Uniunea Europeana - Federatie sau Confederatie

Imagine preview
(7/10 din 4 voturi)

Aceasta licenta trateaza Uniunea Europeana - Federatie sau Confederatie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 76 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Augustin Fuerea

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

PLAN 1
INTRODUCERE 2
Capitolul I
ASPECTE ISTORICE ALE CIVILIZAŢIEI EUROPENE CA PREMISE ALE IDEII DE UNITATE EUROPEANĂ, PÂNĂ ÎN ANUL 1952 4
Secţiunea I
Perioada antică 4
Secţiunea a II-a
Evul Mediu şi Epoca Modernă, până în anul 1900 6
§ 1. Civilizaţia europeană în Evul Mediu 6
§ 2. Civilizaţia europeană în Epoca Modernă 7
§ 3. Experienţe ale unor Uniuni instituţionalizate în spaţiul european 8
§ 4. Proiecte privind ideea de unitate europeană 10
Secţiunea a III-a
Ideea europeană între 1900 şi 1945 12
Secţiunea a IV-a
Construcţia europeană între 1945 şi 1952 15
§ 1. Planul Marshall 16
§ 2. Uniunea Europei Occidentale (U.E.O.) 17
§ 3. Congresul de la Haga şi apariţia Consiliului Europei 17
§ 4. Declaraţia Schuman 18
Capitolul al II-lea
NAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA UNIUNII EUROPENE
DIN 1952 PÂNĂ ÎN PREZENT 20
Secţiunea I
Tratatele de instituire a Comunităţilor Europene 20
§ 1. CECO/CECA 20
§ 2. CEE şi EURATOM 21
§ 3. Problema fuziunii Comunităţilor Europene 23
Secţiunea a II-a
Actul Unic European 24
Secţiunea a III-a
Tratatul de la Maastricht 26
§ 1. Cetăţenia unională 27
§ 2. Uniunea economică şi monetară (UEM) 28
§ 3. Uniunea politică 28
§ 4. Personalitatea juridică a UE 29
§ 5. Importanţa Tratatului de la Maastricht 29
Secţiunea a IV-a
Tratatul de la Amsterdam 30
§ 1. Obiectivele generale ale Uniunii, potrivit Tratatului de la Maastricht modificat prin Tratatul de la Amsterdam 32
§ 2. Transparenţa, subsidiaritatea, ierarhia şi tipologia deciziilor 33
§ 3. Politica externă şi de securitate comună 35
Secţiunea a V-a
Tratatul de la Nisa 36
§ 1. Majoritatea calificată în cadrul Consiliului 36
§ 2. Numirea preşedintelui şi a membrilor Comisiei 37
§ 3. Carta drepturilor fundamentale 38
Capitolul al III-lea
TRATATUL CONSTITUŢIONAL 39
Secţiunea I
Necesitatea adoptării unei Constituţii europene 39
Secţiunea a II-a
Premisele şi etapele elaborării Proiectului de Tratat
instituind o Constituţie pentru Europa 41
Secţiunea a III-a
Natura juridică a Constituţiei Europene 43
Secţiunea a IV-a
Ce aduce nou Tratatul Constituţional? 46
§ 1. Personalitatea juridică a Uniuii Europene (art. I-7) 47
§ 2. Cetăţenia Uniunii şi drepturile fundamentale 47
§ 3. Clarificarea competenţelor 49
§ 4. Principiul subsidiarităţii 50
§ 5. Procedura legislativă 51
§ 6. Acţiunea externă a Uniunii 52
Capitolul al IV-lea
UNIUNEA EUROPEANĂ – FEDERAŢIE SAU CONFEDERAŢIE? 53
Secţiunea I
Federalismul european 53
§ 1. Aspecte generale 53
§ 2. Evoluţia modelului Uniunii 55
A. Actul Unic European stabileşte bazele Modelului 55
B. Tratatul de la Maastricht şi apariţia Uniunii 56
C. Tratatul de Amsterdam şi dezvoltarea modelului 57
D. Tratul de la Nisa şi consolidarea Modelului 57
Secţiunea a II-a
Uniunea Europeană – mai mult decât o organizaţie, dar mai puţin decât un stat 57
Secţiunea a III-a
De la Confederaţie la Federaţie 60
Secţiunea a IV-a
Federalism versus Confederalism 61
Secţiunea a V-a
Caracterul sui generis al Uniunii Europene 66
CONCLUZII 67
LISTĂ BIBLIOGRAFICĂ 69
I. Cursuri, tratate, monografii (în limba română) 69
II. Cursuri, tratate, comentarii, monografii (în alte limbi decât limba română) 70
III. Reviste de specialitate 71
IV. Legislaţie 71
V. Alte surse (site-uri) 72
CUPRINS 73

Extras din document

INTRODUCERE

Dincolo de tratate şi de evoluţiile concrete care rezultă din semnarea acestora de către state, problema de fond a Uniunii Europene rămâne ce a a identităţii sale. Europa lui Jean Monnet era orientată către un scop politic, chiar dacă a fost ulterior deturnată pe o cale economică. Mitul „Statelor Unite ale Europei” pare însă astăzi depăşit. Pentru a atrage adeziunea populaţiei din statele membre, UE ar trebui să-şi afişeze natura sa politică şi să-şi anunţe finalitatea. Pare mai mult decât evident că perioada unei Europe implicite este demult depăşită. Ca atare, este nevoie să se înţeleagă care sunt astăzi raţiunile de a fi ale procesului de integrare, de vreme ce nu mai e vorba de a uni ţări care au în comun trecutul carolingian sau cultura latină, ci ţări din Europa Centrală şi de Est, cu tradiţii şi evoluţii istorice complet diferite.

Tocmai acesta este scopul prezentei lucrări, şi anume analiza Uniunii Europene, din perspectiva naturii sale juridice, astfel cum aceasta a evoluat din antichitate şi până în prezent.

Lucrarea este structurată pe patru capitole.

Cel dintâi, intitulat analizează evoluţia istorică a civilizaţiei europene, ca premisă a ideii de unitate europeană, în perioda cuprinsă între antichitate şi momentul semnarii Tratatului de la Paris din 1952. Principalele chestiuni asupra cărora se insistă sunt următoarele: ideea de unitate a civilizaţiei europene în politica Imperiului roman; imperiul carolingian şi deplasare a centrului politic şi de civilizaţie; formarea statelor suverane în paralel cu supravieţuirea ideii de unitate civilizaţională; experienţe şi proiecte ale unor Uniuni instituţionalizate în spaţiul european în Evul Mediu şi epoca Modernă; decăderea produsă de primul război mondial; relansarea ideii de unitate europeană în perioada interbelică şi posbelică, până la momentul 1952.

Al doilea capitol analizează tratatele de instituire şi a celor modificatoare, în scopul identificării şi dezvoltării următoarelor aspecte: observarea evoluţiei Comunităţilor europene de la stadiul de entităţi internaţionale cu scop economic şi transformarea lor treptată în entităţi politice; evoluţia instituţiilor Comunităţilor; natura juridică conferită Comunităţilor prin tratate.

Al treilea capitol prezintă o analiză a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa din următoarele puncte de vedere: necesitatea adoptării unei Constituţii europene; premisele şi etapele Proiectului de Tratat constituţional; natura juridică a Constituţiei europene; noutăţile introduse prin prevederile Tratatului constituţional şi evoluţia naturii juridice a Uniunii Europene.

În ultimul capitol, intitulat “Uniunea Europeană – Federaţie sau confederaţie?”, se încearcă găsirea unui răspuns concret la întrebarea “ce natură juridică are Uniunea Europenă?”. În această ordine de idei, problemele analizate pot fi sintetizate dupa cum urmează: geneza şi specificitatea conceptului de federalism european; comparaţii între ceea ce este în prezent Uniunea Europeană şi caracteristicile clasice, potrivit dreptului internaţional public, ale organizaţiilor internaţionale, respectiv ale federaţiilor confederaţiilor; concluzii cu privire la natura juridica a Uniunii Europene.

Capitolul I

ASPECTE ISTORICE ALE CIVILIZAŢIEI EUROPENE

CA PREMISE ALE IDEII DE UNITATE EUROPEANĂ,

PÂNĂ ÎN ANUL 1952

Civilizaţia europeană îşi are originea în Antichitatea păgână şi creştină. Menţinută în Occident, această tradiţie a făcut din Europa o comunitate de civilizaţie pe care divizările politice nu au putut-o altera nici în perioada Evului Mediu, nici în Epoca Modernă. Această comunitate de civilizaţie a subzistat până când Europa a cunoscut cea mai grea divizare, în secolul al XIX-lea şi prima jumatate a secolului al XX-lea. Vom analiza ideea de unitate europeană debutând cu sursa acesteia, apoi vom continua cu dezvoltarea din perioada Evului Mediu şi Epocii Moderne, pentru a încheia cu precizarea aspectelor specifice secolului al XIX-lea şi prima jumatate a secolului al XX-lea, până în anul 1952.

Fisiere in arhiva (1):

  • Uniunea Europeana - Federatie sau Confederatie.doc

Alte informatii

Este o lucrare de licenta, sustinuta la facultatea de drept Universitatea din Bucuresti. UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE DREPT