Studii si Cercetari Privind Imbunatatirea Parametrilor Instalatiei de Valorificare a Zgurei de Otelarie de la CS Ispat Sidex SA Galati

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Studii si Cercetari Privind Imbunatatirea Parametrilor Instalatiei de Valorificare a Zgurei de Otelarie de la CS Ispat Sidex SA Galati.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 98 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

CAP. 1. - SITUAŢIA ACTUALĂ A VALORIFICĂRII ZGURELOR
SIDERURGICE ÎN ŢARA NOASTRĂ ŞI ÎN STRĂINĂTATE
CAP. 2. - CERCETAREA DIN PUNCT DE VEDERE CALITATIV ŞI CANTITATIV A DEŞEURILOR DIN ISPAT SIDEX CARE AJUNG LA HALDA DE ZGURĂ
2.1.Consideraţii generale
2.2. Studii şi cercetări privind cantitatea şi calitatea deşeurilor din C.S. ISPAT SIDEX S.A.Galaţi
2.2.1. Studiul cantitativ şi calitativ al deşeurilor din UOR
2.2.2. Studiul cantitativ şi calitativ al deşeurilor din UAF
2.2.3. Deşeurile rezultate la secţiile de laminare din cadrul ULP şi UPL
2.2.4. Deşeurile care rezultă de la UPSRS
2.2.5. Deşeurile care rezultă de la UPDES
2.3. Cercetări proprii privind compoziţia chimică a diferitelor tipuri de zgure de la HZ şi UAF
2.4. Situaţia în străinătate
2.5. Gestionarea şi monitoringul deşeurilor siderurgice
CAP.3. – TEHNOLOGII DE VALORIFICARE SPECIFICĂ ZGURELOR DE OŢELĂRIE
3.1. Elemente de ansamblu
3.2. Probleme care apar la prelucrarea zgurelor
3.3. Fluxuri de prelucrare a zgurelor
3.3.1. Sfărâmarea zgurelor în depozit
3.3.2. Flux cu prelucrare complexă
3.3.3. Tehnologie de valorificare a metalelor din zgure şi alte deşeuri
3.3.4. Prelucrarea zgurelor din exploatarea curentă şi din haldă
3.3.5. Tehnologie de prelucrare a zgurelor din exploatarea curentă şi din haldă cu capacitatea de 1.750.000 t/an
3.4. Instalaţia de valorificare a zgurei de oţelărie din exploatarea curentă de la C.S. ISPAT SIDEX S.A. GALAŢI
3.5. Propunere de flux tehnologic de prelucrare şi sortare a zgurei din exploatarea curentă şi din haldă pentru C.S. ISPAT SIDEX S.A. GALAŢI
CAP. 4. DOMENII DE UTILIZARE A ZGURELOR SIDERURGICE
4.1. Consideraţii generale
4.2. Materialele care pot fi recuperate din haldele de zgură
4.3. Domenii de utilizare a zgurelor de furnal
4.4. Domenii de utilizare a zgurelor de oţelărie
4.4.1. Generalităţi privind utilizarea zgurelor de oţelărie
4.4.2. Cercetări privind produsele LIDONIT- Agregate din zgura de oţelărie ale firmei DSU ROMÂNIA SRL Galaţi
4.5. Posibilităţi de diminuare a cantităţilor de zgură
4.5.1. Realizări şi perspective la C.S. ISPAT SIDEX S.A. Galaţi
4.5.2. Dispozitiv de reţinere a zgurei în convertizorul LD
4.6. Utilizarea zgurelor siderurgice în străinătate
CAP. 5. STUDIUL IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A HALDEI DE ZGURĂ DE LA C.S. ISPAT SIDEX S.A. GALAŢI
5.1. Descrierea activităţii propuse
5.1.1. Scop şi necesitate
5.1.2. Detalii de amplasament
5.2. Plasarea în mediu
5.2.1. Elemente de geologie
5.2.2. Solul
5.2.3. Resursele de apă
5.2.4. Clima şi calitatea aerului
5.2.5. Elemente de ecolgie acvatică şi terestră
5.2.6. Aşezările umane şi alte obiective de interes public
5.3. Sursele de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu
5.3.1. Emisii de poluanţi în ape şi protecţia calităţii apelor
5.3.2. Emisii de poluanţi în aer şi protecţia calităţii aerului
5.3.3. Sursele şi protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
5.3.4. Gospodărirea deşeurilor
5.3.5. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase
5.4. Impactul produs asupra mediului înconjurător
5.4.1. Impactul produs asupra apelor
5.4.2. Impactul produs asupra aerului
5.4.3. Impactul asupra factorilor biotici
5.4.4. Impactul produs asupra solului şi subsolului
5.4.5. Impactul produs asupra aşezărilor umane
5.5. Posibilităţi de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra mediului
5.6. Evaluarea impactului şi concluzii
CAP. 6. ASPECTE LEGISLATIVE
6.1. Legislaţia internă în domeniul deşeurilor
6.2. Norme de protecţia muncii
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

CAPITOLUL 1

SITUAŢIA ACTUALĂ A VALORIFICĂRII ZGURELOR SIDERURGICE ÎN ŢARA NOASTRĂ ŞI ÎN STRĂINĂTATE

Progresul tehnic în metalurgie a condus spre utilizarea aşa numitelor tehnologii curate, diferenţa dintre o astfel de tehnologie şi una obişnuită constând în scăderea până aproapa de zero a cantităţii de substanţe poluante, inclusiv cea a deşeurilor.

Conceptul de “haldă zero” reprezintă un scop abstract, scopul realist fiind minimizarea continuă a haldelor prin găsirea unei tehnologii de valorificare a deşeurilor neprelucrate în prezent precum şi reducerea permanentă la sursă a acestora.

Legislaţiile, standardele şi reglementările privind depozitarea deşeurilor, existente în alte ţări, cum ar fi de exemplu Germania, sunt extrem de riguroase impunându-se firmelor producătoare de oţel taxe ridicate pentru dispunerea acestora, fapt ce îi determină să găsească soluţii de utilizare într-o manieră ecologică a tuturor categoriilor de deşeuri.

În alte ţări ca Japonia şi SUA, la baza legislaţiilor proprii privind protecţia mediului, referitor la deşeuri, există două principii şi anume:

-deşeurile să nu circule (tratarea lor cât mai aproape de sursă)

-limitarea la sursă a cantităţii de deşeu generat.

Legislaţia ţărilor din CE acordă prioritate minimizării deşeurilor, urmată de utilizarea deşeurilor şi abia la sfârşit depozitarea deşeurilor.

În România, actele normative privitoare la deşeuri (L 426/2001 şi HG 162/2002) şi alte reglementări privind protecţia mediului asigură baza legală pentru reducerea impactului de mediu al deşeurilor dar este necesar să fie elaborate reglementări juridice specifice sectorului siderurgic privind generarea, reciclarea, reutilizarea, depozitarea şi transportul deşeurilor în spiritul următoarelor idei:

-cel ce poluează trebuie să suporte costul poluării respectiv cel care a generat deşeul urmăreşte şi răspunde până la neutralizarea finală a acestora;

-combinatele au obligaţia de a-şi gestiona propriile deşeuri, dar fără a provoca prin aceasta daune mediului în afara perimetrului lor;

-abordarea, cercetarea şi aplicarea cu precauţie a soluţiilor de valorificare- depozitare.

În funcţie de condiţiile de prelucrare ale fiecărui combinat siderurgic şi de cererea pe piaţa locală (variabilă în timp) a fiecărui material utilizabil, generat în procesele tehnologice, deşeurile pot deveni subproduse, iar subprodusele pot deveni deşeuri.

În ţările cu o industrie siderurgică puternic dezvoltată, datorită ratei ridicate de valorificare a deşeurilor, acestea au fost transformate aproape în totalitate în subproduse pe când, în siderurgia românească deşeurile sunt preponderente comparativ cu subprodusele (dar ele sunt potenţiale subproduse).

De aceea, gestionarea deşeurilor trebuie să reprezinte o problemă de strategie în politica internă de protecţie a mediului, ţinând cont de următoarele obiective:

1. reducerea la sursă a cantităţii şi nocivităţii deşeurilor produse (aceasta reprezentând conceptul de “tehnologie curată”);

2. reciclarea cât mai avansată a deşeurilor rezultate prin reintroducerea lor în diverse etape ale fluxului tehnologic, asigurând astfel protejarea resurselor naturale de materii prime şi materiale;

3. creşterea gradului de reutilizare – transformarea deşeurilor în subproduse reprezentând materii prime pentru alte industrii;

4. stăpânirea (prin supraveghere şi control) a problemelor cu impact negativ asupra mediului ce pot apărea în momentul retratării, transportului şi depozitării deşeurilor.

Oţelul este produs de mai mult de 100 ani după diferite procedee. În prezent există aproape în toate ţările din Europa, oţelării. Zgurile de oţelărie care iau naştere, sunt cuprinse, împreună cu zgura de furnal, în noţuinea de zguri de uzină metalurgică.

În oţelării a existat în toate timpurile preocuparea pentru utilizarea eficientă a acestui produs. Aceste eforturi au condus la utilizarea aproape totală a zgurii de uzină metalurgică, ca material mineral în construcţii. Rata înaltă de valorificare a zgurelor de uzină metalurgică nu este atinsă de nici un alt produs secundar industrial.

Baza utilizării zgurelor de uzină metalurgică o reprezintă reglementările tehnice care stabilesc proprietăţile, cerinţele şi verificările pentru aceste materiale.

Utilizarea zgurelor este o practică curentă în ţările cu industria dezvoltată cum sunt: Japonia, SUA, Germania, Canada, Franţa, etc. În prezent, instalaţiile de prelucrare a zgurelor, atât de oţelărie cât şi de furnal (concasare, cernere, separare magnetică) reprezintă componente normale ale marilor unităţi siderurgice pentru:

-recuperarea metalului liber din zgure şi deşeuri metalice însoţitoare

-pregătirea granulometrică a zgurelor pentru valorificare (aglomerare, furnale sau alte direcţii de valorificare).

Fisiere in arhiva (1):

  • Studii si Cercetari Privind Imbunatatirea Parametrilor Instalatiei de Valorificare a Zgurei de Otelarie de la CS Ispat Sidex SA Galati.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAŢI