Aplicația Convenției Ramsar în România

Licență
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 47 în total
Cuvinte : 12157
Mărime: 1.48MB (arhivat)
Cost: 10 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Agronomie
UNIVERSITATEA ”ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI FACULTATEA DE BIOLOGIE

Cuprins

INTRODUCERE

CAP. I Conventia RAMSAR

I.1 Creare, misiune si evolutie

I.2 Membri

I.3 Situri internationale RAMSAR

CAP.II RAMSAR în România

II.1 Aderare si acțiuni

II.1.1 Iniţiativa Regională Ramsar pentru zonele umede costiere ale Mării Negre.

II.1.2 COP Ramsar 2012

II.2 Evolutia siturilor RAMSAR in România

CAP. III Prezentarea siturilor RAMSAR din România

CONCLUZII

Extras din document

INTRODUCERE

În contextul actual al prioritizarii acțiunilor de conservare a mediului înconjurător în detrimentul celor de reducere a suprafeței acestuia și de schimbare a peisajului sunt din ce în ce mai încurajate înțelegerile internaționale de aliniere a tuturor statelor într-un demers de protejare a ariilor naturale.

Unele dintre cele mai afectate teritorii naturale de-a lungul timpului au fost zonele umede ( ex : Lacul Aral ), acestea sunt foarte sensibile la schimbarile antropice de mediu și de asemenea neavând suprafețe extraordinar de mari, pot fi ușor protejate prin adoptarea unor serii de măsuri.

Zonele umede sunt întinderile de bălţi, mlaştini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este de regulă stătătoare sau uneori curgătoare, cu o compoziție sărată sau dulce, inclusiv întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte şase metri.

Zonele umede naturale sunt ecosisteme deosebit de fragile, cu o stabilitate ecologică redusă, factorul esențial de care depinde existența lor fiind hidrologia, factor care le conferă statutul de unicitate prin procesele de hipoxie, anoxie, metanogeneză, nitrificare – denitrificare, fixare de azot, acumulari de turbă, diferite de ecosistemele terestre sau cele acvatice cu apa adanca prin circuitul nutrientilor (rezervor, transformator, sursa etc.)

Aceste zone umede fac trecerea de la mediul terestru la mediul acvatic şi sunt unele dintre cele mai productive ecosisteme din lume. Sunt mai multe tipuri de zone umede: mlaştini, turbării, delte, estuare, bălţile din luncile râurilor. În funcţie de tipul acestor zone, vegetaţia este reprezentată în general de arbori, arbuşti, ierburi sau muşchi.

Pe lângă flora abundentă, zonele umede au și o faună foarte bogată: mamifere, păsări, reptile, amfibieni, peşti, nevertebrate printre care şi libelulele, ţânţarii. Unele animale îşi trăiesc întreaga viaţă în acest tip de habitat, altele depind de zonele umede doar în anumite momente din viaţa lor, cum este cel de reproducere.

Biodiversitatea ( varietatea naturală a formelor de viaţă, incluzând în mod egal speciile : păsări, plante şi animale) este pusă în pericol din ce în ce mai puternic din cauza : speciilor invazive (iepuri, lăcuste, vâsc etc.), a mortalităţii speciilor, a fragmentării habitatelor sau a pierderilor de habitate. Aceste obstacole în calea biodiversităţii sunt în cea mai mare parte determinate de om şi activităţile acestuia. În protejarea biodiversităţii trebuie implementate o serie de reguli şi acţiuni :

• Minimizarea impactului asupra habitatelor importante

• Minimizarea impactului şi prevenirea mortalităţii speciilor

• Controlul speciilor invazive şi exotice

• Îndepărtarea şi minimizarea fragmentării habitatelor

• Refacerea şi reabilitarea habitatelor deteriorate

• Plantarea speciilor native

• Naturalizarea pe cât se poate a spaţiilor industrializate

În acest demers de protejare a zonelor umede a fost crată și adoptată convenția de la Ramsar, care face subiectul acestei lucrari mai ales prin aplicarea sa în România și prin efectul avut asupra teritoriului țării noastre.

CAP. I Convenția RAMSAR

I.1 Creare și misiune

Ideea unei astfel de convenții și de implementare a ei în cât mai multe teritorii cu putință a venit în anul 1962 în timpul unei conferințe internaționale a programului MAR care a reunit la Saintes Maries de la Mer, UICN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturi) si doua ONG –uri foarte importante : Wetlands and Birdlife care mai tarziu au aderat la UNESCO. Aceasta conventie apare in trendul normal de conservare a resurselor naturale si de exploatare responsabila a acestora. Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională, numită Convenția de la Ramsar, este un tratat interguvernamental care oferă un cadru de acțiune la nivel național și al cooperării internaționale pentru conservarea și utilizarea rațională a zonelor umede și a resurselor acestora. Negociate prin anii 1960 de către țările și organizațiile non-guvernamentale, care s-au preocupat de protejarea habitatelor umede, tratatul a fost adoptat în orașul iranian Ramsar din 1971 și a intrat în vigoare în 1975. Acesta este singurul tratat global de mediu care se ocupă cu un anumit ecosistem, iar țările membre ale Convenției acoperă toate regiunile geografice ale planetei. Misiunea convenției este "conservarea și utilizarea rațională a tuturor zonelor umede prin acțiuni la nivel local și național și cooperarea internațională, ca o contribuție la realizarea dezvoltării durabile în întreaga lume". Convenția folosește o definiție largă a tipurilor de zone umede și include în misiunea sa, lacuri, râuri, mlaștini, pajiști umede, turbării, oaze, estuare, delte și aluviuni, zone marine, mangrove și recifuri de corali, cât si zone antropice precum :iazuri, câmpuri de orez, baraje etc. În centrul filozofiei Ramsar este "utilizarea rațională" ca si concept. Utilizarea rațională a zonelor umede este definit ca "menținerea caracterului lor ecologic, realizat prin punerea în aplicare a abordărilor ecosistemice, în contextul dezvoltării durabile". Prin urmare, "utilizarea rațională" are în centrul său conservarea și utilizarea durabilă a zonelor umede și a resurselor acestora, în beneficiul omenirii.

Bibliografie

Conventia Ramsar, Iran 1971, conform careia PN-BmB a fost declarat zonă umedă de importanţă internaţională

Preview document

Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 1
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 2
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 3
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 4
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 5
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 6
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 7
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 8
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 9
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 10
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 11
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 12
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 13
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 14
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 15
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 16
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 17
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 18
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 19
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 20
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 21
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 22
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 23
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 24
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 25
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 26
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 27
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 28
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 29
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 30
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 31
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 32
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 33
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 34
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 35
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 36
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 37
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 38
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 39
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 40
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 41
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 42
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 43
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 44
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 45
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 46
Aplicația Convenției Ramsar în România - Pagina 47

Conținut arhivă zip

  • Aplicatia Conventiei Ramsar in Romania.docx

Alții au mai descărcat și

Studiul Privind Impactul Asupra Mediului a unei Amenajări Hidrotehnice

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE 1.1 Circuitul apei în natură Circuitul apei în natură a fost descoperit, sau măcar intuit, foarte devreme în istoria...

Impactul antropic asupra pădurilor din România - studiu de caz defrișările din Județul Neamț

Pădurea - aurul verde al planetei, o resursă deosebit de importantă pentru societatea umană si un ecosistem vital pentru numeroase specii vegetale...

Ciclul carbonului în natură

Cap.1 CIRCUITE BIOGEOCHIMICE, GENERALITATI 1.1CE ESTE UN CICLU BIOGEOCHIMIC Fluxul de energie nu este doar un simplu transfer de la un individ la...

Gestionarea resurselor de apă la nivel național și european

Apa este cu certitudine, prin geneză si evoluție, o resursă naturală, vitală pentru existența vieții pe Terra, vulnerabilă și limitată în timp și...

Variația de nitriți și nitrați din apele freatice

CAPITOLUL I ARGUMENT Deşi acoperă trei pătrimi din suprafaţa globului şi constituie 75% din ţesuturile vii, apa constituie totuşi o resursă...

Brăila

Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea. "Dar al Dunarii”. Asa cum...

Studiul Impactului Ecologic

Definiti dezvoltarea durabila. Dezvoltarea durabilă presupune ca societatea să satisfacă cererea de consum a membrilor săi prin creşterea...

Ai nevoie de altceva?