Cuprins
- ADNOTARE( în română) 3
- ADNOTARE( în engleză) 4
- LISTA ABREVIERILOR 5
- ÎNTRODUCERE 6
- I: Considerații generale privind infracțiunea de trafic de copii 11
- 1.1. Cadrul istoric și identificarea modalităților de realizare a traficului de copii 11
- 1.2. Cadrul juridic internațional și național în domeniul traficului de copii 17
- 1.3. Etapele, factorii determinanți și riscurile traficului de copii 23
- II: Analiza juridico-penală, probleme de calificare și delimitarea traficului de copii de infracțiuni conexe 34
- 2.1. Infracțiunea traficului de copii, structură, conținut 34
- 2.2. Delimitarea infracțiunii traficul de copii de infracțiuni conexe 38
- 2.3. Trafic de copii probleme de calificare 51
- III:Măsuri de combatere și prevenire a traficului de copii 61
- 3.1. Starea structura și dinamica infracțiunii traficului de de copii 61
- 3.2. Măsuri de prevenire a traficului de copii”. 65
- CONCLUZII
- BIBLIOGRAFIE 74
- 77
- ANEXE 81
- DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII 85
Extras din licență
Întroducere
Actualitatea temei de cercetare. Traficul de ființe umane este o problemă globală și una dintre cele mai rușinoase infracțiuni care există, deoarece privează de demnitatea lor, milioane de oameni din întreaga lume. Traficanții înșală femei, bărbați și copii din toate colțurile planetei și le exploatează zilnic prin diferite forme. În timp ce cea mai cunoscută formă a traficului de persoane este exploatarea sexuală, sute de mii de victime sunt exploatate pentru muncă forțată, aservire domestică, cerșetorie sau prelevare de organe. Cu toate că este distribuit inegal între centrele și periferiile economiei mondiale, traficul de ființe umane afectează, practic, toate țările, fie ca stat de origine, de tranzit sau de destinație a victimelor traficului de ființe umane și constituie un sistem agresiv de control, de a profita în mod abuziv de avantajele și de exercitarea puterii asupra oamenilor.
Traficul de ființe umane este o infracțiune gravă asupra drepturilor fundamentale ale omului și a demnității umane. Acesta implică exploatarea și comercializarea victimelor de către infractori ca mărfuri în unicul scop de a obține un câștig financiar, fiind considerate de traficanți doar „o afacere” ce, în schimb, afectează grav sănătatea, bunăstarea și securitatea victimelor sale. Această infracțiune are adesea un caracter transnațional și implică victime de toate vârstele si genurile și, datorită naturii sale, este greu de descoperit și investigat.
Din punct de vedere statistic, traficul de copii reprezintă o componentă substanțială a traficului de ființe umane din Moldova, peste o treime dintre victimele traficului de ființe umane fiind minori.
Am putea afirma că trafiul de copii este o problemă majoră, care reprezintă un pericol serios pentru valorile democratice. În pofia numeroaselor bariere existente și a măsurilor întreprinse, această problem nu a dispărut de pe fața pământului, ci doar s-a manifestat și se manifestă prin noi forme, acest lucru find inflențat atât de un șir de procese obiective ce au loc în comunitatea mondială — globalizarea, creșterea mobilității umane, informatizarea ș.a., cât și de tendința trafianților de a evada din vizorul instanțelor de control.
În zilele noastre copiii continuă să fie folosiți ca un simplu obiect de cumpărare-vânzare, ei sunt impuși să presteze servicii sexuale și să lucreze în sectoare ale economiei tenebre din diferite țări, sunt exploatați în calitate de menajere, folosiți ca momeală în calitate de cerșetori, ca donatori de organe pentru transplant, în activitatea criminală, conflcte militare ș.a.m.d. Pentru organizarea unei contracarări efiiente a acestui fenomen mondial e necesar a cunoaște toate aspectele lui, factorii de inflență, precum și tendințele de evoluție.
Traficul de copii reprezintă o activitate criminală care se soldează cu urmări dezastruoase nu numai pentru victime ci și pentru întreaga societate. Evident pentru stoparea acestui flagel, atât comunitatea internațională, cît și țările nemijlocit afectate, în parte, au depus eforturi considerabile în scopul stopării acesteia. Astfel, la nivel internațional au fost implementate un șir de mecanisme juridice în domeniul prevenirii și combaterii traficului de ființe umane/copii.
Legislația privind prevenirea și combaterea traficului de copii este relativ nouă, iar experiența în implementarea acesteia este redusă.
La momentul actual Republica Moldova are un set legislativ comprehensiv privind fenomenul traficului de copii, iar cadrul instituțional pentru implementarea prevederilor legale a început să se dezvolte. Unități de poliție specializate în prevenirea și combaterea traficului de ființe umane operează la nivel raional, în timp ce la nivel național a fost înființat Comitetul Național pentru Combaterea traficului de ființe umane care coordonează și monitorizează implementarea Strategiei naționale de prevenire și combaterea traficului de ființe umane și a Planului de acțiuni privind implementarea acesteia.
Unele instituții ale statului au început să acorde importanță fenomenului, dezvoltând programe sau departamente specializate. Referitor la procesul de reintegrare și reabilitare a victimelor, ONG-urile au dezvoltat servicii speciale, având echipe multidisciplinare de specialiști pregătiți pe problema traficului de copii. Reintegrarea și reabilitarea copiilor victime ale traficului se realizează în concordanță cu nevoile speciale și caracteristicile copiilor.
Există însă și puncte slabe în procesul complex de reabilitare și reintegrare a copiilor traficați în scopul exploatării. În primul rând nu există adăposturi specializate pentru copiii victime, datorită lipsei resurselor financiare. Acest fapt face și mai dificil procesul de reintegrare și reabilitare a copiilor traficați. Copiii sunt cazați în adăposturi pentru victimele adulte sau în centre de plasament, împreună cu copiii lipsiți de îngrijire părintească, ori în centre destinate protecției victimelor violenței domestice. În general, instituțiile se adresează tuturor formelor de trafic de ființe umane, fără a acorda o atenție specială traficului de copii.
La nivelul instituțiilor statului, serviciile sociale publice destinate copiilor victime ale traficului nu sunt dezvoltate, chiar dacă Planul Național prevede crearea unor adăposturi și stipulează dreptul la asistență juridică, medicală, socială și psihologică.
Numărul scăzut al condamnărilor poate fi explicat prin complexitatea fenomenului traficului de copii, rețelele de traficanți fiind bine organizate și dificil de neutralizat. De cele mai multe ori recrutorul este o persoană cunoscută, iar victima se teme să depună plângere împotriva acestuia. Unele victime își retrag plângerile în timpul procesului datorită amenințărilor traficanților ori pentru că le este teamă să recunoască în fața familiei ceea e li s-a întâmplat (încercând să evite respingerea publică).
Bibliografie
Acte legislative interne:
1. Constituția Republicii Moldova din 29 iulie 1994
2. Codul penal al Republicii Moldova din 18 aprilie 2002
3. Codul de procedură penală al Republicii Moldova din 14 martie 2003
4. Codul penal al Republicii Moldova din 24 martie 1961
5. Codul de procedură penală al Republicii Moldova din 24 martie 1961
6. Legea privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, nr.241-XVI din 20.10.2005 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.164-167/812.
7. Legea nr. 241 din 20.10.2005 privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane (Legea nr. 32 din 16.03.2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 241/2005)
8. Legea cu privire la drepturile copilului Nr. 338 din 15.12.1994
9. Legea cu privire la protecția martorilor și altor participanti la procesul penal nr.105-XVI din 16.05.2008
10. Legea cu privire la reabilitarea victimelor infracțiunilor Nr. 137 din 29.07.2016
Acte legislative internaționale:
11. Convenția de la Geneva din 1945
12. Convenția privind sclavia semnată la Geneva la 25.09.1926
13. Convenția „Cu privire la drepturile copilului” din 20 noiembrie 1989 (New York)
14. Protocolul pentru Prevenirea, Suprimarea și Pedepsirea Traficului de persoane, în special a Femeilor și Copiilor, Supliment al Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Crimei Organizate Transnaționale, ONU 2000
15. Convenția ONU adoptată la 1979 privind lichidarea tuturor formelor de discriminare în raport cu femeile, în vigoare în 1981
16. Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale din 1950
17. Convenția cu privire la înființarea Oficiului European de poliție din 1995 // htt p://www.europol.europa.eu
18. Convenția Consiliului Europei privind măsurile contra traficului de ființe umane, adoptată de Comitetul de Miniștri la 3 mai 2005 // htt p://www.coe.int
19. Convenției ONU împotriva criminalității transnaționale organizate (Protocolul de la Palermo, 2000) // Tratate internaționale. Ediție oficială. Vol.35. - Chișinău, 2006, p.399.
20. Recomandarea nr.R (2000) 11 a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind acțiunile împotriva traficului de ființe umane în scopul exploatării sexuale // htt p://www.coe.int
Literatură didactică și științifică:
21. Anghel, A. Traficul de ființe umane. Precizări conceptuale. Revista de Asistență Socială Nr. VIII, pg.23-28 nr 3-4, 2009
22. Bejan O., Botnaru Gh. Sugestii asupra normelor referitoare la traficul de ființe umane prevăzute în Codul penal al Republicii Moldova // Revista Națională de Drept, 2002, nr.3.
23. Botnaru Gh. Analiza juridico-penală a traficului de ființe umane // Ordine și lege, nr.23-24, 2002.
24. Botnaru Gh., Bujor V., Bejan O. Caracterizare criminologică și juridico-penală a traficului de ființe umane. Chișinău: Ericon S.R.L., 2008, p.89.
25. Botnaru Gh., Bujor V., Bejan O. Caracterizare criminologică și juridico-penală a traficului de ființe umane. - Chișinău, 2008 pg.323.
26. Brînză S. Unele reflecții asupra apărării penale a libertății persoanei împotriva infracțiunii de răpire a unei persoane (art.164 CP RM) // Revista Națională de Drept, 2008, nr.1, p.8-14.
27. Brînză S., Stati V. Delimitarea traficului de ființe umane și a traficului de copii de infracțiuni conexe // Revista Insti tutului Național al Justiției, 2008, nr.4.
28. Brînză S., Stati V. Infracțiunea de organizare a migrațiunii ilegale (art.3621 CP RM): analiză juridico-penală (Partea I) // Revista Națională de Drept, 2007, nr.11.
29. Brînză S., Ulianovschi X., Stati V. și alții. Drept penal. Partea Specială. - Chișinău: Cartier, 2005, p.150.
30. Brînză S., Ulianovschi X., Stati V., Țurcanu I., Grosu V. Drept penal. Partea Specială. Vol.II.Chișinău: Cartier, 2005.
...
Preview document
Conținut arhivă zip
- Traficul de copii - probleme de calificare si delimitare de alte infractiuni.docx