Cuprins
- CAPITOLUL I - TERITORIUL ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC 4
- Secţiunea 1 – Noţiuni introductive despre teritoriul de stat 4
- Secţiunea a 2-a – Legătura indestructibilă teritoriu de stat – suveranitate naţională 6
- Subsecţiunea A. Teritoriul de stat şi suveranitatea naţională 6
- Subsecţiunea B. Excepţii de la suveranitatea teritorială 9
- Secţiunea a 3-a – Natura juridică a teritoriului de stat 12
- Secţiunea a 4-a – Componentele teritoriului de stat 16
- Subsecţiunea A. Teritoriul terestru 16
- Subsecţiunea B. Teritoriul acvatic 17
- Subsecţiunea C. Teritoriul aerian 18
- Secţiunea a 5-a – Modificările teritoriului de stat 19
- Subsecţiunea A. Moduri de dobândire a teritoriului în dreptul internaţional clasic 19
- Subsecţiunea B. Modificările teritoriului de stat admise în dreptul internaţional contemporan 24
- CAPITOLUL II - REGIMUL JURIDIC AL TERITORIULUI DE STAT 28
- Secţiunea 1 – Regimul juridic al spaţiului terestru 28
- Secţiunea a 2-a – Regimul juridic al spaţiului acvatic 30
- Subsecţiunea A. Apele teritoriale 30
- Subsecţiunea B. Marea teritorială 36
- Subsecţiunea C. Zone maritime limitrofe cu regim special 41
- Subsecţiunea D. Regimul juridic al Dunării şi al Canalului Dunăre – Marea Neagră 45
- Secţiunea a 3-a – Regimul juridic al spaţiului aerian 49
- Subsecţiunea A. Consideraţii preliminare 49
- Subsecţiunea B. Suveranitatea statelor asupra spaţiului lor aerian 50
- Subsecţiunea C. Libertăţile recunoscute pe bază de reciprocitate 51
- Subsecţiunea D. Regimul juridic al spaţiului aerian al României 52
- CAPITOLUL III - FRONTIERA DE STAT 57
- Secţiunea 1 – Noţiuni introductive 57
- Subsecţiunea A. Generalităţi despre frontiere 57
- Subsecţiunea B. Definirea frontierelor 60
- Secţiunea a 2-a – Clasificarea frontierelor 62
- Subsecţiunea A. Tipuri istorice de frontieră. Încercări şi modalităţi de clasificare 62
- Subsecţiunea B. Criterii didactice de clasificare a frontierelor 65
- Secţiunea a 3-a – Stabilirea traseului frontierei de stat 66
- Subsecţiunea A. Generalităţi 66
- Subsecţiunea B. Delimitare, demarcare şi redemarcare 67
- Subsecţiunea C. Principiile stabilirii traseului frontierei de stat 71
- Secţiunea a 4-a – Caracteristicile frontierei de stat a României 76
- Subsecţiunea A. Dimensiunea de bază 76
- Subsecţiunea B. Datele frontierei de stat 76
- Subsecţiunea C. Caracteristicile frontierei de stat 77
- CAPITOLUL IV - REGIMUL JURIDIC AL FRONTIEREI DE STAT 80
- Secţiunea 1 - FRONTIERA DE STAT A ROMÂNIEI 80
- Subsecţiunea A. Consideraţii generale 80
- Subsecţiunea B. Regimul străinilor în România 84
- Subsecţiunea C. Regimul juridic al frontierei de stat 88
- Subsecţiunea D. Sistemul de informare naţional privind circulaţia persoanelor şi bunurilor prin frontieră 89
- Secţiunea a 2-a – Zone frontaliere cu regim special 91
- Subsecţiunea A. Particularităţile zonelor punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat 91
- Subsecţiunea B. Particularităţi frontaliere ale zonei libere 94
- Subsecţiunea C. Particularităţile teritoriale ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, navelor şi aeronavelor sub pavilion românesc 96
- Secţiunea a 3-a – Vecinătatea, Buna vecinătate şi regimul de frontieră 100
- CONCLUZII 103
- BIBLIOGRAFIE 105
Extras din licență
CAPITOLUL I - TERITORIUL ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC
Secţiunea 1 – Noţiuni introductive despre teritoriul de stat
Teritoriul, împreună cu populaţia care îl locuieşte, alcătuieşte o premisă necesară a existenţei statului ca entitate supremă, prezentând o însemnătate esenţială pentru dezvoltarea social-economică şi organizarea politica a oricărei comunităţi umane (popor, naţiune) . Teritoriul, statal este condiţia indispensabilă a delimitării spaţiale şi a acţiunii independente a fiecărui stat în raport cu celelalte state, ca subiect suveran al dreptului internaţional .
Toate statele sunt subiecte egale de drept internaţional iar mărimea teritoriului nu are relevanţă juridică externă. Mărimea teritoriului şi a populaţiei ce îl locuieşte, bogăţiile şi resursele sale naturale, aşezarea geografică (de exemplu, cu sau fără ieşire la mare ) etc. sunt tot atâtea aspecte pe care fiecare stat le ia în considerare în stabilirea şi desfăşurarea relaţiilor sale politice, economice etc. cu alte state în cadrul sistemului internaţional, global, zonal sau de raporturi bilaterale.
Elementele naturale care alcătuiesc însă teritoriul, capătă relevanţa juridică internă şi internaţională, în cadrul şi prin intermediul organizării statal-administrative, ca teritoriu de stat . O serie de principii fundamentale ale dreptului internaţional (respectarea inviolabilităţii teritoriului de stat şi a frontierelor sale, obligaţia de a nu folosi forţa şi ameninţarea cu forţa de a nu încălca suveranitatea şi independenţa naţionale etc.) formează baza relaţiilor între statele lumii. Organizarea politico-administrativă a teritoriului, hotărârea sistemului juridic, folosirea după nevoi a propriilor resurse naturale alcătuiesc atribute ale fiecărui stat.
Există zone (terestre, acvatice, aeriene etc.) excluse din sfera organizării statale, în afară exercitării suveranităţii depline si exclusive a vreunui stat, care au regimuri speciale stabilite prin acordul statelor (vezi spaţiul aerian de deasupra mării libere, spaţiul extraatmosferic etc.) .
Teritoriul de stat are largi implicaţii în dreptul internaţional contemporan , în probleme care privesc aspecte: natura, juridica a teritoriului de stat, componenţa acestuia (spaţiu terestru, acvatic, aerian), frontierele de stat şi regimul de frontieră, imunitatea de jurisdicţie teritoriala a statului străin, fluviile internaţionale şi cooperarea statelor în acest domeniu, regimul juridic al navigaţiei si al cooperării privind Dunărea, situaţia juridică a canalelor maritime, care prezintă interes pentru navigaţia internaţională.
Dreptul internaţional reglementează prin principiile şi normele sale activitatea statelor în privinţa spaţiilor terestre . Dacă avem în vedere criteriul regimului juridic, aceste spaţii pot fi grupate în :
a) spaţii terestre aflate sub suveranitatea statelor care au un regim juridic reglementat prin normele de drept intern, normele dreptului internaţional neavând decât un caracter auxiliar, complementar;
b) spaţii cu regim internaţional care depăşesc sfera suveranităţii statelor.
Prima grupă este reprezentată de teritoriul de stat al fiecărei ţări în parte iar cea de-a doua de: marea liberă, spaţiile submarine dincolo de jurisdicţia naţională a statelor, spaţiul aerian de deasupra mării libere, spaţiul extraatmosferic, corpurile cereşti etc. .
Secţiunea a 2-a – Legătura indestructibilă teritoriu de stat – suveranitate naţională
Subsecţiunea A. Teritoriul de stat şi suveranitatea naţională
Teritoriul de stat este spaţiul geografic asupra căruia statul îşi exercită suveranitatea sa exclusivă şi deplină şi care este compus din suprafeţe terestre, acvatice şi maritime, din solul, subsolul şi coloana aeriană de deasupra lor.
Teritoriul de stat constituie una din premisele materiale, naturale, ale existenţei statului . Spre deosebire de organizarea gentilică, bazată pe legăturile de sânge ale membrilor săi, statul se caracterizează prin legăturile teritoriale, apărute ca urmare a aşezării statornice a oamenilor într-o anumită regiune geografică .
Teritoriul de stat cu toate părţile sale componente, se află sub puterea exclusivă a acestui stat. Această putere poartă denumirea de supremaţie (suveranitate) teritorială, parte integrantă a suveranităţii de stat. Fiecărui stat i se recunosc, prin principiile şi normele dreptului internaţional contemporan, independenţa şi suveranitatea, inviolabilitatea teritoriului şi frontierelor sale, dreptul de a-şi stabili de sine stătător regimul politic, organizarea administrativă şi economico-socială, statutul juridic al populaţiei, ordinea de drept şi sistemul juridic, utilizarea resurselor naturale, stabilirea condiţiei în relaţiile internaţionale potrivit intereselor celorlalte state .
Preview document
Conținut arhivă zip
- Bibliografie.doc
- Cuprins.doc
- Teritoriul de Stat in Dreptul International Public si Frontiera de Stat a Romaniei.doc