Economia și managementul deșeurilor în Suceava

INTRODUCERE

Motivarea alegerii temei

În actualul context mondial, în care problemele de mediu sunt din ce în ce mai vizibile, problema deşeurilor urbane şi nu numai, interesează din ce în ce mai mult autorităţile locale şi centrale, dar şi simplii cetăţeni. Prejudiciile aduse mediului şi, implicit, stării de sănătate a populaţiei face din gestionarea deşeurilor o problemă de interes major. Astfel, rezolvarea cât mai eficientă a acestei probleme ar trebui să devină o prioritate pentru orice stat civilizat. Interesul nu se datorează doar acestor probleme, ci şi posibilităţii câştigării unor sume mari de bani de pe urma valorificării deşeurilor.

Din păcate, România se confruntă cu destule probleme legate de managementul deşeurilor urbane, beneficiind însă de diferite fonduri europene pentru a le rezolva.

Am ales această temă deoarece, la momentul actual, municipiul Suceava nu s-a aliniat la standardele europene în privința gestionării corecte a deșeurilor. Astfel, poluarea aerului, a solului, a apei şi implicaţiile asupra sănătăţii populaţiei reprezintă o problemă, datorată, în principal, vechiului sistem de gestionare a deșeurilor (depozitul de deșeuri municipal fiind neconform cu legislația în vigoare și aducând prejudicii importante mediului ambiant).

Metode şi mijloace de cercetare utilizate în realizarea lucrării

Pentru realizarea lucrării de față a fost necesară o documentare bibliografică specifică, în acest scop utilizând lucrări ştiinţifice dar şi materiale de pe numeroase site-uri oficiale. Alte materiale importante au fost achiziţionate de la diverse instituţii, precum: Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, Primăria Suceava, firma de salubritate SC Rosal Grup SRL.

Prelucrarea datelor obţinute de la instituţiile mai sus menţionate şi din teren a fost făcută în diferite programe: Microsoft Office 2003, pentru realizarea de tabele, figuri. Hărţile au fost realizate în programul TNT Mips.

Lucrarea este structurată în 4 capitole, la care se adaugă introducerea și concluziile, după cum urmează:

În introducere se face o prezentare succintă a contextului global în care apare această problemă a deşeurilor urbane, şi motivele pentru care am ales acestă temă.

Primul capitol, Caracterizarea geografică a Municipiului Suceava, prezintă cadrul natural şi cel antropic în care are loc managementul deşeurilor urbane pentru zona aleasă.

Următorul capitol, referitor la Aspectele generale asupra managementului deşeurilor, are ca scop prezentarea problemelor datorate deşeurilor, legislaţia în vigoare, câteva aspecte privind preocupările din trecut pentru gestiunea deşeurilor, precum și programele de care dispune România pentru stoparea acestei probleme.

Capitolul propriu- zis al lucrării este Managementul deşeurilor în Municipiul Suceava și se referă la gestiunea deşeurilor urbane în această zonă. În acest capitol sunt prezentate detaliat etapele în care se desfăşoară gestiunea deşeurilor municipale: generarea, colectarea, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor. Sunt prezentate şi mijloacele prin care se fac cunoscute populaţiei metodele corecte de gestiune a deşeurilor generate.

Ultimul capitol, Impactul deşeurilor asupra mediului, prezintă problemele cauzate mediului înconjurător de către sistemul de management al deşeurilor din municipiu, de depozitarea neconformă a deşeurilor şi implicaţiile acestora asupra mediului înconjurător.

În ultima parte a lucrării se prezintă câteva concluzii trase din analiza sistemului de gestiune a deşeurilor dar şi câteva propuneri.

CAPITOLUL 1

CARACTERIZAREA GEOFRAFICĂ A MUNICIPIULUI SUCEAVA

1.1 Aşezarea geografică. Istoricul municipiului

În cadrul ţării, Municipiul Suceava se află situat în partea de nord-est a României, mai exact, la 47°40`38" latitudine nordică și 26°19`27" longitudine estică, aproximativ în centrul Podișului Sucevei. Arealul municipiului se desfășoară pe două trepte de relief, respectiv un platou, a cărui altitudine maximă atinge 385 m în Delul Zamca și lunca cu terasele râului Suceava, cu o altitudine ce coboară sub 330 m.

În cadrul judeţului Suceava, aşezarea ocupă o poziţie centrală. Este municipiul reşedinţă de judeţ, fiind şi cel mai mare centru urban, având un rol polarizator în regiune.

Teritoriul orașului Suceava și împrejurimile sale au fost locuite, așa cum atestă cercetările arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic.

Multe alte descoperiri arheologice din Suceava, descifrează evoluția și continuitatea asezărilor românesti, în perioada migrației popoarelor, perioadă de peste o mie de ani. Din această vreme datează vechile asezări sătești stabile din partea estică a actualului oraș, așezări care în secolul al XIV-lea au constituit primul și cel mai vechi nucleu al orașului medieval numit Suceava.

Geneza Sucevei ca oraș se poate identifică în mijlocul secolului al XIV-lea, clima, relieful și poziția geografică prezentând condițiile principale care au concurat la transformarea așezării rurale în așezare urbană. Procesul evolutiv către oraș se intensifică mai ales în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, fapt ce l-a determinat pe Petru I Mușat (1375 - 1391) să-și schimbe reședința sa domnească de la Siret la Suceava, în ultimul sfert al aceluiași secol.

Această mutare a impus o serie de măsuri administrative, militare, edilitare, care au fost succedate de o creștere a interesului meșteșugarilor și negustorilor locali și străini pentru noul centru administrativ și politic al țării. Astfel, în preajma palatului domnesc din oraș s-au ridicat cartiere noi (al olarilor și fierarilor, negustorilor).