Protejarea din Punct de Vedere Ecologic al Suprafetelor Ocrotite din Judetul Vrancea

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Protejarea din Punct de Vedere Ecologic al Suprafetelor Ocrotite din Judetul Vrancea.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 62 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Nica Dragos

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

Introducere

Omul, încă de la începuturile existenţei sale, s-a dezvoltat într-o strânsă legătură cu natura. Treptat, pe măsura evoluţiei, de la omul primitiv la cel modern din zilele noastre, pentru nevoile sale a utilizat resursele naturale în vederea asigurării mijloacelor de trai, determinând perturbări asupra habitatelor, modificări ale structurii ecosistemelor şi sărăcirea florei şi faunei sălbatice.

Gradul modificărilor şi alterarilor asupra naturii a sporit continuu, în aceiaşi măsura cu dezvoltarea progresului tehnic. Dezvoltarea agriculturii pe seama defrişării pădurilor, desţelenirii, industrializării, exploziei demografice au produs modificări în orice colţ de natură. Astfel necesitatea ocrotirii naturii a trecut de mult de faza când aceasta prezenţa interes doar pentru unii naturalişti şi iubitori ai naturii, ea devenind o problemă de bază omenirii.

Rezultatele obtinute in urma demersurilor conservaţioniste declanşate în judetul Vrancea după anul 2000 nu se pot mentine fără un suport ştiinţific, bazat pe dorinta de a găsi soluţii în cunoştinţă de cauză pentru rezolvarea problemelor de mediu din spaţiul ariilor protejate.

Dorinţa de a înţelege complexitatea relatiilor dintre invelisul biotic si cel abiotic si a influentei activitatilor antropice asupra acestora este explicabilă pentru spaţiul suprapus judetului Vrancea, avand in vedere faptul ca aici, reteaua de arii protejate a evoluat spectaculos, inregistrand o crestere a suprafetei zonelor protejate de la 2800 ha (in anul 2000) la peste 70 000 ha (in anul 2008), prin delimitarea a unora dintre cele mai mari arii protejate din România: Parcul Natural Putna-Vrancea, Ariile de Protectie Speciala Avifaunistica Magura Odobesti si Lunca Siretului Inferior.

Dintr-un exces protecţionist multe teritorii din Vrancea au fost declarate arii protejate, fără a se intocmi studii de fundamentare ştiinţifică, fiind lăsate la voia întâmplării adevăratele areale care necesitau protecţie, iar din dorinţa aderării cât mai grabnice la Uniunea Europeană, România a adoptat o seamă de convenţii internaţionale, care nu sunt din păcate capabile să ofere o protecţie şi speciilor de flora şi fauna sălbatică autohtone.

În acest context, strategiile de protecţie şi conservare prin intermediul reţelei de arii protejate ar trebui să aibă la bază mai întâi de toate o bună cunoaştere a elementelor mediului biotic şi abiotic, a relaţiilor dintre acestea sub impactului activităţilor umane.

Protecţia naturii, în general şi a biodiversităţii, în special, are ca obiectiv principal păstrarea nealterată a ecosistemelor naturale şi a fondului genetic la nivel global şi regional, în vederea asigurării echilibrului între componenetele naturale ale mediului, pe de o parte şi între acestea şi societatea umană.

Conservarea biodiversităţii trebuie abordată ca nou domeniu pluridisciplinar de cercetare, dezvoltat ca răspuns la crizele cu care se confruntă astăzi lumea vie. Conservarea biodiversităţii vizează trei obiective: investigarea şi descrierea diversităţii lumii vii, înţelegerea efectelor activităţilor umane asupra speciilor, comunităţilor şi ecosistemelor şi dezvoltarea unor metodologii interdisciplinare pentru protejarea şi restaurarea diversităţii biologice.

Evaluarea potenţialului ecologic şi a formelor de exploatare biologică a teritoriilor suprapuse reţelei de arii protejate vrânceană, trebuie să reprezinte primul pas în elaborarea unor strategii privind conservarea naturii în acest judeţ.

Lucrarea de fata îşi propune o analiză detaliată a potenţialului ecologic şi a exploatării biologice în ariile protejate din judeţul Vrancea, în scopul diferenţierii clare a acelor teritorii care mai pot oferii încă o protecţie reală a habitatelor naturale şi speciilor de flora şi fauna sălbatică de interes conservativ.

Analiză cantitativă şi calitativă a potenţialului ecologic din ariile protejate din judeţul Vrancea presupune în primul rând o apreciere a calităţii factorilor de mediu ca suport al productivităţii biologice, mai ales dacă se ţine cont de faptul că aceste arii protejate au fost declarate tocmai pentru conservarea unor habitate sau asociaţii vegetate sau animale rare, vulnerabile sau în curs de dispariţie.

Ca un prim pas în stabilirea potenţialului ecologic din ariile protejate s-au dirijat eforturile de evaluare calitativa şi cantitativă a tuturor factorilor de mediu care influenţează exploatarea biologică din ariile protejate suprapuse judeţului Vrancea. Astfel, potenţialul ecologic al ariilor protejate din judeţul Vrancea a fost analizat prin următoarele componente: geodiversitate, relief, caracteristici climatice, elemente hidrogeomorfologice şi hidrologice şi particularităţi edafice.

Pentru aprecierea potenţialului ecologic, ca suport al exploatării biologice din ariile protejate s-au luat în considerare şi o serie de indicatori sintetici, care pun în evidenţă unele schimburi de substanţă şi de energie şi câţiva indici de apreciere cantitativă a unor componente, cu rol determinant în repartiţia asociaţiilor vegetale şi animale.

Alegerea metodelor de analiză cantitativă şi calitativă a factorilor de mediu s-a făcut ţinându-se seama în primul rând de specificul ariilor protejate. Deasemenea, în acest moment, utilizarea şi aplicarea practică a unor anumite metode de evaluare calitativa şi cantitativă a factorilor de mediu a fost influenţată şi de posibilitatea de procurare a unor date şi informaţii necesare.Trebuie să menţionăm faptul că procesul de înfiinţare a unor noi arii protejate a căpătat pe parcursul elaborării lucrării o tendinţă crescătoare foarte accentuată, astfel încât, în cazul ariilor protejate nou înfiinţate informaţiile culese din teren sunt parţiale.

Fără a constitui în timp subiectul unor cercetări ştiinţifice profunde, exploatarea biologică a teritoriilor din ariile protejate vrâncene, pune în evidenţă relaţiile dintre toate componentele mediului abiotic, pe de o parte şi impactul activităţilor antropice, pe de altă parte. Având în vedere faptul că ariile protejate din judeţul Vrancea sunt situate în toate etajele de vegetaţie, a fost necesară o analiză a caracteristicilor lumii vegetale şi animale extinsă la nivel de judeţ, fapt care scoate în evidenţă în primul rând gradul de naturalitate a vegetaţiei din cadrul ariilor protejate, comparativ cu restul teritoriilor.

Analiza exploatării biologice din ariile protejate s-a realizat pe baza informaţiilor din literatură de specialitate, din amenajamentele silvice şi nu în ultimul rând pe baza unor observaţii directe pe teren. Au fost de asemenea de un real folos şi informaţiile stocate în

baza de date a Agenţiei de Protecţie a Mediului Vrancea. Aprofundarea cunoaşterii componentelor mediului biotic a încercat să sublinieze, acolo unde este cazul, schimbările calitative şi cantitative produse de activităţile antropice asupra elementelor definitorii ale cadrului natural.

Activităţile antropice au constituit un factor activ în dinamica spaţială şi temporală a învelişului biotic din teritoriile analizate. Presiunea umană în ariile protejate vrâncene s-a manifestat în timp, sub diferite aspecte, conducând adesea la o artificializare a învelişului biotic şi nu în ultimul timp la declanşarea unor procese de degradare a compoziţiei şi structurii acestuia.

Impactul activităţilor antropice asupra raportului de interdependentă dintre potenţialul ecologic şi exploatarea biologică a fost evidenţiat şi prin analiza dinamicii modului de utilizare a terenurilor şi a indicilor de naturalitate ai spaţiilor din ariile protejate vrâncene.

Degradarea învelişului biotic din ariile protejate vrâncene este vizibilă şi se manifestă în areale în care, resursele naturale regenerabile sau neregenerabile sunt utilizate de comunităţile locale. Caracteristice Centru spaţiile suprapuse ariilor protejate sunt activităţile cu un caracter tradiţional, dar care, datorită tehnologiilor performate, au reuşit să degradeze structura şi compoziţia învelişului biotic. În acest context a fost analizat impactul silviculturii, exploatărilor forestiere, păşunatului şi explotării de agregate minerale asupra biodiversităţii ariilor protejate vrâncene.

Extinsă în salturi, în funtie de contextul legislativ sau de implementarea unor proiecte privind conservarea unor specii de fauna sălbatică, actuala reţea de arii protejate nu este administrată coerent, pe baza unei strategii unitare care să asigure un management integrat al tuturor ariilor protejate componente. Fiecare arie protejată este administrată individual fără a ţine cont de dinamică şi extinderea spaţială a unor componente ale învelişului biotic, astfel încât acţiunile de conservare sunt încastrate în limitele ariei protejate respective.

În final, lucrarea de fata defineşte câteva direcţii şi strategii în managementul reţelei de arii protejate din judeţul Vrancea şi propune o extindere a suprafeţelor protejate astfel încât, să fie acoperite arealele în care, existenţa unor specii sau habitate de interes conservativ, necesita impunerea unui statut legal care să le asigure o protecţie adecvată.

Lucrarea cuprinde rezultatul unor cercetări realizate la Compartimentul Protecţia Naturii - Arii Protejate din Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea, dar şi al studiilor întreprinse pe teren în cadrul unor proiecte şi programe de conservare a diversităţii biologice implementate de colective pluridisciplinare din cadrul unor instituţii publice locale, universităţi şi organizaţii neguvernamentale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Protejarea din Punct de Vedere Ecologic al Suprafetelor Ocrotite din Judetul Vrancea.docx

Alte informatii

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi Facultatea de Geografie şi Geologie Departamentul de Geografie Specializarea Geografia Mediului