Teoria distinctă a dreptului

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 86 în total
Cuvinte : 28713
Mărime: 128.05KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. univ. dr. Roxana-Daniela Păun
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ BUCUREŞTI

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE ÎN DREPTUL AFACERILOR

1. Conţinutul dreptului afacerilor

2. Obiectul dreptului afacerilor

2.1. Obiectul şi câmpul afacerilor

2.2. Caracteristicile unei operaţiuni, activităţi, pentru a fi considerate o afacere

3. Noţiunea şi utilitatea dreptului afacerilor în sistemele naţionale de drept

4. Caracteristicile dreptului afacerilor

4.1 Caracteristicile fundamentale ale obiectului dreptului afacerilor

5. Principiile dreptului afacerilor

I. Principiul libertăţii în comerţ

II. Principiul aparenţei în comerţ

III. Principiul caracterului oneros al afacerilor comerciale

IV. Principiul concurenţei loiale şi normale

V. Principiul promovării drepturilor consumatorului

6. Regimul juridic al intermedierii în dreptul afacerilor

6.1. Contractul internaţional de mandat comercial

6.2. Contractul internaţional de comision

6.3. Intermedierea în dreptul anglo-saxon

6.4. Dreptul aplicabil intermedierii de comerţ internaţioal

7. Evoluţia dreptului afacerilor în România

7.1. Codul comercial român din 1887 şi celelalte legiuri scrise

7.2. Clasificarea uzurilor

Capitolul II. RAPORTURILE ŞI IZVOARELE DREPTULUI AFACERILOR

1. Raporturile dreptului afacerilor cu alte discipline

I. Raportul dreptului afacerilor cu ştiinţele economice

II. Raportul dreptului afacerilor cu ştiinţele juridice

2. Asemănări şi deosebiri între dreptul afacerilor şi alte discipline

3. Izvoarele dreptului afacerilor

3.1. Clasificarea izvoarelor dreptului afacerilor

4. Izvoarele şi codificarea dreptului afacerilor

1. Izvoarele interne

2. Izvoare internaţionale

3. Codificarea Dreptului

CAPITOLUL III. ROLUL CAMERELOR DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE ÎN DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII COMERCIALE ŞI DE AFACERI

1. Sediul materiei

2. Direcţii de perfecţionare a mediului de afaceri în perioada 2005-2008

2.1. Direcţii de perfecţionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la politică fiscală

2.2. Direcţii de perfecţionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la dezvoltarea pieţelor financiare

2.3. Direcţii de perfecţionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la combaterea corupţiei

2.4. Direcţii de perfecţionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la eliminarea barierelor administrative în dezvoltarea afacerilor

2.5. Direcţii de perfecţionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la consolidarea mediului de afaceri

2.6. Direcţii de perfecţionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la politica de concurenţă

2.7. Direcţii de perfecţionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la politică în domeniul IMM-urilor si cooperaţiei

2.8. Direcţii de perfecţionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la piaţa muncii

2.9. Direcţii de perfecţionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la fundamentarea deciziilor guvernamentale pentru îmbunătăţirea reglementărilor în domeniul mediului de afaceri

3. Oportunităţi şi provocări pentru comerţul şi dezvoltarea firmelor în Europa extinsă

3.1. Efecte ale lărgirii UE, asupra comunităţii de afaceri

3. Domenii de acţiune pentru Guvernele naţionale, pentru îmbunătăţirea capacităţii

Extras din document

INTRODUCERE

Studierea dreptului afacerilor este important pentru însuşirea elementelor esenţiale ale dreptului afacerilor ca disciplină distinctă de dreptul comercial, de dreptul comerţului internaţional şi de alte discipline cu relevanţă în dreptul afacerilor (dreptului muncii, dreptului administrativ, dreptului civil, procesual civil, penal şi procesual penal).

Elementele dreptului afacerilor sunt analizate în complexitatea relaţiilor de afaceri şi a mediului de afaceri în ansamblul său, cuprinzând şi elemente esenţiale de concurenţă în afaceri, protecţie a consumatorului ca beneficiar al efectelor relaţiilor de afaceri, toate abordate şi în contextul integrării României în Uniunea Europeană.

Obiectul afacerilor este constituit de către raporturile juridice patrimoniale, care au un caracter voliţional şi patrimonial, precum şi de comercialitate şi internaţionalitate. Determinarea obiectului dreptului afacerilor se poate deosebi în funcţie de sistemul adoptat de legiuitor.

Dreptul afacerilor este format dintr-un complex de norme, de natură variată, în compoziţia căruia intră numeroase dispoziţii de drept public, unele derogatorii de la dreptul civil, altele care dezvoltă normele acestuia, iar altele reprezentând creaţii proprii, care, în ansamblul lor, însă, reprezintă un tot, guvernat de principii generale şi concepte originale, ce îi conferă calitatea unui drept special.

Afacerea se caracterizează prin valorificarea unor disponibilităţi materiale, financiare, personale, atrase, ea presupune un consum de capital plasat pentru o mai bună exploataţie şi pentru o creştere netă cât mai substanţială.

Chiar dacă în 1993, data apariţiei volumului ,,Dreptul Afacerilor” nu se putea vorbi încă despre o ramură distinctă, aceasta a început să se contureze, pe măsură ce anii au trecut şi relaţiile de afaceri au început să se diversifice în contextul evoluţiilor pe piaţa muncii, a relaţiilor economico-financiare, a extinderii schimburilor comerciale într-un spaţiu geografic din ce în ce mai larg, a fenomenelor globalizării care afectează un număr din ce în ce mai mare de ţări. În contextul actual, în care elementele globalizării sunt prezente din ce în ce mai mult în viaţa fiecărui român, cetăţean european, studierea dreptului afacerilor reprezintă o necesitate şi oferă o imagine de ansamblu a mediului de afaceri, a normelor juridice şi economice care reglementeză domeniul, în perspectiva unei economii competitive şi performante.

Statutul dreptului afacerilor nu poate fi astăzi în România decât acela al unei ramuri de drept autonome, coexistenţa acesteia cu dreptul comercial fiind francez sau unul român, pare să fie rodul unei acute inapetenţe pentru sinteză, coerenţă şi sistematizare didactice.

Dreptul afacerilor trebuie, însă, să ofere celor care se pregătesc în profilul juridic şi în profilul economic, pentru a consilia, a monta şi a instrumenta în afaceri, viziunea şi perspectiva dreptului, ca normativitate juridică, asupra entităţilor, instituţiilor juridice şi a conduitelor reglementate, care sunt implicate în afaceri.

Dreptul afacerilor trebuie să articuleze noţiunile şi entităţile de factură juridică şi economică, să sesizeze comunicaţiile obligatorii şi funcţionale dintre acestea.

Lucrarea este structurată în trei capitole:

Capitolul I. Cuprinde şapte subcapitole despre conţinutul, obiectul, caracteristicile şi principiile dreptului afacerilor, noţiunea şi utilitatea dreptului afacerilor în sistemele naţionale de drept, cât şi despre regimul juridic al intermedierii în dreptul afacerilor şi evoluţia dreptului afacerilor în România.

În România, dreptul afacerilor are ca obiect normele juridice referitoare la actele de comerţ şi comercianţi. Ca şi normele dreptului civil, şi aceste norme juridice, aparţin dreptului privat.

Dreptul afacerilor poate fi definit ca fiind un ansamblu de norme juridice de drept privat care sunt aplicabile raporturilor juridice izvorâte din actele şi operaţiunile considerate de lege ca fiind fapte de comerţ, precum şi raporturile juridice la care participă persoanele care au calitatea de comerciant.

Caracteristicile fundamentale ale obiectului dreptului afacerilor se desluşesc, cu limpezime, din definirea obiectului acestuia, şi anume, caracterul voliţional, care rezidă din faptul că participanţii la activitatea de comerţ intern şi internaţional îşi stabilesc, potrivit voinţei lor proprii, drepturi şi obligaţii corelative în domeniul schimburilor, al cooperării tehnico-ştiinţifice şi economice, caracterul patrimonial care este conferit de acele raporturi patrimoniale, evaluabile în bani, care iau naştere între cei care iau parte la vehicularea mărfurilor, valorilor şi cunoştinţelor pe plan mondial şi care urmăresc obţinerea unui profit, caracterul comercial care este relevat de recurgerea la anumite criterii, în raport de definirea sa, în dreptul intern şi caracterul internaţional implică în această privinţă, obligatoriu, existenţa unuia sau a mai multor elemente de extraneitate.

Alte caracteristici ale dreptului afacerilor ar fi acelea că dreptul afacerilor nu este un drept autonom, este un drept original, multidisciplinar şi este un drept extrem de mobil.

Preview document

Teoria distinctă a dreptului - Pagina 1
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 2
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 3
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 4
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 5
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 6
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 7
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 8
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 9
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 10
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 11
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 12
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 13
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 14
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 15
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 16
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 17
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 18
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 19
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 20
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 21
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 22
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 23
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 24
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 25
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 26
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 27
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 28
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 29
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 30
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 31
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 32
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 33
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 34
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 35
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 36
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 37
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 38
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 39
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 40
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 41
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 42
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 43
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 44
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 45
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 46
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 47
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 48
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 49
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 50
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 51
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 52
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 53
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 54
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 55
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 56
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 57
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 58
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 59
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 60
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 61
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 62
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 63
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 64
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 65
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 66
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 67
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 68
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 69
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 70
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 71
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 72
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 73
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 74
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 75
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 76
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 77
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 78
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 79
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 80
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 81
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 82
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 83
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 84
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 85
Teoria distinctă a dreptului - Pagina 86

Conținut arhivă zip

  • Teoria Distincta a Dreptului.doc

Alții au mai descărcat și

Dreptul Afacerilor

Somatia de plata in comparatie cu procedura de drept comun in recuperarea creantelor CONSIDERATII INTRODUCTIVE Adoptata in temeiul art.1 pct. V...

Originea și apariția dreptului. dimensiunea istorică a dreptului

INTRODUCERE Istoria rămâne „cartea de căpătâi a popoarelor”, cum scria Mihail Kogălniceanu, iar „trebuinţa de istorie naţională”, spunea tot el în...

Izvoarele Dreptului Afacerilor

I.Cutuma ca izvor de drept Înţelegerea evoluţiei dreptului în decursul timpului implică cunoaşterea - între altele - a conturării şi dezvoltării...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Dreptul Afacerii

Cap.I. NOȚIUNI DE DREPTUL AFACERILOR 1.1. ASPECTE GENERALE Dreptul afacerilor este teoretizat într-o variantǎ nuanțatǎ a dreptului comercial,...

Dreptul Afacerilor

Capitolul 1 CONCEPTE ŞI DEFINIŢII ÎN MATERIA DREPTULUI AFACERILOR 1.1.Noţiunea de drept al afacerilor sau drept comercial În sens etimologic,...

Dreptul afacerilor

1. Definiti notiunea de dreptul afacerilor. Dreptul commercial este un drept derivat din dreptul civil; el nu este un drept propriu zis ci un...

Dreptul Afacerilor

PARTEA I MEDIUL JURIDIC AL AFACERILOR CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN SISTEMUL ROMÂN DE DREPT I. NOŢIUNI SOCIO-JURIDICE INTRODUCTIVE Pentru...

Te-ar putea interesa și

Eroarea de Fapt - Cauză Care Înlătură Caracterul Penal al Faptei

INTRODUCERE De-a lungul timpului, odată cu evoluţia socială, economică, politică şi culturală a avut loc şi o creştere a infracţionalităţii, fapt...

Obligațiile Civile

OBLIGAŢIA CIVILĂ 1. Importanta cunoaşterii noţiunii de teorie generala a obligaţiilor civile Teoria generala a obligaţiilor reprezintă un domeniu...

Concursul de Infractiuni

CONCURSUL DE INFRACTIUNI 1.Consideratii generale privind “concursul de infractiuni” Potrivit teoriei dreptului penal, preluata si consacrata in...

Fondul de Comert

1.Notiunea fondului de comert O activitate comerciala, pentru a se putea desfasura fara probleme, are nevoie de anumite unelte specifice naturii...

Considerații Generale privind Posesia

Capitolul 1 – Cadrul legislativ Reproducând articolul 2228 C. civ. francez, autorii Codului civil român, în articolul 1846 aliniatul 2, definesc...

Teritoriul de Stat

1. Natura juridică a teritoriului de stat Teritoriul de stat este spaţiul geografic alcătuit din suprafeţele terestre, acvatice şi marine, din...

Locul si Rolul Stiintei Teoriei Generale a Dreptului in Sistemul Stiintelor Juridice

1.INTRODUCERE Ansamblul disciplinelor juridice se constituie intr-un sistem al stiintelor juridice in cadrul caruia se pot distinge,in functie de...

Teoria generală a dreptului

TEMA I TEORIA GENERALA A DREPTULUI SI LOCUL EI ÎN SISTEMUL STIINTELOR JURIDICE 1. Necesitatea studierii dreptului Fenomenul dreptului...

Ai nevoie de altceva?