Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 42 în total
Cuvinte : 12571
Mărime: 27.09MB (arhivat)
Publicat de: Daniela M.
Puncte necesare: 9
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Suzana Cocioabă
Facultatea de Ecologie
Universitatea Ecologica, Bucuresti

Cuprins

  1. INTRODUCERE 3
  2. CAPITOLUL I ELEMENTE TEORETICE PRIVIND SPAȚIILE VERZI 5
  3. I.1 Spațiile verzi urbane 5
  4. I.1.1 Spațiile verzi intraurbane 6
  5. I.1.2 Spațiile verzi periurbane 7
  6. I. 2 Tipologia spațiilor verzi 8
  7. I. 3 Funcțiile spațiilor verzi urbane 9
  8. I.3.1 Beneficii sociale 9
  9. I.3.2 Valoarea estetică 10
  10. I.3.3 Funcția hidrologică 11
  11. I.3.4 Funcția antierozională 11
  12. I.3.5 Funcția climatică 11
  13. I.3.6 Funcția sanitară (sanitar-igienică) 12
  14. I. 4 Principalele tipuri de spații verzi urbane 12
  15. 1.4.1 Scuarurile 13
  16. 1.4.2 Parcurile 14
  17. I. 5. Situația spațiilor verzi din România 15
  18. 1.6 Evoluția spațiilor verzi în regiunea 3 Sud Muntenia 15
  19. Caracterizare pedo-climatică a zonei studiate 16
  20. 1.7 Cerințe legislative și administrative în România cu privire la spațiile verzi urbane 17
  21. CAPITOLUL II AMENAJAREA UNEI ZONE VERZI ÎN MUNICIPIUL CURTEA DE ARGEȘ 18
  22. II.1 Considerații generale și analiza sistemului de spații verzi al municipiului Curtea de Argeș 18
  23. II.1.1 Considerații generale asupra municipiului 18
  24. Biodiversitatea 19
  25. II.2 Descrierea proiectului 20
  26. II.2.1Ooportunitatea amenajării proiectului 20
  27. II.2.1 Amplasamentul proiectului 21
  28. II.2.2 Descrierea proiectului 23
  29. II.3 Alegerea speciilor și instalarea vegetației 24
  30. II.3.1 Asocierea și amplasarea speciilor lemnoase 24
  31. II.4 Descrierea principalelor specii alese pentru realizarea proiectului 25
  32. II.4.1 Familia ACERACEAE 25
  33. II.4.2 Familia HIPPOCASTANACEAE DC. 27
  34. II.4.3 Familia ACERACEAE A. L. JUSS. 28
  35. II.4.4 Familia CUPRESSACEAE 29
  36. II.4.5 Familia TAXODIACEAE 30
  37. II.4.6 Familia BETULACEAE 31
  38. II.4.7 Familia TILIACEAE 33
  39. II.5 Ansamblul elementelor floristice 34
  40. II 6 Realizarea proiectului 36
  41. II.6.1 Realizarea cailor de acces pietonal / aleilor 36
  42. II.6.2 Plantarea vegetației 36
  43. II.6.3 Mobilierul urban 37
  44. II.6.4 Jocuri pentru copii 37
  45. II.6.5 Instalații de iluminat 37
  46. II.7 Costul estimat al investiției 39
  47. CONCLUZII 40
  48. Bibliografie 42

Extras din licență

INTRODUCERE

Spațiile publice atractive, îmbogățite de plantațiile ornamentale, contribuie mult la imaginea unui oraș și la apropierea oamenilor de acesta, sunt importante nu numai parcurile și grădinile publice prezente într-un oraș, spații frecventate mai degrabă la sfârșitul săptămânii, ci și scuarurile, spațiile publice mai mici ca suprafață dar frecventate zilnic.

Orașul este văzut și comunică vizual pe măsură ce observatorul se mișcă ori ca pieton, ori cu diverse mijloace de transport. Spre deosebire de parcuri sau grădini, scuarurile nu se izolează de zonele învecinate ci comunică mult mai mult vizual. Experiența vizuală depinde de viteza cu care observatorul se mișcă. Cu cât acesta are o viteză mai mică, cu atât sunt percepute mai multe detalii (de exemplu din autobuz spațiile publice nu sunt percepute la fel ca din automobil sau ca pieton).

Fără îndoială, astăzi, trăim într-o perioadă de criză ecologică declanșată în primul rând de activitatea umană și care tinde să afecteze toate aspectele vieții noastre. În ultimii zeci de ani omul a acumulat atâtea probleme, atâtea deșeuri și nu doar fizice, încât acestea sunt mai periculoase decât tot ce a (de) generat el în cursul prezenței sale multimilenare pe Pământ.

Schimbările climatice, poluarea fizică, chimică, biologică, distrugerea habitatelor, sărăcia, foametea, lipsa asistenței sociale sunt dublate astăzi și de o acută criză ideologică. „A înțelege natura înseamnă a înțelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii atât de amenințată astăzi, înseamnă a contribui la fericirea omenirii” ( academician A. Pora).

Spațiile verzi constituie o ambianță deosebit de favorabilă pentru practicarea a numeroase activități recreative. Însăși trecerea printr-o zonă verde intravilană provoacă sentimente contrastante cu cele înregistrate atunci când traversează peisaje urbane în care predomină construcțiile iar crearea de noi zone verzi, protejarea, conservarea și extinderea celor existente, reprezintă un mijloc important de combatere a acțiunii factorilor poluanți, și de ameliorare a mediului de viață al oamenilor.

Aceste zone de verdeață au un rol ecologic esențial fiind mari producătoare de oxigen necesar vieții și contribuie la reducerea poluării fizice, chimice și microbiene, prin crearea unui microclimat favorabil, acționând direct asupra valorilor extreme ale diferiților factori de mediu (temperatură, vânt, umiditate atmosferică), ele contribuie la îmbunătățirea calității vieții omului prin realizarea mediului și cadrului favorabil recreării publice sau private în aer liber, prin îmbunătățirea și înfrumusețarea mediului antropic (localități, unități industriale) în care omul trăiește și muncește, influențând pozitiv starea psihică și fizică a acestuia. Unele spații verzi au o importanță științifică deosebită (grădini botanice, grădini zoologice, rezervații, parcuri naționale) sau o importanță culturală (grădini istorice, grădini-muzeu, grădini expoziționale).

Din perspectivă ecologică, spațiile verzi urbane sunt un adevărat moderator al impactului activităților umane asupra mediului înconjurător având o contribuție importantă la epurarea chimică a atmosferei. Prin procesul de fotosinteză, plantele consumă dioxid de carbon și eliberează oxigen, constituind, astfel, alături de planctonul din oceane, principalele surse de oxigen ale planetei.

Studiile actuale arată că un hectar de pădure produce, în medie, 10 t de oxigen pe an și consumă 14 t CO2, iar în decursul unei zile, o suprafață foliară de 25 m2 furnizează necesarul de oxigen pentru o persoană. Pe lângă epurarea chimică a atmosferei, ce menține bilanțul zi-noapte în favoarea producției de oxigen, vegetația realizează și o epurare fizică a acesteia prin reținerea prafului și pulberilor. Rezultatele cercetărilor științifice pun în evidență faptul că „o peluză de iarbă reține de 3- 6 ori mai mult praf decât o suprafață nudă, iar un arbore matur reține de 10 ori mai multe impurități decât o peluză de mărimea proiecției coroanei acestuia pe sol” În paralel cu epurarea chimică și fizică a atmosferei, vegetația realizează și o epurare bacteriologică a acesteia, distrugând o bună parte din microorganisme prin procesul de degajare a oxigenului și ozonului, îndeosebi de către conifere, și nu numai.

CAPITOLUL I

ELEMENTE TEORETICE PRIVIND SPAȚIILE VERZI

Spațiile verzi constituie o ambianță deosebit de favorabilă pentru practicarea a numeroase activități recreative. Însăși trecerea printr-o zonă verde intravilană provoacă sentimente contrastante cu cele înregistrate atunci când traversează peisaje urbane în care predomină construcțiile.

Clasificarea și amenajarea spațiilor verzi se face în raport cu criteriul de amplasare și de folosință iar zonele necesare odihnei și recreări se amplasează în locuri care prezintă cele mai avantajoase elemente naturale și care permit dezvoltarea normală a plantațiilor conform destinației terenurilor.

I.1 Spațiile verzi urbane

Termenul de spațiu verde este înscris în cadrul Legii nr. 24 din 15 ianuarie 2007 (legea privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi urbane) ca zona verde în cadrul orașelor și municipiilor, definită ca o rețea mozaicata sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al cărei specific este determinat de vegetație (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă și erbacee).

O altă definiție prezintă spațiul verde ca o zonă verde ce constă din teritorii ce au o valoare semnificativă de patrimoniu natural și care necesită protecție și/sau ecosisteme de o biodiversitate unică, amenințate de poluare, ca și coridoare ce leagă „insule” protejate izolate.

Dacă în trecut spații verzi erau numai în curțile diferitelor locuințe mai răsărite, odată cu creșterea densității populației umane și realizarea locuințelor supraetajate, s-a impus necesitatea păstrării și realizării conștiente a unor suprafețe verzi tot mai mari în orașe (Godeanu, Paraschiv, 2005). În prezent urbaniștii apreciază că un oraș, cu cât este mai mare, cu atât are nevoie de spații verzi mai mari per locuitor, acestea având influență asupra zonei învecinate pe distanțe diferite în funcție de tipul și mărimea spațiului verde.

Bibliografie

Bleahu, M., 2004 - Arca lui Noe în secolul XXI, Ariile protejate și protecția naturii - Editura Național, București;

Condurățeanu-Fesci, Simona, Ionescu, Marina, 1994 - Grădinile și parcurile terrei, Editura Albatros, București;

Condurățeanu-Fesci, Simona, Sava, Daciana, 2005 - Studiu privind speciile de arbori și arbuști rezistenți la condițiile de mediu și microclimat caracteristice Zonei Muntenia - Contract nr.111/18.11 2005 realizat cu SC ASTER Consulting SRL, București

Doniță, N., Cocioabă, S., D., 2007 - Fitocenologie Integrată și Vegetația României - Editura PRINTECH, București;

Florincescu, Adriana, 1999 - Arhitectura peisajului - Editura Divga, Cluj-Napoca;

Godeanu, S.P., 2004 - Ecotehnie (ed. 2-a) - Editura Bucura Mond, București;

Godeanu, S.P., Paraschiv, Gabriela, 2005 - Compendiu de lucrări în ecologie aplicată - Editura Bucura Mond, București;

Iliescu, Ana-Felicia, 1998 - Arboricultura ornamentală - Editura Ceres, București;

Iliescu, Ana-Felicia, 2005 - Cultura arborilor și arbuștilor ornamentali - Editura Ceres, București;

Muja, S., 1994 - Dezvoltarea spațiilor verzi în sprijinul conservării mediului înconjurător în Romania - Editura Ceres, București;

Negruțiu, Filofteia, 1980 - Spații verzi - Editura Didactică și Pedagogică, București;

Negulescu, E., Săvulescu, Al., 1965 - Dendrologie, Editura Agro-Silvică, București;

Pătrășcoiu, N., 1972 - Arhitectura ornamentală și arhitectura peisageră - Editura Didactică și Pedagogică, Bucureșt;i

Petrides, G., 1988 - A field guide to Eastern trees - Houghton Mifflin Co., New York;

Pop I., Lungu, Lucia, Hodișan, I., Cristurean, I., Mititelu, D., Mihai, Gh., 1983 - Botanică sistematică, Editura Didactică și Pedagogică, București;

Radu, L., 1965 - Urbanismul - Editura Tehnică, București;

- ** Hotărârea de Guvern nr. 525 din 27 iunie 1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism și completată prin H.G. nr. 855/2001;

- ** Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 606 din 13/07/2006;

- ** http://earth.google.com

- ** http://www.esri.com

Preview document

Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 1
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 2
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 3
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 4
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 5
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 6
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 7
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 8
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 9
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 10
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 11
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 12
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 13
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 14
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 15
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 16
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 17
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 18
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 19
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 20
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 21
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 22
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 23
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 24
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 25
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 26
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 27
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 28
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 29
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 30
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 31
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 32
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 33
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 34
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 35
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 36
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 37
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 38
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 39
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 40
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 41
Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș - Pagina 42

Conținut arhivă zip

  • Amenajarea unei zone verzi in Curtea de Arges.doc

Alții au mai descărcat și

Convenția Națiunilor Unite

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Art. 1. — Romania adera la Conventia Natiunilor Unite pentru combaterea desertificarii in tarile...

Brăila

Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea. "Dar al Dunarii”. Asa cum...

Te-ar putea interesa și

Climatul urban și spațiile verzi

INTRODUCERE Restrângerea spațiilor verzi accentuează puternic riscurile ecologice urbane și are un impact negativ imediat asupra calității vieții...

Traseu Turistic în România

I.Enuntarea temei produsului turistic Titlul ales pentru acest traseu este “O vacanta de vis pentru copilul tau” deoarece traseul cuprinde o...

Valea Argeșului

Axa urbanistica a Vaii Argesului reprezinta o zona de dezvoltare economica si totodata, constituie una din cele mai pitoresti zone ale României....

Ai nevoie de altceva?