Evaluarea amprentei ecologice a consumului de alimente in municipiul Ramnicu Valcea

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Evaluarea amprentei ecologice a consumului de alimente in municipiul Ramnicu Valcea.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 56 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Mugur Gheorghe

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

Introducere . 4
I. Amprenta ecologică –concept .6
II.Municipiul Râmnicu –Vâlcea caracterizare.16
2.1 Poziția geografică și individualitatea orașului Rm. Vâlcea.16
2.2 Istoricul cercetărilor.19
2.3 Geologie.20
2.4 Relieful și implicațiile acestuia în cadrul zonei.21
2.5 Particularitățile climatice și rolul lor în viața orașului Râmnicu Vâlcea.22
2.6 Rețeaua hidrografică și influența ei asupra orașului.23
2.7 Vegetația municipiului Râmnicu Vâlcea.25
2.8 Solurile din zona municipiului Râmnicu Vâlcea.26
2.9 Resursele naturale.28
2.10 Resurse alimentare.29
III Evaluarea amprentei ecologice a consumului de alimente în municipiul Râmnicu
Vâlcea .30
3.1 Amprenta tipului de hrană.30
3.2. Capitalul antropic.34
3.3 Consumul de alimente și mediul .39
3.4. Factori care influenţează consumul.44
3.5 Prognoze, politici şi măsuri privind consumul şi mediul în municipiul Rm.-Vâlcea 47
3.6 Adoptarea unui stil de viaţă sănătos.47
Concluzii.53
Bibliografie.56

Extras din document

INTRODUCERE

În introducerea lucrării de faţă s-a urmărit prezentarea scopului acestui studiu şi a

importanţei temei alese, a motivării structurii studiului şi oferirii unui curs logic subiectului ales,precum şi relevării modalităţii de atingere a obiectivelor şi a motivelor pentru care am avut aceste opţiuni.

Alegerea unui studiu pentru evaluarea amprentei ecologice a consumului de alimente în municipiul Rm. Vâlcea – se constituie ca un argument în sine pentru un studiu inovator de footprint , pliat pe o așezare urbană dragă autoarei prin proveniența natală. Adevărata provocare a subiectului ales a constituit-o însă, încă de la început, pe lângă alegerea unui studiu unicat şi nuanţat cum este amprenta ecologică, studiul în teren la pas , marketingul ecologic reliefat de zonele comerciale ale municipiului , impactul chestionarelor asupra celor intervievați , dezvoltarea acestui concept ecologic pe produsele alimentare , şi nu in ultimul rând pasiunea pentru ecologie , au facut ca datele din teren sa fie aşternute pe hârtie cu placere şi din pasiune . Amprenta tipului de hrana include cantitatea de hrana vegetala si animala necesara pentru consumul anual al unei personae, plus suprafata necesara pentru a absorbi bioxidul de carbon asociat productiei , procesarii si transportului hranei, acest aspect îl vom explica sintetic în capitolele lucrării şi il transpunem și în practică.

Parcurgerea literaturii de specialitate din ţară (chiar daca nu a fost foarte bogată strict pe amprenta ecologică , dar au existat corelaţii ale temei și transdisciplinar ) m-a convins treptat de faptul că acest ecological footprint este un index ce măsoară presiunea pe care omenirea o exercită asupra ecosistemelor.

Lucrarea de faţă care include în structura sa 3 capitole debutează cu prezentarea conceptului de amprentă ecologică, index vazut atât la nivel internațional –acolo unde este mult mai sudiat , aplicat , înțeles, dar și la nivel național, și regional , unde , încet , încet , tendințele ecologice (footprint) legate de produse bio , de marketinkg verde , de protejare a mediului înconjurător , se apropie de cele mondiale. Capitolul următor evidenţiază factorii naturali ai arealului studiat , acestea fiind condiţii esenţiale în măsurarea amprentei ecologice prin configuraţia reliefului , prin clima locală , prin apele din orizontul local , prin elemente biogeografice spectaculoase , prezentarea spaţiului în care urmează a fi analizată amprenta ecologică a consumului de alimente , spaţiu cu o personalitate geografică în sine, considerat a fi un sistem funcţional din punct de vedere ecologic . In capitolul 3 am detaliat și măsurat amprenta ecologică privind consumul de alimente în municipiul Rm.Vâlcea , pe baza chestionarelor .

Foarte utilă mi-a fost cercetarea de teren efectuată în 2015-2016 în municipiul Rm.Vâlcea , unele persoane fiind uimite de acest index- footprint, de cauzele consumului exagerat de carne asupra mediului , de modalitățile de calcul ale amprentei de carbon . În aceste deplasări făcute în diferite anotimpuri am surprins opinii diferite ale protecției mediului prin grija consumului de alimente ale râmnicenilor , prin marketingul verde , prin tendințe de consum ale produselor locale –din zonele limitrofe (Vlădești , Copăcelu , Goranu ,Bujoreni , Râureni ) pe care le-am consemnat în lucrare. Pentru elaborarea lucrării de diplomă „Evaluarea amprentei ecologice a consumului de alimente în municipiul Rm.-Vâlcea ”, îndrumătorul lector . dr. Mugur Gheorghe a gândit un program util de analiză teoretică și practică , program ce mi-a favorizat accesul la o tematică specială, care să pună în valoare potenţialul geografic şi ecologic al municipiului Rm. Vâlcea. Pe întreg parcursul programului de studiu , am avut un sprijin important în cercetarea ştiinţifică, cât şi îndrumări utile care mi-au condus paşii în elaborarea lucrarii de licență , lucru pentru care îi mulţumesc încă o dată lector . dr. Mugur Gheorghe.

Mulţumesc de asemenea acelora care, pe parcursul documentării mi-au oferit un sprijin dezinteresat cu deschidere şi competenţă profesională.

CAPITOLUL I

Amprenta ecologică-concept

Amprenta ecologică este prima unitate de măsură a presiunii pe care o exercită

oamenii asupra naturii.

Mai exact, măsoară suprafaţa de pământ şi apă de care are nevoie populaţia pentru

a produce resursele pe care le consumă şi pentru a absorbi reziduurile.

Scenariile optimiste ale oamenilor de ştiinţă arată că, dacă numărul populaţiei şi

consumul continuă să crească, în 2030 vom avea nevoie de două planete care să ne

susţină. Din nefericire, nu avem decât una. Doar dacă folosim resursele naturale mai

înţelept putem trăi bine în limitele oferite de natură.

Amprenta ecologică pe cap de locuitor plasează țara noastră pe locul 70 în lume și

cel mai bine din toată Uniunea Europeană. Amprenta ecologică e măsura presiunii pe care

omul o pune pe mediu. În fiecare an, ea este calculată în funcție de suprafața productivă de

pământ și apă necesare pentru a produce resursele consumate de un individ și pentru a

absorbi carbonul generat de tot acest proces.

Încă din jurul anilor ’70, când unele organizaţii internaţionale propuneau utilizarea produsului intern brut (PIB) ca principal indicator al nivelului general de dezvoltare al naţiunilor, mărimea acestuia a devenit un argument de necontestat în dezbaterile din domeniu. Ca urmare, marile sectoare ale economiei mondiale au început să-şi evalueze realizările în funcţie de aportul propriu la PIB, ceea ce, în timp, a dus la extinderea fără precedent a activităţilor fiecărui sector economic,întotdeauna pe seama resurselor de mediu – fapt deosebit de evident, în dimensiunile actuale ale amprentei ecologice globale.În acelaşi timp, consumul global de bunuri şi servicii – atât cel al firmelor cât şi cel al populaţiei – a avut şi are, de asemenea, contribuţii extrem de însemnate la acest fenomen. Astfel, s-a ajuns până acolo încât, în ultima vreme, se ridică tot mai frecvent întrebarea dacă nu cumva economia mondială a reuşit, în cele din urmă, să devină, într-o măsură mult mai mare, o ameninţare la adresa mediului natural şi calităţii vieţii, decât susţinătorul en titre al bunăstării globale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Evaluarea amprentei ecologice a consumului de alimente in municipiul Ramnicu Valcea.doc

Bibliografie

*** Geografia României, Vol. II, Ed. Academiei R. S. R.,1984
***Dicționar de geografie fizică, Ed. Corint,1999
*** Agenda locală 21, Planul local de dezvoltare durabilă a municipiului Rm. Vâlcea, Primăria municipiului Rm. Vâlcea,2002
Alessandrescu C., Dicționarul geografic al județului Vâlcea, Ed. Științifică, București,1893
Badea L., Rusenescu C., Județul Vâlcea, Ed. Academiei Române București,1970
Bacanaru I., Comdea M., Erdeli G., Tendințele teritoriale și socio-profesionale în evoluția populației urbane în România, RGGG, Geografie,1976
Beaujeu-Garnier J. și Chabot G., Geografie urbană, Ed. Științifică București,1971
Cândea M., Bran F., Spațiul geografic românesc, Ed. Economică, București,2001
Cucu V., Orașele României, Ed. Științifică București,1970
Cucu V., Geografia așezărilor rurale, Ed. Domino, Târgoviște,2000
Cucu V., Geografie și urbanizare, Ed. Junimea Iași,1976
Erdeli G., Cândea M., Braghină C., Costache S., Zamfir D., Dicționar de geografie umană, Ed. Corint, București,1999
Erdeli G., Cândea M., Lexandrescu V., Habitatul urban din Oltenia, Considerații geografice asupra structurii teritoriale, Terra, XVI, vol. II,1984
Goodal B., Dictionary of human geography, Penguin books,1987
Ianoș I., Orașele și organizarea spațiului geografic, Ed. Academiei Române,1987
Ianoș I., Talângă C., Orașul și sistemul spațiului geografic, Ed. Academiei Române, București,1994
Ilinca N., Geografie Urbană, Ed. Atlas Multimedia, București,1999
Iordan I., Conceptul de zonă periurbană în literatura de specialitate geografică,1972
Rusenescu C., Evoluția și structura grupării urbane Rm. Vâlcea, Studii și cercetări de geologie, geofizică, geografie 1972

Alte informatii

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU FACULTATEA DE ȘTIINȚE SPECIALIZAREA ECOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI