Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 9 fișiere: doc
Pagini : 96 în total
Cuvinte : 20402
Mărime: 9.50MB (arhivat)
Cost: 14 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Anisoara Stratu
e o tema de licenta valoroasa.am prezentat aceasta lucrare la Facultatea de Biologie din cadrul Universitatii A.I.Cuza Iasi. Actiune Terapeutica la Specii de Plante Medicinale din Familia Asteraceae

Cuprins

INTRODUCERE. 1

CAP. I CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND PLANTELE MEDICINALE. 3

1.1. Istoricul utilizării plantelor medicinale. 3

1.2. Clasificarea plantelor medicinale. 5

1.3 Forme de utilizare şi modalităţi de obţinere a preparatelor fitoterapeutice 13

CAP. II RELAŢIA COMPOZIŢIE CHIMICĂ A PLANTELOR - PROCESE FIZIOLOGICE – UTILIZĂRI LA PLANTE MEDICINALE. 25

2.1. Aspecte privind compoziţia chimică a plantelor şi biosinteza unor substanţe organice. 25

2 .2. Aspecte privind interrelaţia compoziţie chimică - procese fiziologice – utilizări la plante . 27

CAP. III CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ, ECOLOGICĂ ŞI IMPORTANŢA ECONOMICĂ A SPECIILOR LUATE ÎN STUDIU 33

3.1 FAM. ASTERACEAE 33

3.3.1 Matricharia chamomilla. 33

3.1.2 Calendula officinalis. 36

CAP. IV DATE DIN LITERATURĂ REFERITOARE LA INDICATORII FIZIOLOGICI ANALIZAŢI. 38

4.1. Germinaţia seminţelor. 38

4.2. Conţinutul de apă. 39

4.3. Cercetări fiziologice efectuate la speciile luate în studiu. 41

CAP. V REZULTATELE CERCETĂRILOR PROPRII. 45

5.1. Material şi metode de lucru. 45

5.2. Rezultate şi discuţii. 48

CONCLUZII. 67

BIBLIOGRAFIE. 69

ANEXĂ. 71

Extras din document

,,Plantele medicinale fie că se exprimă prin rădăcini, rizomi, bulbi, tije, ramuri frunze, flori sau fructe reprezintă în esenţă forţele benefice ale cosmosului’’ (dr.Arcadie Percek)

INTRODUCERE

Utilizarea plantelor medicinale pentru vindecarea unor afecţiuni la om datează din timpuri foarte vechi, preistorice cînd omul (trăind în mijlocul naturii şi luptînd prin diferite mijloace pentru a-şi cîştiga existenţa) a sesizat că anumite plante erau bune pentru hrană, altele pentru vindecarea unor boli, iar altele erau toxice.

Şi astăzi, ca şi atunci plantele medicinale sunt utilizate la tratarea diferitelor afecţiuni, ca sursă de hrană şi pot fi toxice atunci cînd sunt folosite în cantităţi prea mari şi sunt utilizate în abuz. În acest caz pot dăuna sănătăţii omului dacă nu sunt administrate în dozele şi cantităţile corespunzatoare.

Cu toate acestea, plantele medicinale au efect benefic asupra organismului şi pot tratata cu eficenţă multe boli dacă sunt întrebuinţate cu grijă şi după o prescripţie medicală.

Pentru a se tratata de boli oamenii folosesc plantele medicinale sub anumite forme ceaiuri, infuzii, cataplasme, băi, tincturi, comprese, creme, siropuri, uleiuri, loţiuni, comprimate, inhalaţii, decoct, macerat

Prin procesul de fotosinteză plantele produc o serie de substanţe organice primare (glucide, lipide, proteine). Din aceste substanţe, în urma unor transformări biochimice se formează alte grupe de substanţe (uleiuri volatile sau esenţiale , heterozide, taninuri, alcaloizi, principii amare, saponine, coloranţii vegetali, vitamine etc.) care prezintă în viaţa plantei roluri specifice. Aceste substanţe conferă plantelor proprietăţi farmacologice, alimentare, medicinale, tinctoriale, aromatizante, bactericide, fungicide, tinctoriale, etc.

Pentru om, plantele medicinale reprezintă o sursă de hrană şi de materii prime pentru diferite ramuri industriale (industria farmaceutică, alimentară, cosmetică, chimică).

Dintre familiile botanice , Familia Asteraceae este o familie cu numeroşi reprezentanţi, mulţi dintre ei au proprietăţi medicinale. Speciile medicinale din această familie sunt utilizate pentru tratarea unei game complexe de afecţiuni:

- afecţiuni ale aparatului digestiv

- afecţiuni ale aparatului respirator

- afecţiuni ale sistemului nervos

- afecţiuni ale aparatului uro-genital

- afecţiuni ale aparatului cardiovascular

- afecţiuni dermatologice

- afecţiuni de nutriţie şi metabolism

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII PRINCIPALE PRIVIND PLANTELE MEDICINALE

1.1.Istoricul utilizării plantelor medicinale

Arta vindecării unor boli cu ajutorul plantelor are în ţara noastră o veche şi bogată tradiţie, fapt care este, de altfel, confirmat şi de rezultatele unor cercetări arheologice recente care au dat la iveală nu numai unele forme medicamentuoase dar şi unele vase în care se preparau(infuzoare, pîlnii de pămînt ars etc.). Datorită poziţiei sale geografice şi climatice,teritoriul patriei noastre a fost în permanenţă leagănul unei vegetaţii variate şi bogate; specialiştii au identificat la noi peste 3600 de specii de plante superioare, spontane şi de cultură pe care stramoşii noştri le-au denumit cu peste 5000 nume. (Constantinescu şi Hatieganu, 1986 )

Herodot, denumit şi părintele istoriei, într-una din cărţile sale ( Istorii în 9 cărţi ) prezentînd expediţia pe Dunăre a lui Darius - marele rege al perşilor - cu o concizie ce atestă un talent extraordinar, caracterizează astfel pe strămoşii noştri geto -daci ,,cei mai viteji şi cei mai drepţi dintre traci’’ consemnînd astfel existenţa acestor neamuri pînă atunci anonime.Pe lângă acest fapt, Herodot mai completează fizionomia fundmentală spirituală a geto - dacilor cu o precizare tot atît de lapidară,,că ei aveau cunoştinţe despre întrebuinţarea plantelor medicinale şi ştiau să îngrijească bolnavii’’. Platon socotea pe Zalmoxis ca un ,,zeu latros vindecător superior medicilor şi medicinei greceşti’’, dovada elocventă de nivelul ridicat al cunoştiinţelor medicale ale geto-dacilor, cu sute de ani înaintea erei noastre

Primele date mai ample privind utilizarea plantelor medicinale de către stramoşii noştri aparţin medicului grec Dioscorides născut în Asia Mica în anul 1 e.n. În calitate de medic în armata lui Nero, a avut prilejul să călătorească prin diferite regiuni ale imperiului roman şi să se documenteze asupra utilizării plantelor medicinale nu numai de către populaţia ţinuturilor romane,dar şi de aceea a tărilor învecinate- cum era Dacia. Toate asecte date Dioscoride le-a

consemnat într-o lucrare voluminoasă cuprizînd cinci cărţi scrise în limba greacă intitulate: ,,Despre mijloacele de vindecare’’ publicată în anul 77 e.n., în care sunt descrise aproape 600 plante medicinale, cu numeroase reprezentări iconografice şi sunt facute o serie de precizări privind folosirea lor. Tot în această lucrare Diocorides subliniază că pe teritoriul Daciei se utilizau pe scară largă numeroase specii de plante, însă descrierea lor, bazată pe unele caracteristici exterioare ale lor este vagă şi incompletă, dînd naştere la incertitudini şi confuzii.

Lucrarea lui Dioscorides a constituit o remarcabilă sinteză a cunoştinţelor medicale greco-romane şi timp de secole a fost în permanenţă consultată de medicii europeni. Arabii, la scurt timp dupa pătrunderea lor în Spania, dîndu-şi seama de valoarea lucrării lui Dioscorides au dispus traducerea ei în limba arabă şi astfel s-a reuşit integrarea cunoştiinţelor terapeutice greco-romane,privind utilizarea plantelor medicinale, în civilizatia arabă.

Preview document

Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 1
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 2
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 3
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 4
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 5
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 6
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 7
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 8
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 9
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 10
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 11
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 12
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 13
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 14
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 15
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 16
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 17
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 18
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 19
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 20
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 21
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 22
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 23
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 24
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 25
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 26
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 27
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 28
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 29
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 30
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 31
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 32
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 33
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 34
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 35
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 36
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 37
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 38
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 39
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 40
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 41
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 42
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 43
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 44
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 45
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 46
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 47
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 48
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 49
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 50
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 51
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 52
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 53
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 54
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 55
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 56
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 57
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 58
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 59
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 60
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 61
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 62
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 63
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 64
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 65
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 66
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 67
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 68
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 69
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 70
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 71
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 72
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 73
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 74
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 75
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 76
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 77
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 78
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 79
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 80
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 81
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 82
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 83
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 84
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 85
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 86
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 87
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 88
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 89
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 90
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 91
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 92
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 93
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 94
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 95
Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice - Pagina 96

Conținut arhivă zip

  • bibliografie.doc
  • cap. 4 bun.doc
  • cap. 5 bun.doc
  • cap.1 bun.doc
  • cap.3 bun.doc
  • CAP2 bun.doc
  • COPERTA ,I CUPRINS.doc
  • INTRODUCERE alexandra.doc
  • pagini anexe alex.doc

Alții au mai descărcat și

Brăila

Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea. "Dar al Dunarii”. Asa cum...

Te-ar putea interesa și

Aspecte Privind Obținerea unui Aliment Funcțional nou pe Bază de Iaurt și Polen

ARGUMENT Industria alimentară este una dintre principalele ramuri ale economiei naționale, având ca obiect fabricarea de produse alimentare...

Tehnologia obținerii țigaretelor

I. OBIECTIVUL PROIECTULUI 1.1. Denumirea obiectivului proiectului Sa se dimensioneze o sectie de obtinere a tigaretelor cu capacitatea 20.000...

Diagnosticul și Tratamentul unor Afecțiuni ce pot Pune în Pericol Imediat Viața Bolnavului

INTRODUCERE Lucrarea îşi propune să prezinte date recente despre diagnosticul şi tratamentul unor afecţiuni ce pot pune în pericol imediat viaţa...

Conservarea Legumelor și Fructelor cu CO2

INTRODUCERE Omul primitiv a fost nevoit să-şi păstreze pentru zile de foame surplusul de carne şi peşte obţinute în urma vânatului şi a...

Relațiile între organisme și mediul lor înconjurător

CAPITOLUL 1 DEFINIȚIA ȘI OBIECTUL ECOLOGIEI Din punct de vedere etimologic termenul ecologie provine din limba greacă “oicos” – casă, gospodărie,...

Specii Indicatoare - Parametru de Evaluare a Stării Ecosistemelor

Pentru o definire corecta a noţiunii de “biomarker” putem numi substanţele chimice şi metaboliţi ai acestora, enzime şi alte substanţe biochimice...

Rolul și importanța componentei biotice în mediul înconjurător

Introducere Mediul inconjurator este alcatuit din 3 componente : componenta abiotica (substrat, are, apa), componenta biotica (plante, animale) si...

Curba creșterii microbiene

Introducere Microorganismele cresc sau se inmultesc atunci cand sunt expuse intr-un mediu favorabil precum mancarea.Cresterea lor este asociata cu...

Ai nevoie de altceva?