Teritoriul de Stat in Dreptul International Public si Frontiera de Stat a Romaniei

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Aceasta licenta trateaza Teritoriul de Stat in Dreptul International Public si Frontiera de Stat a Romaniei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc de 106 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Marcu Alexandru,Gaman Condrut

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

CAPITOLUL I - TERITORIUL ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC 4
Secţiunea 1 – Noţiuni introductive despre teritoriul de stat 4
Secţiunea a 2-a – Legătura indestructibilă teritoriu de stat – suveranitate naţională 6
Subsecţiunea A. Teritoriul de stat şi suveranitatea naţională 6
Subsecţiunea B. Excepţii de la suveranitatea teritorială 9
Secţiunea a 3-a – Natura juridică a teritoriului de stat 12
Secţiunea a 4-a – Componentele teritoriului de stat 16
Subsecţiunea A. Teritoriul terestru 16
Subsecţiunea B. Teritoriul acvatic 17
Subsecţiunea C. Teritoriul aerian 18
Secţiunea a 5-a – Modificările teritoriului de stat 19
Subsecţiunea A. Moduri de dobândire a teritoriului în dreptul internaţional clasic 19
Subsecţiunea B. Modificările teritoriului de stat admise în dreptul internaţional contemporan 24
CAPITOLUL II - REGIMUL JURIDIC AL TERITORIULUI DE STAT 28
Secţiunea 1 – Regimul juridic al spaţiului terestru 28
Secţiunea a 2-a – Regimul juridic al spaţiului acvatic 30
Subsecţiunea A. Apele teritoriale 30
Subsecţiunea B. Marea teritorială 36
Subsecţiunea C. Zone maritime limitrofe cu regim special 41
Subsecţiunea D. Regimul juridic al Dunării şi al Canalului Dunăre – Marea Neagră 45
Secţiunea a 3-a – Regimul juridic al spaţiului aerian 49
Subsecţiunea A. Consideraţii preliminare 49
Subsecţiunea B. Suveranitatea statelor asupra spaţiului lor aerian 50
Subsecţiunea C. Libertăţile recunoscute pe bază de reciprocitate 51
Subsecţiunea D. Regimul juridic al spaţiului aerian al României 52
CAPITOLUL III - FRONTIERA DE STAT 57
Secţiunea 1 – Noţiuni introductive 57
Subsecţiunea A. Generalităţi despre frontiere 57
Subsecţiunea B. Definirea frontierelor 60
Secţiunea a 2-a – Clasificarea frontierelor 62
Subsecţiunea A. Tipuri istorice de frontieră. Încercări şi modalităţi de clasificare 62
Subsecţiunea B. Criterii didactice de clasificare a frontierelor 65
Secţiunea a 3-a – Stabilirea traseului frontierei de stat 66
Subsecţiunea A. Generalităţi 66
Subsecţiunea B. Delimitare, demarcare şi redemarcare 67
Subsecţiunea C. Principiile stabilirii traseului frontierei de stat 71
Secţiunea a 4-a – Caracteristicile frontierei de stat a României 76
Subsecţiunea A. Dimensiunea de bază 76
Subsecţiunea B. Datele frontierei de stat 76
Subsecţiunea C. Caracteristicile frontierei de stat 77
CAPITOLUL IV - REGIMUL JURIDIC AL FRONTIEREI DE STAT 80
Secţiunea 1 - FRONTIERA DE STAT A ROMÂNIEI 80
Subsecţiunea A. Consideraţii generale 80
Subsecţiunea B. Regimul străinilor în România 84
Subsecţiunea C. Regimul juridic al frontierei de stat 88
Subsecţiunea D. Sistemul de informare naţional privind circulaţia persoanelor şi bunurilor prin frontieră 89
Secţiunea a 2-a – Zone frontaliere cu regim special 91
Subsecţiunea A. Particularităţile zonelor punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat 91
Subsecţiunea B. Particularităţi frontaliere ale zonei libere 94
Subsecţiunea C. Particularităţile teritoriale ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, navelor şi aeronavelor sub pavilion românesc 96
Secţiunea a 3-a – Vecinătatea, Buna vecinătate şi regimul de frontieră 100
CONCLUZII 103
BIBLIOGRAFIE 105

Extras din document

CAPITOLUL I - TERITORIUL ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC

Secţiunea 1 – Noţiuni introductive despre teritoriul de stat

Teritoriul, împreună cu populaţia care îl locuieşte, alcătuieşte o premisă necesară a existenţei statului ca entitate supremă, prezentând o însemnătate esenţială pentru dezvoltarea social-economică şi organizarea politica a oricărei comunităţi umane (popor, naţiune) . Teritoriul, statal este condiţia indispensabilă a delimitării spaţiale şi a acţiunii independente a fiecărui stat în raport cu celelalte state, ca subiect suveran al dreptului internaţional .

Toate statele sunt subiecte egale de drept internaţional iar mărimea teritoriului nu are relevanţă juridică externă. Mărimea teritoriului şi a populaţiei ce îl locuieşte, bogăţiile şi resursele sale naturale, aşezarea geografică (de exemplu, cu sau fără ieşire la mare ) etc. sunt tot atâtea aspecte pe care fiecare stat le ia în considerare în stabilirea şi desfăşurarea relaţiilor sale politice, economice etc. cu alte state în cadrul sistemului internaţional, global, zonal sau de raporturi bilaterale.

Elementele naturale care alcătuiesc însă teritoriul, capătă relevanţa juridică internă şi internaţională, în cadrul şi prin intermediul organizării statal-administrative, ca teritoriu de stat . O serie de principii fundamentale ale dreptului internaţional (respectarea inviolabilităţii teritoriului de stat şi a frontierelor sale, obligaţia de a nu folosi forţa şi ameninţarea cu forţa de a nu încălca suveranitatea şi independenţa naţionale etc.) formează baza relaţiilor între statele lumii. Organizarea politico-administrativă a teritoriului, hotărârea sistemului juridic, folosirea după nevoi a propriilor resurse naturale alcătuiesc atribute ale fiecărui stat.

Există zone (terestre, acvatice, aeriene etc.) excluse din sfera organizării statale, în afară exercitării suveranităţii depline si exclusive a vreunui stat, care au regimuri speciale stabilite prin acordul statelor (vezi spaţiul aerian de deasupra mării libere, spaţiul extraatmosferic etc.) .

Teritoriul de stat are largi implicaţii în dreptul internaţional contemporan , în probleme care privesc aspecte: natura, juridica a teritoriului de stat, componenţa acestuia (spaţiu terestru, acvatic, aerian), frontierele de stat şi regimul de frontieră, imunitatea de jurisdicţie teritoriala a statului străin, fluviile internaţionale şi cooperarea statelor în acest domeniu, regimul juridic al navigaţiei si al cooperării privind Dunărea, situaţia juridică a canalelor maritime, care prezintă interes pentru navigaţia internaţională.

Dreptul internaţional reglementează prin principiile şi normele sale activitatea statelor în privinţa spaţiilor terestre . Dacă avem în vedere criteriul regimului juridic, aceste spaţii pot fi grupate în :

a) spaţii terestre aflate sub suveranitatea statelor care au un regim juridic reglementat prin normele de drept intern, normele dreptului internaţional neavând decât un caracter auxiliar, complementar;

b) spaţii cu regim internaţional care depăşesc sfera suveranităţii statelor.

Prima grupă este reprezentată de teritoriul de stat al fiecărei ţări în parte iar cea de-a doua de: marea liberă, spaţiile submarine dincolo de jurisdicţia naţională a statelor, spaţiul aerian de deasupra mării libere, spaţiul extraatmosferic, corpurile cereşti etc. .

Secţiunea a 2-a – Legătura indestructibilă teritoriu de stat – suveranitate naţională

Subsecţiunea A. Teritoriul de stat şi suveranitatea naţională

Teritoriul de stat este spaţiul geografic asupra căruia statul îşi exercită suveranitatea sa exclusivă şi deplină şi care este compus din suprafeţe terestre, acvatice şi maritime, din solul, subsolul şi coloana aeriană de deasupra lor.

Teritoriul de stat constituie una din premisele materiale, naturale, ale existenţei statului . Spre deosebire de organizarea gentilică, bazată pe legăturile de sânge ale membrilor săi, statul se caracterizează prin legăturile teritoriale, apărute ca urmare a aşezării statornice a oamenilor într-o anumită regiune geografică .

Teritoriul de stat cu toate părţile sale componente, se află sub puterea exclusivă a acestui stat. Această putere poartă denumirea de supremaţie (suveranitate) teritorială, parte integrantă a suveranităţii de stat. Fiecărui stat i se recunosc, prin principiile şi normele dreptului internaţional contemporan, independenţa şi suveranitatea, inviolabilitatea teritoriului şi frontierelor sale, dreptul de a-şi stabili de sine stătător regimul politic, organizarea administrativă şi economico-socială, statutul juridic al populaţiei, ordinea de drept şi sistemul juridic, utilizarea resurselor naturale, stabilirea condiţiei în relaţiile internaţionale potrivit intereselor celorlalte state .

Fisiere in arhiva (3):

  • Bibliografie.doc
  • Cuprins.doc
  • Teritoriul de Stat in Dreptul International Public si Frontiera de Stat a Romaniei.doc