Managementul apelor din România

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 66 în total
Cuvinte : 25702
Mărime: 6.26MB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: E. Danila
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

Extras din document

INTRODUCERE

”Apa este dimensiunea ecologică fundamentală a existenţei…” (Ion Pachia-Tatomirescu (1947))

Apa este elementul determinant şi esenţial pentru existenţa umană, existenţa unei forme de viaţă sau actualul echilibru al planetei pe care trăim. Până nu demult a existat convingerea că omenirea va dispune de infinite resurse de apă, dar realitatea ultimelor decenii şi în special a ultimilor ani, a dovedit în chip alarmant că resursele de apă dulce de pe glob nu sunt deloc inepuizabile. Pare paradoxal, la o primă vedere, în condiţiile în care 2/3 din suprafaţa Globului este acoperită cu apă, şi totuşi aceasta este realitatea.

„Apa reprezintă un element fundamental, a cărui importanţă cu greu poate fi subestimată. Este numitorul comun al importantelor probleme cu care se confruntă astăzi omenirea: energia, hrana, sănătatea, pacea și securitatea. Gestionarea pertinentă a apei poate reduce riscul unor dezastre precum seceta și inundaţiile. Cu bazine hidrografice transfrontaliere și sisteme acvifere care reprezintă aproape jumătate din suprafaţa pământului, colaborarea pentru apă devine vitală pentru pace.” (UN Conference on Sustainable Development (UNCSD) (Rio+20 ), Iunie 2012).

În cadrul sistemului ecologic, apa exercită următoarele funcţiuni care contribuie la menţinerea echilibrului ecologic:

1. Funcţia de mediu de viaţă pentru fauna şi flora acvatică naturală;

2. Funcţia de alimentare a faunei salbatice (apă de băut pentru fauna respectivă);

3. Funcţia de asigurare a dezvoltării vegetaţiei terestre – această funcţie este

exercitată cu prioritate de apa subterană şi apele meteorice;

4. Funcţia de îndepărtare a reziduurilor.

La nivel mondial, apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, de aceea este tratată ca un patrimoniu natural care trebuie protejat şi apărat. În secolul al XXI –lea, a doua mare problemă globală, după creşterea populaţiei planetei este criza apei potabile. Apa dulce reprezintă un procent destul de mic din cantitatea totală de apă de pe planetă, şi anume 2,5%, din procentul de 70 % cât reprezintă apa pe suprafaţa Pământului. Din apa dulce doar un procent este direct accesibilă prin izvoare, râuri, lacuri, ape subterane, restul regăsindu-se în calotele glaciare, prin urmare doar 0,7% din apa planetei este disponibilă, ca sursă de supravieţuire, pentru populaţia actuală de 7,3 miliarde de oameni.

Volumul total al apei existente pe Pământ este apreciat la 1 400 milioane km3, repartizat astfel:

- volumul total de apă dulce: 37,8 milioane km3 (2,7%); 0,46% din volumul de apă dulce de pe glob poate fi utilizat direct;

- restul de 99,54%, se sustrage utilizării imediate de către oameni, deoarece este reprezentată de: vaporii de apă din atmosferă (0,04%), gheţari şi calote glaciare (77,2%), apa lacurilor şi mlaştinilor (0,35%), cursurile de apă (0,01%).

- volumul total de apă marină: 1362,2 milioane km3 (97,3%).

În total, apa dulce disponibilă nu reprezintă decât 0,009% din întreaga cantitate de apă de pe pământ. (Ioan Jelev, Daniela Vasiliu, 2008)

Viktor Danilov-Danilyan, profesor în cadrul Academiei de Ştiinţe din Rusia, consideră că în jurul anilor 2020 - 2025 criza apei va lovi întreg mapamondul. Se estimează că aceasta va lovi prima dată Africa, Estul Mijlociu, Sudul şi Sud Estul Asiei. Două dintre cele mai populate ţări, China şi India, vor suferi, de asemenea, de lipsa apei, în ciuda rezervelor naturale de apă potabilă pe care le deţin în prezent. Este foarte probabil ca în curând ţări ca Brazilia, Rusia, Canada şi Australia care deţin mari cantităţi de apă să încheie acorduri cu ţările potenţial afectabile, în ideea de a împărţi aceste rezerve. În fig. 1 se prezintă cu roşu, zonele de pe glob ce vor fi afectate în viitor de lipsa fizică a apei, cu galben, zonele cu deficienţe din punct de vedere al potenţialului economic al apei iar cu albastru, zonele care nu se vor confrunta cu lipsa apei. Cu alb sunt marcate zonele în care nu s-au făcut estimări.

Figura 1 - Estimarea deficitului de apă în 2025 (Sursa: http://www.iwmi.cgiar.org/)

Resursele de apă ale României sunt relativ sărace și neuniform distribuite în timp și spațiu. Acestea însumează teoretic 134,6 mld mc (fiind constituite din apele de suprafață- râuri, lacuri, fluviul Dunărea - și ape subterane), din care resursa utilizabilă, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice este cca. 40 mld. mc. Resursele endogene specifice ale României raportate la populație sunt de 1.894 m³/an/loc, România fiind una din țările cu cele mai scăzute resursele de apă din Europa, așa cum rezultă din figura 2. (http://www.lifenatura.info)

Dacă se iau în considerare și resursele de apă exogene (care reprezintă aportul râurilor care se formează pe teritoriul altor țări și intră apoi pe teritoriul țării) - în cazul României Dunărea și cursurile de apă din bazinul Siretului superior - de 170 km³/an, resursele totale de apă ale României se ridică la 212 km³/an. De aceea, România depinde în foarte mare parte de resursele de apă venind din diferite țări din amonte. Aceste resurse de apă nu sunt în totalitate utilizabile. De aceea, spre deosebire de țările din Europa de Vest și de Nord, lipsa unor resurse suficiente de apă riscă să devină un factor limitativ al dezvoltării economice, dacă nu este promovată o politică strictă de utilizare rațională a apelor de către factorii responsabili. (http://www.lifenatura.info)

Din cauza regimului variabil al resurselor de apă din România , o parte din aceste resurse se scurg în perioadele de viitură, pe când, în perioadele secetoase, debitele scurse scad la valori foarte mici. Pentru a mări resursele utilizabile, ANAR (Agenţia Naţională Apele Române) ia măsuri de regularizare a debitelor prin lacuri de acumulare care să rețină debitele excendentare în perioadele ploioase, pentru a le face disponibile în perioadele secetoase.

Preview document

Managementul apelor din România - Pagina 1
Managementul apelor din România - Pagina 2
Managementul apelor din România - Pagina 3
Managementul apelor din România - Pagina 4
Managementul apelor din România - Pagina 5
Managementul apelor din România - Pagina 6
Managementul apelor din România - Pagina 7
Managementul apelor din România - Pagina 8
Managementul apelor din România - Pagina 9
Managementul apelor din România - Pagina 10
Managementul apelor din România - Pagina 11
Managementul apelor din România - Pagina 12
Managementul apelor din România - Pagina 13
Managementul apelor din România - Pagina 14
Managementul apelor din România - Pagina 15
Managementul apelor din România - Pagina 16
Managementul apelor din România - Pagina 17
Managementul apelor din România - Pagina 18
Managementul apelor din România - Pagina 19
Managementul apelor din România - Pagina 20
Managementul apelor din România - Pagina 21
Managementul apelor din România - Pagina 22
Managementul apelor din România - Pagina 23
Managementul apelor din România - Pagina 24
Managementul apelor din România - Pagina 25
Managementul apelor din România - Pagina 26
Managementul apelor din România - Pagina 27
Managementul apelor din România - Pagina 28
Managementul apelor din România - Pagina 29
Managementul apelor din România - Pagina 30
Managementul apelor din România - Pagina 31
Managementul apelor din România - Pagina 32
Managementul apelor din România - Pagina 33
Managementul apelor din România - Pagina 34
Managementul apelor din România - Pagina 35
Managementul apelor din România - Pagina 36
Managementul apelor din România - Pagina 37
Managementul apelor din România - Pagina 38
Managementul apelor din România - Pagina 39
Managementul apelor din România - Pagina 40
Managementul apelor din România - Pagina 41
Managementul apelor din România - Pagina 42
Managementul apelor din România - Pagina 43
Managementul apelor din România - Pagina 44
Managementul apelor din România - Pagina 45
Managementul apelor din România - Pagina 46
Managementul apelor din România - Pagina 47
Managementul apelor din România - Pagina 48
Managementul apelor din România - Pagina 49
Managementul apelor din România - Pagina 50
Managementul apelor din România - Pagina 51
Managementul apelor din România - Pagina 52
Managementul apelor din România - Pagina 53
Managementul apelor din România - Pagina 54
Managementul apelor din România - Pagina 55
Managementul apelor din România - Pagina 56
Managementul apelor din România - Pagina 57
Managementul apelor din România - Pagina 58
Managementul apelor din România - Pagina 59
Managementul apelor din România - Pagina 60
Managementul apelor din România - Pagina 61
Managementul apelor din România - Pagina 62
Managementul apelor din România - Pagina 63
Managementul apelor din România - Pagina 64
Managementul apelor din România - Pagina 65
Managementul apelor din România - Pagina 66

Conținut arhivă zip

  • Managementul apelor din Romania.docx

Alții au mai descărcat și

Importanța calității apei potabile

CAPITOLUL I INTRODUCERE IMPORTANŢA CALITĂŢII APEI POTABILE ÎN CONCEPTUL DEZVOLTĂRII DURABILE I.1.POLITICA DE DEZVOLTARE DURABILĂ ÎN UE ŞI ÎN...

Analiza Riscurilor Induse de Inundații

1.Noţiuni fundamentale - Riscul exprimă probabilitatea apariţiei unei neplăceri în anumite circumstanţe definite, adesea cuantificat de gradul de...

Schimbările climatice globale - gestionarea efectelor inundațiilor în bazinul hidrografic Argeș - Vedea

INTRODUCERE Schimbările climatice reprezintă o provocare uriașă pentru noi toți. Temperaturile cresc, regimul precipitațiilor se schimbă, ghețarii...

Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș

Introducere Schimbările rapide din mediul înconjurător sunt cauzate de creșterea populației globului, de creșterea ratei de consum a resurselor de...

Apa - Lacuri din Romania - Studiu de Caz - Lacul Natural de Baraj Cuejdel

INTRODUCERE Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor, fruct al dragostei dintre pământ şi cer. Concepţiile au evoluat, dar nimeni nu...

Gestionarea resurselor de apă la nivel național și european

Apa este cu certitudine, prin geneză si evoluție, o resursă naturală, vitală pentru existența vieții pe Terra, vulnerabilă și limitată în timp și...

Managementul integrat al apei

Introducere Cu ce ne ajută „Managementul integrat al apei?” Managementul integrat al apei ne ajută să avem o perspectivă mult mai bună și mai...

Braila

Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea. "Dar al Dunarii”. Asa cum...

Te-ar putea interesa și

Fondul Social European

FONDUL SOCIAL EUROPEAN INTRODUCERE Lucrarea de faţă îşi propune să facă o analiză a domeniului amplu al Instrumentelor Structurale, punând un...

Dezvoltarea economică a turismului sportiv în zona Cheile Turzii

INTRODUCERE Turismul se manifestă astăzi ca un domeniu distinct de activitate, cu o prezența tot mai activă în viața economică și socială, cu o...

Evoluții și Tendințe pe Piața Turistică din România

CAPITOLUL 1:COORDONATELE PIEŢEI TURISTICE DIN ROMÂNIA 1.1. Conţinutul si caracterizarea pieţei turistice Dinamica economică-socială antrenează...

Amenajari si Constructii Hidrotehnice

CAPITOLUL 1. ELEMENTE GENERALE PRIVIND CICLUL HIDROLOGIC SI SCHEMELE DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE 1.1. DEFINIŢIA SI COMPONENTELE CICLULUI...

Raportul Existent între Activitățile Sectorului Medical și Protecția Mediului Arealului Internațional

CAPITOLUL I PARTICULARITĂŢILE DREPTULUI INTERNAŢIONAL AL MEDIULUI ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ ÎN DOMENIU 1.1.Consideraţii generale Dreptul...

Principiile Dreptului Mediului

1. DREPTUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR - NOŢIUNI GENERALE 1.1. Noţiunea de mediu Noţiunea de mediu, noţiune cameleon, cum este caracterizată de...

Tehnologii de depoluare a solurilor contaminate cu metale grele

Tehnologii de depoluare a solurilor contaminate cu metale grele Oana Cristorean 1. Introducere În concepția ecologică modernă, poluarea solului...

Evoluții și tendințe ale turismului românesc

INTRODUCERE Turismul reprezintă un fenomen economico-social propriu civilizației moderne, puternic ancorat în viața societății aflându-se într-o...

Ai nevoie de altceva?