Uniunea Europeană - Federație sau Confederație

INTRODUCERE

Dincolo de tratate şi de evoluţiile concrete care rezultă din semnarea acestora de către state, problema de fond a Uniunii Europene rămâne ce a a identităţii sale. Europa lui Jean Monnet era orientată către un scop politic, chiar dacă a fost ulterior deturnată pe o cale economică. Mitul „Statelor Unite ale Europei” pare însă astăzi depăşit. Pentru a atrage adeziunea populaţiei din statele membre, UE ar trebui să-şi afişeze natura sa politică şi să-şi anunţe finalitatea. Pare mai mult decât evident că perioada unei Europe implicite este demult depăşită. Ca atare, este nevoie să se înţeleagă care sunt astăzi raţiunile de a fi ale procesului de integrare, de vreme ce nu mai e vorba de a uni ţări care au în comun trecutul carolingian sau cultura latină, ci ţări din Europa Centrală şi de Est, cu tradiţii şi evoluţii istorice complet diferite.

Tocmai acesta este scopul prezentei lucrări, şi anume analiza Uniunii Europene, din perspectiva naturii sale juridice, astfel cum aceasta a evoluat din antichitate şi până în prezent.

Lucrarea este structurată pe patru capitole.

Cel dintâi, intitulat analizează evoluţia istorică a civilizaţiei europene, ca premisă a ideii de unitate europeană, în perioda cuprinsă între antichitate şi momentul semnarii Tratatului de la Paris din 1952. Principalele chestiuni asupra cărora se insistă sunt următoarele: ideea de unitate a civilizaţiei europene în politica Imperiului roman; imperiul carolingian şi deplasare a centrului politic şi de civilizaţie; formarea statelor suverane în paralel cu supravieţuirea ideii de unitate civilizaţională; experienţe şi proiecte ale unor Uniuni instituţionalizate în spaţiul european în Evul Mediu şi epoca Modernă; decăderea produsă de primul război mondial; relansarea ideii de unitate europeană în perioada interbelică şi posbelică, până la momentul 1952.

Al doilea capitol analizează tratatele de instituire şi a celor modificatoare, în scopul identificării şi dezvoltării următoarelor aspecte: observarea evoluţiei Comunităţilor europene de la stadiul de entităţi internaţionale cu scop economic şi transformarea lor treptată în entităţi politice; evoluţia instituţiilor Comunităţilor; natura juridică conferită Comunităţilor prin tratate.

Al treilea capitol prezintă o analiză a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa din următoarele puncte de vedere: necesitatea adoptării unei Constituţii europene; premisele şi etapele Proiectului de Tratat constituţional; natura juridică a Constituţiei europene; noutăţile introduse prin prevederile Tratatului constituţional şi evoluţia naturii juridice a Uniunii Europene.

În ultimul capitol, intitulat “Uniunea Europeană – Federaţie sau confederaţie?”, se încearcă găsirea unui răspuns concret la întrebarea “ce natură juridică are Uniunea Europenă?”. În această ordine de idei, problemele analizate pot fi sintetizate dupa cum urmează: geneza şi specificitatea conceptului de federalism european; comparaţii între ceea ce este în prezent Uniunea Europeană şi caracteristicile clasice, potrivit dreptului internaţional public, ale organizaţiilor internaţionale, respectiv ale federaţiilor confederaţiilor; concluzii cu privire la natura juridica a Uniunii Europene.

Capitolul I

ASPECTE ISTORICE ALE CIVILIZAŢIEI EUROPENE

CA PREMISE ALE IDEII DE UNITATE EUROPEANĂ,

PÂNĂ ÎN ANUL 1952

Civilizaţia europeană îşi are originea în Antichitatea păgână şi creştină. Menţinută în Occident, această tradiţie a făcut din Europa o comunitate de civilizaţie pe care divizările politice nu au putut-o altera nici în perioada Evului Mediu, nici în Epoca Modernă. Această comunitate de civilizaţie a subzistat până când Europa a cunoscut cea mai grea divizare, în secolul al XIX-lea şi prima jumatate a secolului al XX-lea. Vom analiza ideea de unitate europeană debutând cu sursa acesteia, apoi vom continua cu dezvoltarea din perioada Evului Mediu şi Epocii Moderne, pentru a încheia cu precizarea aspectelor specifice secolului al XIX-lea şi prima jumatate a secolului al XX-lea, până în anul 1952.