Studiul fondului de protecție și producția arboretelor

INTRODUCERE

Din tot învelişul organic al planetei pădurea ocupă un loc aparte, datorită varietăţii atît vegetală cît şi animală. Pădurea este o grupare deasă de arbori care trăiesc în strînsă interdependență între ei şi cu celelalte plante şi animale.

Pădurile constituie una din principalele bogăţii naturale, care contribiue la dezvoltarea ţării noastre, atît prin materia primă, masa lemnoasă pe care o furnizează, cît şi prin influenţele favorabile pe care le exercită asupra mediului înconjurător şi a oamenilor.

Prin ambianţa fizică şi ecologică pe care o crează, pădurile formează cadrul natural indispensabil dezvoltării faunei cinegetice, prin zonele pitoreşti şi varietatea şi armonia peisajelor, prin puritatea aerului constituie un mediu ambiant, favorabil sănătăţii atît omului cît şi societății, satisfacîndu-i pe deplin cerinţele pentru odihnă recreare şi agrement.

Dintre influenţele favorabile ale pădurilor sînt tot mai preţuite cele care exercită protecţia solului împotriva eroziunii, protecţia animalelor sălbatice, protecţia arborilor seculari cît şi protecţia plantelor. În ritmul dezvoltării omenirii creşte continuu cerinţele de masa lemnoasă ca efect al dezvoltării economice şi ridicării nivelului de trai.

În aceste condiţii în ţara noastră se înterprind măsuri și acţiuni menite să asigure conservarea resurselor forestiere, protejarea şi îngrijirea arboretelor aparte cît şi a pădurilor. În afară de conservări se mai înterprind măsuri de protejare, cel mai mare pericol la noi în ţară îl reprezintă tăierile ilicite. Problema pază, protecţie și conservare nu este una nouă, această problemă a fost actuală din timpuri străvechi.

Rezolvarea acestei probleme ar putea să ajute nu numai omenirea dar şi fondul forestier. Se consideră că pădurile găzduiesc circa 80 % din varietatea de specii şi ecosisteme de pe pămînt şi oferă mijloace de trai şi pentru trai la circa ¼ din populaţia de pe Terra!

Pădurile sînt vital necesare pentru supraveţuirea și bunăstarea oamenilor de pretutindeni. În prezent suprafața împădurită a Republicii Moldova constituie circa 11% și este insuficientă pentru asigurarea echilibrului ecoligic și pentru a satisface necesităţile economiei naţionale cu produse şi servicii forestiere. De aceia se planifică extinderea în masa a fondului forestier sporind astfel nu numai la stoparea eroziunelor de soluri şi de teren dar şi la mărirea habitatului a faunei forestiere. De aceia problema de pază, protecţie şi conservare, de dezvoltare durabilă a pădurilor existente, precum și extinderea terenurilor forestiere prin împădurirea suprafeţelor noi care nu servesc ca pămînt arabil devine o problemă de interes nu numai local dar şi națoinal .

Din punct de vedere biologic, ținînd cont de interacţiunile dintre organismele vii, precum şi dintre acestea şi mediul înconjurător, pădurea este un ecosistem, adică sistem biologic deschis care primește din mediu înconjurător, transformă şi cedează acestuia în continuu substanţe şi energie folosind ca materie primă energia solară, dioxidul de carbon, apa şi subatanţele minerale din solul forestier, pădurea produce și conservă energie și substanţe în principal de oxigen, masă lemnoasă pe care silvicultura ca ramură de producție şi protecţie ar trebui să o valorifice în mod cît mai raţional .

Ocolul Silvic Edinet, trupul de padure nr. 4 Gordineşti pădurar S.Gavriliuc

(elaborat de autor).

ANALIZA SITUAŢIEI ÎN FONDUL DE PROTECŢIE ŞI PRODUCŢIE A ATBORETELOR DIN FONDUL FORESTIER A REPUBLICII MOLDOVA ȘI DIN OCOLUL SILVIC EDINEȚ

1.1 Arborele, element caracteristic și fundamental al pădurii.

Arborele este elementul caracteristic şi fundamental al arboretelor şi pădurii. În fiecare tip de vegetație există anumite specii caracteristice care îi dau aspectul distinctiv şi îi determină modul deosebit de viață prin numărul, dimensiunile lor și portul lor, intervenind în compunerea şi etajarea restului vegetației precum şi în decalările lor fenologice. În fitocenozele forestiere arborele este elementul fundamental şi caracteristic care imprimă aspectul dinstinctiv al acestora faţă de alte asociaţii vegetale. Arborele este cel mai măreţ reprezentant al covorului vegetal al pădurii, deoarece este în măsură să realizeze în scurt timp înălţimi care îi permit să iasă deasupra celorlalte categorii de plante beneficiind din plin din energia solară, poate învinge uşor concurenţa vegetaţiei arbuștive şi erbacee. În acest fel, arborii impun condiţii de existenţă pentru celelalte plante de talie mai mică, care trebuie să se adaptaze ritmului vegetativ al arborelui şi arboretelor. În compunerea şi evoluţia pădurilor se pune pregnant în evidenţă rolul constitutiv şi dinamic al arborilor, prin longivitatea şi vitalitatea lor, care permite să se utilizeze pe scara cea mai întinsă, substantele minerale şi energia pusă la dispozitie de mediu înconjurător şi astfel să elaboreze şi să acumuleze cea mai mare şi mai variată cantitate de masă organică vegetală.