Analiza Cost-Beneficiu în Protecția Mediului din Cadrul Firmei Lafarge

Domeniu: Ecologie

Conține 1 fișier: docx

Pagini : 72 în total

Cuvinte : 20907

Mărime: 191.11KB (arhivat)

Publicat de: Preda A.

Puncte necesare: 11

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

INTRODUCERE 2
1. Descrierea problematicii de ansamblu abordată 4
2. Fundamentare teoretică 8
2.1. Concepte de bază ale ACB 8
2.2. Etapele și instrumentele ACB 15
2.3. Analiza cost – eficacitate 21
3. Cercetare documentară 23
3.1 Limitele ACB 25
3.2. Sursele de erori în analiza cost – beneficiu 26
3.3. Avantajele analizei cost – beneficiu 30
4. Analiza cost-beneficiu în decizia de construire a unei stații de epurare a apelor uzate 32
4.1. Industria cimentului 32
4.2. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor 35
4.2.1 Identificarea investiţiei (amplasament, titularul investiţiei, beneficiarul investiţiei): 35
4.2.2. Definirea obiectivelor investiţiei: 37
4.2.3. Necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei: 38
4.3. Analiza opţiunilor 40
4.3.1. Stabilirea unei liste lungi de alternative care fac posibilă atingerea obiectivelor specifice 40
4.3.2. Stabilirea criteriilor calitative ce stau la baza analizei listei lungi şi stabilirea unei liste scurte de alternative potrivite şi fezabile: 40
4.4. Analiza financiară 46
4.5. Analiza economică 53
4.6. Analiza de sensitivitate 53
4.7. Analiza de risc 56
Concluzii 60
Bibliografie 63

Extras din licență

INTRODUCERE

Am început acest proiect bazându-mă pe recomandările lui Benjamin Franklin cu privire la modalitatea în care se poate o decizie sau un set de decizii personale, tocmai pentru că anticipează într-un mod foarte realist o serie de aspecte originale referitoare la analiza cost-beneficiu, spre exemplu formula ,, Metoda mea este aceea de a împărţi printr-o Linie o Foaie în două Coloane, scriind deasupra uneia Pro şi deasupra celeilalte Contra”, poate ilustra ,,chintesenta ACB”, deoarece putem construi si mai apoi determina raportul beneficiu(pro)/cost(contra).

Alegerea temei a avut la bază caracterul multidisciplinar, adică posibilitatea de a aprofunda noțiuni teoretice și practice cu privire caracterul de evaluare a eficienţei sistemului legislativ romanesc, de asemenea o parte importanta a lucrării a fost destinata dezvoltării locale și regionale, precum și elemente ce privesc finanțarea programelor structurale ale UE.

Analiza cost beneficiu (ACB) reprezintă un instrument economico – matematic, menit să faciliteze luarea unor decizii de finanţare, şi implicit de alocare a unor resurse economice în prezent, în speranţa obţinerii unor beneficii economice şi sociale viitoare, în contextul incertitudinilor asociate unui orizont de timp lung, asociat perioadelor de implementare şi producere de efecte ce caracterizează proiectele de investiţii de mare amploare. În acest cadru complex, un dialog serios între toţi factorii implicaţi, care împărtăşesc seturi diferite de informaţii şi obiective politice, ar trebui să fie completat de mecanisme solide de stimulare, pentru evaluarea proiectelor, cu scopul de a depăşi asimetria informaţiei structurale.

Proiectele de investiții reprezintă în fapt ansambluri optimale de acţiuni de investiţii bazate pe o planificare sectorială, globală şi coerentă, în baza căreia, o combinaţie definită de resurse umane,materiale, etc. provoacă o dezvoltare economică, sociala determinată. Specific perioadei recente este faptul că sumele implicate în proiecte, indiferent de provenienţa lor sunt mari şi foarte mari, iar procesele de atragere, gestionare, utilizare, raportare, monitorizare etc. devin din ce în ce mai dificil de administrat, ceea ce impune inclusiv existenţa unor resurse umane specializate.

Datorită creșterii complexităţii metodologiilor de elaborare şi implementare a proiectelor, respectiv a costurilor ce decurg din aceasta, proiectele trec din ce în ce mai mult în sfera organizaţiilor puternice cu disponibilităţi semnificative de resurse, pe termen scurt si mediu.

În același context trebuie evidențiat și faptul că nevoile societății civile sunt din ce în ce mai mari, respectiv dezastrele naturale şi antropice, conflictele internaţionale etc. consumă din ce în ce mai multe resurse financiare, toate acestea alimentându-se dintr-un fond comun, care automat atrage după sine diminuarea resurselor pentru alte necesităţi, fapt ce impune adoptarea unor modele de alocare si utilizare a resurselor, bazate pe sustenabilitate si performanță.

1. Descrierea problematicii de ansamblu abordată

În 2016 Grupul Lafarge implineste 183 de ani de. activitate. Istoria sa incepe. in 1833 la Le Teil,. in Franta, unde familia. Pavin de Lafarge incepe fabricarea. varului. Printre momentele cele. mai importante din evolutia sa. se numara: in . 1864 firma a realizat primul. sau proiect international -. 110.000 tone var pentru Canalul. Suez, in 1870 inceperea. productiei de ciment, in 1887. deschiderea primului laborator de. cercetare si fabricarea pentru intaia. oara a cimentului alb,. in 1939 Lafarge devine producatorul. no. 1 de ciment. in Franta, in 1964 crearea. primei companii in domeniul. placilor de gips-carton, in 1997. Lafarge achizitioneaza Redland, unul. din marii producatori de agregate,. betoane si liderul mondial. in domeniul materialelor pentru acoperisuri.. Devine, astfel, numărul 1. in acoperisuri si numarul 3. in agregate si betoane.. In anul 2001 Lafarge achizitioneaza. Blue Circle Industries si. devine numarul 1 in ciment.

Astazi. Grupul Lafarge este lider. mondial in domeniul materialelor de. constructii, ocupand pozitii de. frunte cu toate cele patru. divizii ale sale: Divizia. Ciment (locul 1), Divizia Agregate. si Betoane (locul 2),. Divizia Acoperisuri (locul 1), Divizia. Gips (locul 3)

Un element. inseparabil de performantele firmei este. dezvoltarea sustinuta. Performantele firmei. pot fi sustinute doar daca. combina profitabilitatea, capacitatea de. a asculta nevoile societatii si. incercarea de a le. acoperi precum si grija pentru. mediul inconjurator. In ceea. ce priveste aspectul economic, Lafarge. încearcă să optimizeze folosirea. materiei prime, utilizează materiale reciclabile. precum si combustibil intr-un. mod responsabil si prin aceasta. reduce consumul de resurse. epuizabile si costurile de productie.

Din. punct de vedere social,. poartă dialoguri productive cu angajatii,. partenerii, ONG-uri, populatia locala. si guvernul, ceea ce ajută. organizația sa integreze operatiunile. sale in economia locala in. stransa colaborare cu . comunitatile din apropierea santierelor sale. de productie. Politica de. sanatate si securitate a personalului. propriu se traduce in. preocuparea permanenta pentru eliminarea riscurilor. la locurile de munca. , training sustinut pentru asimilarea. celor mai noi metode. de productie in conditii de. maxima siguranta pentru angajati,. dar si programe in noile. unitati operationale pentru schimbarea. atitudinii si mentalitatii fata de. protectia muncii.

Bibliografie

1. Ani Matei, Economie publica. Analiza economica a decizilor publice, Ed. Economica, București, 2003

2. Banacu, Cristian Silviu, Analiza cost - beneficiu ( ACB ) instrument util pentru studiile de fezabilitate la investițiile din domeniul public, Economia, nr.1, 2004

3. Bocăneală L., Contribuții la perfecționarea finanțelor publice la nivelul unităților administrativ-teritoriale, teză de doctorat, ASE, București, 2005;

4. Cristian Iftimoaie, Relaţiile externe ale administraţiei publice locale, Ed. Economică, Bucureşti, 2000;

5. D.Constantinescu, M. Sporis, Economie regională – Economie locală, Ed. Independenta Economică , Pitești, 2006;

6. Dragoș Jaliu, Dezvoltare regională şi fonduri structurale – suport de curs 2009;

7. Dupuit Jules, On the measurement of the utility of the public works,Annales des pontes et Chausse, 2nd (1844) series, republicate in 1968 in limba engleza in lucrarea Transports, Selected Readings de Harmondsworth, Penguin Books

8. Eckstein, Otto, Water Resource Development: The Economics of Project Evaluation, 1958, Cambrige, MA, Harvard University Press

9. Emil Bălan, Procedura administrativă, Ed. Universitara, București, 2005;

10. Filip, Gheorghe, Finanţe publice, Ed. Junimea, Iaşi, 2002, p 131

11. Fondurile Structurale ale UE dincolo de Agenda 2000: Reforma și implicaţiile pentru actualele și viitoarele state membre, ., Institutul European de Administrație Publică, Maastricht, Olanda;

12. Gabriel, Pescariu şi Manuela, Stănculescu, Politica de Coeziune a UE şi dezvoltarea economică şi socială la nivel regional în România, Bucureşti, IER. 2003;

13. Gabriela Drăgan - Uniunea Europeana între federalism și interguvernamentalism. Politici comune ale UE, Cursuri în format digital, www.ase.ro;

14. Gheorghe, Filip, Finanţe publice, Ed. Junimea, Iaşi, 2002;

15. Goardman, Anthony E; Greenberg, Analiza cost – beneficiu: concepte şi practicã, Ed. Arc, 2004;

16. Goardman, Anthony E; Greenberg, Analiza cost – beneficiu: concepte şi practică, Ed. Arc, 2004,

17. J.Cullis, Ph.Jones, Public Finances and Public Choice, second edition, Oxfort University Press, 1998;

18. Liviu C., Andrei, Economie europeană, Editura Economică, Bucureşti, 2009;

19. Lucica, Matei, Managementul dezvoltării locale, Ed. Economică, Bucureşti, 1999;

20. Lucica, Matei, Stoica, Anghelescu, Dezvoltarea locala. Concepte și mecanisme, Ed. Economica, București, 2009

21. M. Porfiroiu, A. Porfiroiu, Institutii și politici europene, Ed. Economică, București, 2008;

22. Maricica, Stoica, Investiţiile și dezvoltarea durabilă, Ed. Universitară, București, 2005;

23. Petre, Prisecaru, Politici comune ale Uniunii Europene, Ed. Economică, București, 2004;

24. Profiroiu Alina, Racoviceanu Sorina, Ţarălungă Nicolae, Dezvoltarea economică locală, Ed. Economică. Bucureşti, 1999;