Trecerea Mărfurilor peste Frontiera

ÎNTRODUCERE

Actualitatea temei. De-a lungul existenţei economiei mondiale s-a demonstrat faptul că progresul economic al unei ţări depinde de mobilizarea resurselor proprii, umane, materiale şi financiare. Tările nu se pot izola de circuitul economic mondial. Participarea la diviziunea internaţională a a muncii şi, implicit, la circuitul economic mondial este de natură să potenteze eforturile proprii ale fiecărui popor şi să accelereze progresul economic al tuturor statelor.

Cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică internaţională constituie, fără indoială, unul dintre factorii cei mai tari ai dezvoltării economice. La extinderea relaţiilor economice internaţionale contribuie numeroşi factori cum ar fi: producţia de bunuri şi servicii, transporturile internaţionale, informatizarea, formele noi de realizare a tranzacţiilor, îmbunătăţirea cadrului juridic menit să faciliteze această cooperare, măsurile moderne de asigurare împotriva riscurilor, dezvoltarea şi generalizarea asigurărilor de bunuri şi de persoane şi modernizarea şi informatizarea operaţiunilor bancare etc.

Toţi aceşti factori sunt cuprinşi în diverse sisteme care compun economiile contemporane ale statelor, intre care există relaţii de interdependenţă, desfăşurate atât în cadrul bilateral cât şi multilateral, conform unor reguli stabilite pe seama acordului de voinţă între state. Participarea economiilor naţionale contemporane la diviziunea internaţională a muncii presupune însă şi o protejare a acestora de către stat, deci o instituţie de drept public, prin folosirea diverselor mijloace şi tehnici.

Sistemului vamal al Republicii Moldova i s-a atribuit de la bun început o funcţie importantă – colectarea impozitelor întru suplinirea bugetului de stat, ceea ce necesita efectuarea controlului fizic şi documentar integral al mărfurilor şi persoanelor participante în relaţiile economice externe.

Liberalizarea comerţului, atît intern cît şi exterior, în Republica Moldova trebuie să aibă în vedere nu numai din perspectiva de aderare la UE, ci şi alţi importanţi factori de pe piata mondială. Deschiderea faţă de partenerii potenţiali furnizori (dar şi beneficiari) la export nu este posibilă dacă nu se vor reduce taxele vamale de bază şi ne vom mărgini doar la aranjamente bilaterale.

Conform informaţiei Biroului Naţional de Statistică, pe parcursul anului 2011 ritmul anual de creştere a exporturilor a depăşit constant ritmul de creştere a importurilor, doar în ultimele patru luni ale anului s-a consemnat o situaţie inversă, cu o uşoară redresare în ultima lună a anului. Astfel, în luna decembrie 2011 ritmul anual de creştere a exporturilor a constituit 21.8 la sută, fiind cu 0.2 puncte procentuale mai mare decât cel al importurilor, contribuind la crearea unor premise de temperare a ritmului anual de creştere a PIB în trimestrul IV, 2011. De menţionat că, în ianuarie-decembrie 2011, comparativ cu perioada similară a anului precedent, exporturile de mărfuri au crescut cu 44.1 la sută. Factorul principal care a contribuit la această majorare a fost creşterea considerabilă a exporturilor orientate către Federaţia Rusă, România şi Italia, ponderile

acestor ţări fiind cele mai considerabile în totalul exporturilor. Totodatî precizăm că ponderea încasărilor vamale la formarea bugetului de stat al RM este de cel puţin 60 la sutp.epublica Moldova a aderat şi la Memorandumul de Facilitare şi Liberalizare a Comerţului în Europa de Sud-est, activităţile în cadrul căruia sunt finanţate de Banca Mondiala. Republica Moldova primeşte la momentul actual asistenţă din partea Uniunii Europene şi a SUA în elaborarea regulilor proprii de origine, armonizate cu cele europene. Este cunoscut şi faptul că Moldova pentru moment are Clauza Naţiunii Celei Mai Favorizate, dar pe o baza temporară care trebuie reînnoită în fiecare an.

Republica Moldova are semnate Acorduri de Liber Schimb cu România, Ucraina şi cu ţările-membre ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, şi anume cu Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Serbia şi Muntenegru. Încă în 1993 UE a acordat Moldovei posibilitatea de a exporta producţia sa conform tarifelor vamale privilegiate prin aşa numitul Sistem Generalizat de Preferinţe (GSP), facilitînd astfel accesul privilegiat al exportatorilor moldoveni pe piata statelor UE.

Reieşind din cele relatate mai sus, reultă importanţa şi activitatea temei investigate.

Gradul de studiere a temei. Prin investigaţiile efectuate am constatat că nu există studii aprofundate asupra regrementării juridice privind trecerea mărfurilor peste frontiera Republicii Moldova. Constatăm, că nu este nici un manual care ar fi consacrat dreptului vamal şi în care ar fi abordatăşi problema aspectelor juridice privind trecerea mărfurilor şi a mijloacelor băneşti peste frontiera statului. Dintre autorii doctrinari care au abordat tema respectivă îi putem menţiona pe savanţii români Ioan şi Silvia Condor, Gheorghe Caraiani, Cornel Cazacu, Silvia Cristea etc.Dintre autorii ruşi îi putem menţiona pe Zoborov V., Gabricidze B., Vardaiscki A., Popova I., Santalova A., etc.

Scopul şi sarcinile prezentei lucrări reiese din actualitatea temei investigate. Astfel principalul scop propus este de a examina complex reglementarea juridică a trecerii mărfurilor şi mijloacelor băneştti peste frontiera statului Republica Moldova, de a reflecta, în măsura posibilităţilor, asupra problemelor reglementării juridice care există în acest domeniu, precum şi de a înainta recomandările respective pentru ameliorarea situatiei, sporirea eficienţei acestei activităţi, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei în cadrul activităţii vamale.