Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 41 în total
Cuvinte : 12811
Mărime: 4.97MB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Tevi Giuliano
Facultatea de Ecologie
Universitatea Ecologica, Bucuresti

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I ECOSISTEMELE ACVATICE - FURNIZOARE DE BIORESURSE ȘI REZERVOARE DE BIODIVERSITATE 7

I.1. Resursele și serviciile furnizate de ecosisteme - indicatori ai stării diversității biologice 7

I.2. Ariile naturale protejate - mijloace de protecție și conservare a biodiversității 8

I.3. Planurile de management - instrumente necesare pentru integrarea aspectelor de evaluare, monitorizare și utilizării durabile a bioresurselor 8

I.4 Ecosisteme acvatice, zonele umede - definiții, caracterizare, accepțiuni 10

I.5 Căi de deteriorare a zonelor umede 12

I.6 Tendințe actuale privind managementul diversității biologice și bioresurselor din cadrul zonelor umede 13

I.7 Bioresursele - indicatori ai stării diversității biologice din cadrul ecosistemelor 16

I.8 Parcul Natural Comana zonă umedă de importanță internațională 17

CAPITOLUL II ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ ,,BALTA COMANA” 21

II. 1 Scurtă descriere a ariei naturale protejate 21

II. 2 Zonarea internă a Parcului Natural Comana 25

II. 3 Studiu privind abundența populațiilor aparținând grupelor de organisme reprezentative 27

II. 4 Evaluare pentru mediul fizic si biodiversitate 29

II. 5 Evaluare pentru biodiversitate si habitate 30

II.6 Amenințări datorate activităților antropice 31

II.7 Proiectul de reconstrucție ecologică a Bălții Comana 33

CONCLUZII 41

BIBLIOGRAFIE 43

Extras din document

INTRODUCERE

Dintre componentele esențiale ce alcătuiesc mediul ambiant, un loc aparte îl ocupă diversitatea biologică. Prin aderarea României, Uniunea Europeană și-a întregit patrimoniul natural și cultural prin intermediul celor 5 regiuni biogeografice: alpină, continentală, pontică, panonică, stepică, fiind singura țară membră UE în care sunt prezente 5 regiuni biogeografice.

Lucrarea de față își propune prezentarea stării actuale a ecosistemelor acvatice, în special a celor aflate în regim de protecție pe teritoriul județului Galați, din punct de vedere al utilizării durabile a bioresurselor din perimetrul zonelor acvatice și palustre ale bălții Comana, cu accent pe prezentarea caracteristicilor ecosistemelor acvatice aflate în regim de protecție iar cercetările au vizat zonele situate în sectorul aferent bălții Comana din Parcul Natural Comana.

Caracterizarea unui ecosistem acvatic din punct de vedere ecologic presupune alocarea de resurse umane, materiale (echipamente specifice de teren), aparatură performantă de laborator pentru realizarea analizelor specifice dar mai ales monitorizarea la intervale regulate a condițiilor climatice, a factorilor care influențează într-un mod sau altul evoluția ecosistemelor respective.

Lucrarea se dorește a fi o încercare de armonizare a aspectelor legate de conservarea naturii cu cele reprezentate de interesele economice existente în zona respectivă, de valoarea conservării naturii de facilitare a înțelegerii că declararea unui sit ca arie naturală protejată poate avea numeroase beneficii pentru comunitățile locale aflate pe teritoriul sau în vecinătatea acestora și poate reprezenta unul din punctele de pornire către studiul mai amănunțit al diversității biologice existente Parcul Natural Comana și balta Comana cu zonele umede ale râului Neajloc, ale pâraielor Zboiu și Câlniștea declarate ca arii naturale protejate de interes național și european și al relației armonioase dintre om și natură.

Conform lucrărilor de specialitate în domeniu, balta Comana este parte integrantă a culoarelor de migrare a avifaunei sălbatice dinspre și înspre Delta Dunării ori din alte părți. Datele referitoare la speciile de floră și faună sunt relativ puține și neunitare, cele mai numeroase fiind cele din domeniul ornitologiei iar cele mai puține se referă la caracteristicile celor mai reprezentative zone din punct de vedere al diversității biologice de pe cursul inferior al Prutului (în special pentru bălțile naturale).

Scopul studiului realizat privind gradul de degradare al habitatului natural, zonă umedă de interes internațional, datorat activităților antropice a fost urmărirea rezultatelor obținute în urma unui plan de reconstrucție ecologică, demarat în 2013 și finalizat în anul 2015, pentru o gestionare durabilă a acestei arii naturale protejate ce este parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 din România.

Principalele obiective ale studiului au fost:

O1: evaluarea stării mediului și identificarea soluțiilor pentru atenuarea factorilor de presiune la adresa mediului;

O2: lărgirea ariei protejate și propunerea de noi monumente avifaunistice;

O3: evaluarea și identificarea potențialului de hazard natural și antropic;

O4: dezvoltarea unui parteneriat durabil între instituțiile implicate în proiectul de reconstrucție ecologică, și lărgirea acestuia prin parteneriate de tip public-privat cu administrații și autorități locale și naționale;

O5: educarea comunităților locale și a turiștilor prin activități de promovare și conștientizare.

CAPITOLUL I

ECOSISTEMELE ACVATICE - FURNIZOARE DE BIORESURSE ȘI REZERVOARE DE BIODIVERSITATE

I.1. Resursele și serviciile furnizate de ecosisteme - indicatori ai stării diversității biologice

În condițiile actuale caracterizate de creșterea numerică a populației și a presiunii exercitate asupra factorilor de mediu, inclusiv asupra diversității biologice, problema conservării biodiversității a fost abordată sub aspecte variate și în perioade diferite ale dezvoltării omenirii.

Până la momentul actual nu există o clasificare a ecosistemelor unanim acceptată la nivel global (UNEP 1995) dar Olson (1994) a definit 94 de ecosisteme, clasificarea bazându-se pe gradul de acoperire a suprafeței terestre, tipul de vegetație și caracteristicile climatice. Până în 2000, au fost identificate aproximativ 1,75 milioane de specii (UNEP-WCMC 2000). Se estimează că numărul total de specii ar fi de aproximativ 14 milioane, deși există informații insuficiente referitoare la numărul de specii de insecte, nematode, bacterii și ciuperci. (State of the environment and policy retrospective: 1972 - 2002 (UNEP).

Convenția pentru Diversitate Biologică a definit diversitatea biologică ca „variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale și complexelor ecologice; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, dintre specii și diversitatea ecosistemelor”.

Din perspectiva ecologiei sistemice, ecosistemele (sistemele ecologice) sunt considerate sisteme dinamice, nelineare, care se dezvoltă și evoluează orientat în sensul maximizării densității și calității fluxului de energie prin fenomene cuplate de restructurare spațio-temporală și de creștere a gradului de organizare structurală. În orice fază a dinamicii sale, un sistem ecologic este caracterizat printr-un domeniu de stabilitate și o anumită „capacitate de suport”, respectiv o anumită capacitate productivă.

Sistemele ecologice împreună cu resursele și serviciile pe le generează, alcătuiesc capitalul natural și respectiv fundația construcțiilor socio-economice (Vădineanu, 2004).

Capitalul natural îndeplinește 4 funcții majore:

1. Funcția de producție și furnizor de resurse pentru metabolismul sistemelor socio- economice;

2. Funcția de reglare și control;

3. Funcția informațională/culturală;

4. Funcția de suport.

Orice componentă a capitalului natural îndeplinește toate categoriile de funcții menționate mai sus, numai că ponderea unora sau altora diferă în funcție de categoria căreia îi aparține și faza

în care se află. Conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității din structura capitalului natural este fundamentată și instrumentată în rețeaua de arii protejate (Vădineanu, 2004).

Bibliografie

1. Groot și colab. 2002, UNEP/MEA 2003;

2. MEA 2005, A Integrated Wetland Assessment Toolkit - a guide to good practice;

3. Nedelcu G. A., 1967 ,Vegetația acvatică și palustră a lacului Comana, Acta Bot. Horti. București;

4. Pașcovschi S., Doniță N., 1967, Vegetația lemnoasă din silvostepa României”, Edit. Academiei R.S.R., București;

5. Paucă-Comănescu M., Stoian V., Hanganu J., Gridin M., Ștefan N., 1999: ,Diversity of the structure and biological production of Phragmites australis community in Comana, Romania, Ocrotirea Naturii și a Mediului Înconjurător, Ed. Academiei Române, vol. 42-43, București;

6. Paucă-Comănescu M., Negrean G., Paspaleva M., Tălpeanu M., Doniță N., Bândiu C., Onete M., 2001, Pădurea Fântânele (Comana) - Arie de conservare a biodiversității native a pădurilor și zonelor umede din Câmpia Română, Ed. Academiei Române, Ocrot. Nat. med. Înconj., vol. 44-45, București;

7. Popescu A., Sanda V., 1998: “Conspectul florei cormofitelor spontane din Romania”, Acta. Bot. Horti Bucurestiensis, Edit. Univ. Bucuresti, Bucuresti;

8. Tarnavschi T., Paucă A., Andrei M., Cristurean I., Ionescu V., Lungu L., Nedelcu G. A., Petria E., Popescu A., Rădulescu D., Mitroi N., Șerbănescu-Jitariu G., 1973: “La flore du complexe de Comana”, Acta. Bot. Horti Bucurestiensis, București;

9. Planul de Management al Parcului Natural Comana;

10. Joint Nature Conservation Committee (JNCC a), 2004, Common Standards Monitoring Guidance For Woodland Habitats, ISSN 1743-8160;

11. http://ec.europa.eu/environment/nature/info/pubs/docs/biogeos/Steppic.pdf;

12. Victorian Government Department of Sustainability and Environment (VGDSE), 2004, Native Bioidiveristy resource kit Environmental Management in Agriculture, Monitoring Work Sheet No 8, Melbourne, ISBN 1 74106 617 4;

13. www.comanaparc.ro;

14. www.mmediu.ro;

Preview document

Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 1
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 2
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 3
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 4
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 5
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 6
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 7
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 8
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 9
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 10
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 11
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 12
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 13
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 14
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 15
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 16
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 17
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 18
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 19
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 20
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 21
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 22
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 23
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 24
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 25
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 26
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 27
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 28
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 29
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 30
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 31
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 32
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 33
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 34
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 35
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 36
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 37
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 38
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 39
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 40
Reconstrucția ecologică a ariei naturale protejate Balta Comana - Pagina 41

Conținut arhivă zip

  • Reconstructia ecologica a ariei naturale protejate Balta Comana.docx

Alții au mai descărcat și

Efectele poluării pădurilor asupra mediului

A. SILVICULTURA B. EXPLOATAREA, TRANSPORTUL SI PRELUCRAREA LEMNULUI ARGUMENT Lucrarea de fata are drept scop identificarea efectelor produse de...

Analiza comparativă a două arii protejate - Parcul Național Domogled Valea Cernei și Parcul Național Dolomiti Bellunesi

În acest proiect urmărim realizarea unei analize comparative între două arii protejate. Cele două arii sunt asemănătoare în multe privințe, dar...

Poluarea datorată transporturilor aeriene

Introducere Transportul este o activitate care a apărut odată cu existenţa omului. Limitele fizice ale organismului uman în privinţa distanţelor...

Degradarea biodiversității din Valea Valsanului datorată presiunii antropice

Introducere Dintre resursele naturale regenerabile ale României fac parte: resursele de apă, constituite din apele de suprafaţă (râuri, lacuri,...

Plan de Management - Rezervatia Naturala Cheile Tureni

I. Introducere 1. Istoric Cheile Tureni este o este o rezervaţie naturală sălbatică cu o suprafaţă de 25 ha, aflată la nord de municipiul Turda,...

Specii de Plante și Animale Rare din Republica Moldova

Nu cred că există ceva mai important decât conservarea naturii, cu excepţia supravieţuirii omului şi aceste noţiuni sunt atât de strâns legate,...

Ecosisteme Acvatice

Ecosistemele sunt unitati functionale si structurale rezultate din integralitatea biotopuloi si biocenozei. Mediul de viata este reprezentata de...

Măsurile necesare pentru reabilitarea iazului Colbu I - Borșa

Lucrarea intitulată ’’Măsurile necesare pentru reabilitarea iazului Colbu I- Borșa’’ este realizată în cadrul disciplinei Reabilitarea siturilor...

Te-ar putea interesa și

Planul de Management la Parcul Comana

Capitolul 1 Zonarea şi obiectivele din punct de vedere al conservării naturii Parcul Natural Comana a fost constituit prin Hotararea de Guvern...

Parcul Natural Comana

Localizare : Parcul Natural Comana este localizat in partea de sud a Romaniei, in unitatea de relief Campia Romana, subdiviziunea Campiei...

Ai nevoie de altceva?