Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate

Licență
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 76 în total
Cuvinte : 30844
Mărime: 1.30MB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Cuprins

Introducere

Capitolul I: Generalităţi privind siturile industriale cu potenţial de reabilitare

1.1. Prevenirea şi combaterea poluării

1.2. Metode de investigare şi gestionare a zonelor poluate

1.2.1. Abordări naţionale în domeniul gestionării siturilor contaminate

1.2.1.1. Concepte

1.2.1.2. Principii

1.2.2. Analiza de risc pentru siturile contaminate

1.2.3. Identificarea siturilor contaminate

1.2.4. Monitorizarea siturilor contaminate

1.3. Necesitatea reactivării siturilor industriale contaminate şi neutilizate

Capitolul II: Analiza procesului tehnologic de decontaminare şi reactivare a siturilor industriale

2.1. Clasificarea siturilor industriale

2.2. Soluţii de decontaminare a terenurilor degradate şi neutilizate

2.2.1. Impactul prezenţei siturilor contaminate asupra colectivităţilor umane şi mediului

2.3. Lucrări de reconstrucţie ecologică a siturilor industriale

2.3.1. Desfăşurarea procesului de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate

2.3.2. Finalizarea procesului de refacere

Capitolul III: Metodologia de prelevare a probelor şi analiză a solului

3.1. Metodologie de prelevare a probelor

3.2. Păstrarea probei

3.3. Metodologii de analiză

3.4. Controlul de calitate

Capitolul IV: Încadrare legislativă

4.1. Încadrarea în legislaţia europeană

4.1.1. Încadrarea în legislaţia românească

4.2. Politica Uniunii Europene privind siturile contaminate

Capitolul V: Studiu de caz privind situaţia siturilor contaminate în oraşul Brăila

5.1. Poluarea solurilor din Brăila în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic

5.1.1. Monitorizarea calităţii solurilor din judeţul Brăila

5.1.2. Inventarul siturilor contaminate în judeţul Brăila

5.2. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

5.2.1. Modalităţi de investigare

5.2.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor din Brăila

5.3. Situaţia zonei potenţial contaminată, S.C. Petrom S.A., din judeţul Brăila

5.4. Lucrări de eliminare a deşeurilor şi ecologizarea şlamului petrolier de la Oprişeneşti

5.4.1. Date generale

5.4.2. Eliminarea şi procesarea şlamului petrolier Oprişeneşti

5.4.3. Procese tehnologice privind tratarea deşeurilor extrase din batalul Oprişeneşti

5.4.4. Faza de funcţionare a fluxului tehnologic

5.4.5. Etapa de ecologizare a zonei batalului

5.4.5.1. Operaţia de instalare a instalaţiei de îndepărtare şi tratare a deşeurilor petroliere

5.4.5.2. Faza de ecologizare zonă batal, dezafectare instalaţie de îndepărtare şi tratare şi de refacere a terenului

Concluzii

Bibliografie

Extras din document

Introducere

O analiză a perioadei actuale arată că societatea a ajuns la un nivel superior de dezvoltare ştiinţifică şi tehnică. Setea continuuă de dezvoltare cu orice preţ a condus la diferite probleme create mediului. Lipsa de măsură, preocuparea ardentă pentru producţii şi randamente record , lăcomia, capcanele inteligenţei egoiste şi ale orgoliului, absenţa, uneori, a înţelepciunii şi a prevederii, au făcut să se tulbure grav echilibrul milenar al naturii, să se calce legile acesteia, să se distrugă “puncte de sprijin” ale planetei, degradând factorii de mediu, respectiv aerul, apa şi solul. Dintre aceşti factori, de prima importanţă, este solul care, sub diferitele sale aspecte, este un “organism viu”, integrat în biosferă.

Solul, definit ca fiind formaţiunea naturală cea mai recentă de la suprafaţa litosferei, este reprezentat printr-o succesiune de straturi (orizonturi) care s-au format şi se formează permanent prin transformarea rocilor şi a materiei organice, sub acţiunea conjugată a factorilor fizici, chimici şi biologici, în zona de contact a atmosferei cu litosfera. Solul reprezintă un factor de mediu vital atât pentru activităţile umane, cât şi pentru dezvoltarea ecosistemelor, fiind considerat o resursă naturală practic neregenerabilă ce se degradează cu precădere datorită activităţilor antropice, dar şi fenomenelor naturale. Solul se formează printr-un proces foarte lent şi furnizează produse agricole, biomasă şi materii prime. El serveşte ca o platformă pentru activităţile umane şi peisaj şi ca o arhivă culturală şi joacă un rol esenţial pentru habitat. Solul depozitează, filtreză şi transformă multe substanţe, incluzând apa, nutrienţii şi carbonul. Acesta este principalul suport al tuturor activităţilor socio-economice şi constituie factorul de mediu expus cel mai uşor la poluare.

Contextul european şi naţional în care preocupările pentru protecţia solului, utilizarea durabilă a acestuia, conservarea şi acolo unde este adecvat refacerea capacităţii acestuia de a îndeplini cât mai multe dintre funcţiile sale, este într-o evoluţie ascendentă semnificativă. În cadrul acestui domeniu larg şi complex, protecţia solului la procesele de contaminare are abordări distincte. În interiorul acestora, România a început să-şi creeze propria competenţă şi experienţă, ceea ce a condus la începerea soluţionării corespunzătoare a situaţiilor existente.

Siturile contaminate reprezintă o realitate a României de care începe să se ţină seama. Pericolul potenţial pentru om şi mediu este primul motiv. Un al doilea motiv îl reprezintă numărul mare de terenuri contaminate unde funcţiunile şi utilizările acestora se alterează, se restrâng sau chiar se pierd. Activităţile economice ale României au produs în timp o multitudine de tipologii de contaminări ale mediului geologic: contaminări cu ţiţei şi produse petroliere, substanţe chimice periculoase, substanţe organice, pesticide, substanţe radioactive, etc. Ele au afectat solul cu rol pedologic, formaţiunile geologice şi acviferele, de la suprafaţa terestră, din apropierea suprafeţei sau chiar la adâncimile mai mari până la care a ajuns activitatea umană. Activităţile economice recente sau actuale produc în continuare, accidental, contaminări ale mediului geologic.

România acordă atenţie reutilizării terenurilor contaminate, cerinţelor de securitate ecologică şi siguranţă de mediu pentru protecţia populaţiei şi mediului. Se are în vedere atât promovarea gestionării siturilor contaminate, a tuturor activităţilor directe sau conexe acesteia cât şi respectarea cerinţelor legislative şi a reglementărilor din domeniu. Guvernul, prin instituţiile specializate urmăreşte ca toate activităţile de gestionare a siturilor contaminate să fie strict reglementate şi controlate şi să se desfăşoare la cele mai bune standarde tehnico-ştiinţifice şi de securitate ecologică şi siguranţă de mediu.

Capitolul I : Generalităţi privind siturile industriale cu potenţial de reabilitare

1.1. Prevenirea şi combaterea poluării

Patrimoniul ecologic reprezintă ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural a caror importanţa şi valoare ecologică, economică, ştiinţifică, biogenă, sanogenă, peisagistică, recreativă şi cultural-istorică au o semnificaţie relevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice, al integrităţii funcţionale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă, bunăstare, cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare.

Mediul se defineşte ca fiind sistemul fizic şi biologic exterior în cadrul căruia trăieşte omul şi alte organisme într-o complexă interdependenţă. Acesta este constituit din totalitatea factorilor naturali şi a celor creaţi prin activităţi umane, care în strânsă interacţiune, influenţează echilibrul ecologic, determină condiţiile de viaţă pentru om, de dezvoltare a societăţii.

Mediul în care trăim este biotopul nostru, iar oamenii împreună cu toate fiinţele aflate în mediu, alcătuiesc biocenoza respectivă.

Principalii factori naturali ai mediului sunt: aerul, apa, solul şi subsolul, pădurile şi orice altă vegetaţie terestră şi acvatică, rezervaţiile şi monumentele naturii. Dintre aceşti factori, solul, sursa de viaţă, de abundenţă şi fertilitate, are un rol fundamental în mediu, fără de care este de neconceput viaţa pe pământ.

În România, solurile sunt clasificate în 12 clase:

- protisoluri (litosol, regosol, psamosol, aluviosol, entiantroposol);

- cernisoluri (kastanoziomuri, cernoziomuri, faeziomuri, rendzine);

- andisoluri (andosol);

- cambioluri (eutricambosol, districambosol, entrocambosol rodic);

- spodisoluri (prepodzol, podzol, criptopodzol);

- luvisoluri (preluvosol, luvosol, planosol, alosol);

- umbrisoluri (nigrosoluri, humosiosol);

- pelisoluri (vertosol);

- hidrisoluri (gleiosol, limnisol, stagnosol);

- salsodisoluri (soloneţ, solonceac);

- histisoluri (foliosol, histosol);

- antrisoluri (erodosol, antrosol).

Prin activitatea sa, omul a reuşit să dea noi dimensiuni mediului său natural de viaţă, să realizeze un cadru nou putând realiza binefaceri, dar şi daune incalculabile. Orice modificarea parametrilor solului cum ar fi creşterea acidităţii lui se răsfrânge asupra tuturor funcţiilor sale, creând aşa zisul multi – impact care conduce implicit la necesitatea unor sisteme de protecţie primară şi secundară.

Protecţia primară urmăreşte dezvoltarea unei politici europene de protecţia solului în corelaţie cu: populaţia umană, dezvoltarea suprafeţelor, turism, agricultură, transport, industrie/energie, evenimente naturale, minerit, schimbări climatice, lipsă de apă, emisii în aer, apă şi în teren, consum al terenurilor, intensificarea agriculturii şi practicile manageriale, incendiile.

Protecţia secundară urmăreşte realizarea următoarelor instrucţiuni: privind nitraţii, pentru canalizare, privind nitriţii, pentru folosirea apei, măsuri de prevenire a poluării aerului, măsură de dezvoltare spaţială sau folosirea terenului.

Poluarea reprezintă contaminarea mediului cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieţii sau funcţia naturală a ecosistemelor (organismele vii şi mediul în care trăiesc).

Există două categorii de materiale poluante (poluanţi):

- poluanţii biodegradabili, sunt substanţe care se descompun rapid în proces natural;

- poluanţii nondegradabili, sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent în mediul natural.

Poluarea este deosebit de evidentă şi în cazul solului. Poluarea solului (fig. 1) constă în acele acţiuni antropice care, de regulă, conduc la dereglarea funcţionării normale a acestuia ca suport şi mediu de viaţă în cadrul diferitelor ecosisteme.

Fig.1- Sol poluat

Solul poate fi poluat:

- direct, prin deversări de deşeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrăşăminte şi pesticide aruncate pe terenurile agricole;

- indirect, prin depunerea agenţilor poluanţi ejectaţi iniţial în atmosferă, apa ploilor contaminate cu agenţi poluanţi “spălaţi” din atmosfera contaminată, transportul agenţilor poluanţi de către vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sola apelor contaminate.

În ceea ce priveşte poluarea prin intermediul agenţilor poluanţi din atmosferă, se observă anumite particularităţi. Spre exemplu, ca regulă generală solurile cele mai contaminate sunt cele care se află în preajma surselor de poluare. Nivelul contaminării solului depinde şi de regimul ploilor. Acestea spală în general atmosfera de agenţii poluanţi şi îi depun pe sol, dar în acelaşi timp spală şi solul, ajutând la vehicularea agenţilor poluanţi spre emisari. Într-o oarecare măsură, poluarea solului, depinde şi de vegetaţia care îl acoperă, precum şi de natura solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmărirea persistenţei pesticidelor şi îngrăşămintelor artificiale pe terenurile agricole.

Preview document

Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 1
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 2
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 3
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 4
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 5
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 6
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 7
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 8
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 9
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 10
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 11
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 12
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 13
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 14
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 15
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 16
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 17
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 18
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 19
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 20
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 21
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 22
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 23
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 24
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 25
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 26
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 27
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 28
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 29
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 30
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 31
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 32
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 33
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 34
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 35
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 36
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 37
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 38
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 39
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 40
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 41
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 42
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 43
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 44
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 45
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 46
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 47
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 48
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 49
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 50
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 51
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 52
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 53
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 54
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 55
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 56
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 57
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 58
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 59
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 60
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 61
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 62
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 63
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 64
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 65
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 66
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 67
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 68
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 69
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 70
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 71
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 72
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 73
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 74
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 75
Studiu Asupra Lucrărilor de Reconstrucție Ecologică a Siturilor Industriale Neutilizate și Poluate - Pagina 76

Conținut arhivă zip

  • Studiu Asupra Lucrarilor de Reconstructie Ecologica a Siturilor Industriale Neutilizate si Poluate.doc

Alții au mai descărcat și

Studii privind poluarea apelor de suprafață în zonele cu activități petroliere

1.1 Aspecte generale Apa, componenta esentiala a biosferei, reprezinta circa 1,4 miliarde km³, din care circa 97% este apa marilor si a oceanelor....

Ingineria Mediului - Aer

1. NOTIUNI TEORETICE SI GENERALE PRIVIND POLUAREA INDUSTRIALA Emisia reprezinta eliminarea unei substante dintr-o sursa punctiforma sau difuza in...

Studiul fondului de protecție și producția arboretelor

INTRODUCERE Din tot învelişul organic al planetei pădurea ocupă un loc aparte, datorită varietăţii atît vegetală cît şi animală. Pădurea este o...

Depoluarea Solului prin Bioremediere

Introducere In lucrarea de fata am incercat sa cuprindem tóate metodele de bioremedierea solului deoarece poluarea solului constituie o problema...

Hazarde Naturale și Accidente Ecologice

I. Introducerea Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundatiile, secetele, care...

Poluarea cu Produse Petroliere a Solurilor in Comuna Vedea, Judetul Arges

ARGUMENT Calitatea mediului este o noţiune complexă ce cuprinde numeroase aspecte ale roaportului om-natura. Utilizând acest termen se are în...

Tehnici de Depoluare a Solului în Situ

Introducere În prezent, şi în România, gospodărirea şi asigurarea unor condiţii de calitate bune a solurilor, a devenit o problemă majoră în...

Tehnologii de Depoluare a Solului

Sa se proiecteze schema de amenajare si detaliile tehnice de executie ale unui sit poluat cu ingrasaminte. Etapele de proiectate sunt : 1....

Ai nevoie de altceva?