilor juridice care exprima continutul si legatura normei conflictuale si totodata , este o interpretare a respectivelor notiuni in raport cu un sistem de drept .

Acest demers de a defini o notiune in raport cu un sistem de drept se numeste calificare. Este necesar insa a distinge intre legea dupa care se face calificarea si legea care rezulta in urma calificarii .

Conflictul de calificari presupune situatia in care notiunile din continutul sau din legatura normei conflictuale au intelesuri diferite in cadrul sistemelor juridice in prezenta .

Sunt considerati factori care determina calificarea : imprejurarea ca notiunile au sensuri diferite in sistemele de drept ; imprejurarea ca unele sisteme de drept reglementeaza institutii juridice necunoscute altora ( trust in dreptul englez si Aufhebung in dreptul german ) ; faptul ca diferite sisteme incadreaza situatii similare in categorii deosebite ( ruperea logodnei , de exemplu , tine fie de raspunderea delictuala , fie de raspunderea contractuala ) . De asemenea , metodele utilizate pentru a ajunge la acelasi rezultat sunt diferite .

Specificul institutiei calificarii in dreptul international privat este dat de conflictul de calificari care necesita determinarea sensului unor concepte .

Prezentam in continuare cateva spete , citate in mod traditional in lucrarile de specialitate in materia calificarii .

SUCCESIUNEA MALTEZULUI

Doi soti cu numele Bartholo , casatoriti in Malta , unde au avut primul domiciliu conjugal , emigreaza in Algeria , unde sotul dobandeste imobile si ulterior decedeaza . Vaduva introduce actiune la instanta franceza , reclamand o parte din imobile . Care este natura pretentilor sale ?

Dupa legea malteza , aceste pretentii erau considerate avantaj matrimonial ( efecte ale regimului matrimonial ) si antrenau aplicarea legii malteze ( ca lege a primului domiciliu conjugal ) care conferea vaduvei un sfert din averea sotului . Dupa legea franceza , pretentiile erau calificate ca drept succesoral si determinau competenta legii franceze ( ca lege a locului situarii imobilelor ) dupa care sotiei supravietuitoare nu i se atribuie nimic .

Problema care se pune este de a determina natura pretentiilor si de a sti daca in urma acestor operatii se aplica legea malteza sau legea franceza . In speta s-a facut aplicarea legii franceze , astfel ca cererea vaduvei a fost respinsa .

TESTAMENTUL OLANDEZULUI

Un olandez testeaza in Franta in forma olografa . Legea olandeza interzice aceasta forma a testamentului ( art. 992 din Codul civil ) in timp ce legea franceza o considera valabila . Acum intervine problema calificarii : caracterul olograf al testamentului , considerat problema de forma , va conduce la aplicarea legii franceze , ca lege a locului redactarii sale si la aprecierea testamentului ca fiind valabil . Daca dimpotriva , caracterul olograf este privit ca o problema care tine de capacitate , se va aplica legea olandeza , ca lex patriae a testatorului , iar testamentul va fi nul . In speta s-a aplicat legea franceza .

Aceasta speta nu are decat o valoare istorica , intrucat Tarile de Jos au ratificat in 1982 Conventia de la Haga din 5 octombrie 1961 asupra conflictelor de legi in materia succesiunilor , prin care se recunoaste valabilitatea testamentului olograf . Exemplul ramane valabil insa pentru Portugalia , intrucat un cetatean portughez nu poate sa testeze in forma olografa nici chiar intr-o tara care admite ca valabil testamentul olograf .

Preview document

Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 1
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 2
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 3
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 4
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 5
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 6
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 7
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 8
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 9
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 10
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 11
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 12
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 13
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 14
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 15
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 16
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 17
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 18
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 19
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 20
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 21
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 22
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 23
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 24
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 25
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 26
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 27
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 28
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 29
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 30
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 31
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 32
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 33
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 34
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 35
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 36
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 37
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 38
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 39
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 40
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 41
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 42
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 43
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 44
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 45
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 46
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 47
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 48
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 49
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 50
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 51
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 52
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 53
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 54
Teoria Conflictelor de Legi - Pagina 55

Conținut arhivă zip

  • Teoria Conflictelor de Legi.doc

Alții au mai descărcat și

Legi Aplicabile Persoanelor Fizice și Juridice

ARGUMENT În lucrarea de faţă încercam să dezbatem problema legată de legile ce se aplică asupra persoanelor fizice şi juridice, accentuând ideea...

Raporturile De Familie În Dreptul Internațional Privat

I. CONSIDERAŢII GENERALE I.1. Raporturile de familie Aceste raporturi rezultă din căsătorie, din rudenia firească şi din adopţie (I. Filipescu,...

Retrimiterea - Instituție a Dreptului Internațional Privat

Retrimiterea este o institutie de drept international privat. Retrimiterea ofera posibilitatea legii straine declarate competente sa faca o...

Condiția Juridică a Străinului

CONDIŢIA JURIDICĂ A STRĂINULUI Scurt istoric privind condiția juridică a străinului În Antichitate, străinii erau socotiți „barbari", fiind...

Procedura Adopției Internaționale

Capitolul I Consideratii Generale Privind Institutia Adoptiei Semnând Conventia Pentru Apararea Drepturilor Omului si A Libertatilor Fundamentale...

Casatoria in Dreptul International Privat

Raporturile de familie rezultă din căsătorie, din rudenia firească şi din adopţie. De asemenea, aceste raporturi prezintă aspecte personale...

Drept Internațional Privat

Capitolul I: Noţiuni generale despre dreptul internaţional privat (această disciplina se mai numeşte şi drept conflictual) § 1 Noţiunea şi...

Desfacerea Casatoriei in Dreptul International Privat

1. Care sunt conditiile pentru obtinerea unui divort? (de exemplu posibilitatea de a divorta prin acord comun, solicitare de separare etc.)...

Ai nevoie de altceva?