Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 43 în total
Cuvinte : 15555
Mărime: 3.15MB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cocioaba Suzana
Facultatea de Ecologie
Universitatea Ecologica, Bucuresti

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I FONDUL FORESTIER NAȚIONAL 6

I.1 Aspecte privitoare la dinamica resurselor forestiere mondiale 6

I.2 Aspecte privitoare la fondul forestier național 7

I.3 Rolul multifuncțional al pădurilor 8

I.4 Rolul ecosistemelor forestiere în calitatea vieții 10

I.5 Rolul pădurii în reținerea CO2 prin procesul de fotosinteză 10

I.6 Funcția economică a pădurilor 11

I.7Funcția ecologică a pădurii și rolul vegetației lemnoase asupra unor factori climatici 12

I.8 Exploatarea pădurilor într-un mod durabil 16

CAPITOLUL II VALOAREA SILVICULTURALĂ A CORPULUI DE PĂDURE ȘUICI, JUDEȚUL ARGEȘ 18

II.1 Alegerea metodelor de gospodărire a pădurilor 18

II.2 Concepția ecosistemică în clasificarea tipologică a pădurilor 19

II.3 Scopul și obiectivele cercetărilor 19

II.4 Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren 20

II.5 Elementele privind cadrul natural, specifice unității de producție 21

II.6 Elemente de identificare a unității de producție 22

II.7 Caracteristicile fitocenologice ale principalei specii de rășinoase din U.P. Șuici. Molidul 23

II.8 Proprietățile fizice ale lemnului de molid 27

II.9 Proprietățile mecanice ale lemnului de molid 29

II.10 Importanța economică a lemnului de molid 29

II. 11 Importanța ecologică și silviculturală 30

II.12 Cercetarea defectelor lemnului de molid, pe secțiunile transversale ale buștenilor 31

II.13 Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure 34

II.13 Analiza silviculturală a fondului de producție și protecție 34

II.14 Starea sanitară a pădurilor din U.P. Șuici 36

II.15 Concluzii privind starea silviculturală și condițiile staționale și de vegetație ale U.P. Șuici 37

II.16 Stabilirea funcțiilor social - economice și ecologice ale pădurii Șuici 38

II.17 Funcțiile îndeplinite de pădurea Șuici după aplicarea măsurilor silviculturale 39

II.18 Propuneri privind amenajarea silviculturală ale arboretelor și ale pădurii Șuici 39

II.19 Lucrările propuse de îngrijire și refacere a ecosistemelor forestiere din U.P. Șuici 42

CONCLUZII 44

BIBLIOGRAFIE 45

Extras din document

INTRODUCERE

Pădurea a fost considerată întotdeauna un partener al omului în evoluția sa, dar de la relația inițială individuală și oarecum idilică dintre om și pădure s-a trecut cu timpul la relația societate-pădure.

Evoluția societății umane, cu tot ceea ce presupune ea - de la apariția și dezvoltarea agriculturii, dezvoltarea urbană, a rețelelor de drumuri, a navigației a impus o nouă relație cu pădurea, care devenea o resursă iar lemnul o marfă de folos iar creșterea consumului de lemn s-a amplificat odată cu trecerea timpului.

Odată cu explozia consumului au apărut și primele crize și efecte negative. A început să se perceapă lemnul drept o resursă regenerabilă - s-a conștientizat faptul că apar și efecte negative ale exploatării intense și au apărut primele preocupări legate de regenerarea și protecția pădurii.

Pornind de la realitatea că suprafața pădurii în România acoperă 6.559 mii ha din teritoriul țării, în contextul schimbărilor climatice, pădurile joacă un rol important, nu doar pentru captarea dioxidului de carbon, ci și prin producția de biomasă și prin potențialul pe care îl au în domeniul energiilor regenerabile.

Pădurile sunt importante din punct de vedere social și cultural: sunt atractive pentru populația rurală și urbană, permit desfășurarea de activități recreative sau benefice pentru sănătate și reprezintă un patrimoniu cultural important.

Și dezvoltarea rurală este prioritară, iar contribuția pădurii la dezvoltarea rurală, în România, este extrem de importantă prin furnizarea de locuri de muncă, sectorul forestier fiind identificat ca domeniu de interes strategic în țara noastră. În acest sens, în perspectiva anilor viitori, sectorul forestier trebuie să cunoască o dezvoltare competitivă adecvată.

Rolul specialiștilor din domeniul forestier și cel al protecției mediului poate fi foarte important, numai printr-o implicare adecvată se pot realiza: o creștere a suprafeței ocupate de păduri și vegetație forestieră a României; realizarea sistemului național de perdele forestiere; menținerea și ameliorarea biodiversității ecosistemelor forestiere; scăderea ponderii tăierilor ilegale prin existența unui sistem național, funcțional, armonizat cu cel european care să monitorizeze proveniența și parcursul materialului lemnos; stimularea utilizării de tehnologii de recoltare a lemnului performante și cu impact redus asupra mediului.

CAPITOLUL I

FONDUL FORESTIER NAȚIONAL

I.1 Aspecte privitoare la dinamica resurselor forestiere mondiale

În prezent, suprafața ocupată de pădure la nivel global este de 3,952 miliarde de hectare - adică 30,3% din suprafața uscatului. Repartizarea resurselor forestiere, după cum s-a văzut, este neuniformă, atât la nivelul continentelor cât și la nivelul statelor .

Astfel, sunt 5 state care dețin împreună mai mult de jumătate din resursele forestiere mondiale (53%) - Rusia (808,79 milioane hectare), Brazilia (477,698 milioane hectare), Canada (310,134 milioane hectare), SUA (303,089 milioane hectare) și China (197,29 milioane hectare).

Rata anuală a despăduririlor la nivel global, în urma exploatării pădurilor, a involuat de la 16 milioane hectare în anul 2010 la 13 milioane hectare în anul 2015. În urma eforturilor de regenerare și împădurire se obține un deficit anual de 7,3 milioane hectare.

Practic suprafața pădurii la nivel mondial scade anual cu această valoare sau se poate spune că suprafața pădurii pe Terra scade zilnic cu circa 20 de mii de hectare pe zi. În urma ritmului alert al despăduririlor în ultimii 17 ani lumea a pierdut 3% din suprafața ocupată de păduri. Această tendință este posibil chiar să se accentueze datorită faptului că valoarea consumului crește an de an. Este preconizată o dublare a consumului în următorii 10 ani. Valoarea produselor comercializate se situează la o cotă însemnată, astfel, comerțul cu produse forestiere s-a situat la o valoare de 327 miliarde de dolari în anul 2014 (FAO, 2014).

Privitor la repartizarea veniturilor, 45% din venituri au fost obținute din comercializarea produselor secundare, 34% din celuloză și hârtie și doar 21% din produsele primare ale pădurii.

În ultimii ani se constată un interes sporit acordat gestiunii resurselor lemnoase, ba mai mult s-au remarcat chiar progrese la nivelul majorității continentelor. Daca Europa reprezintă în continuare exemplul cel mai elocvent al posibilității de creștere a suprafeței împădurite, America de Sud rămâne singurul continent care nu înregistrează progrese, an de an suprafața acoperită de pădure micșorându-se într-un ritm crescător.

O altă tendință ce a putut fi observată în ultimii ani în țările dezvoltate, este faptul că ritmul alert de pierdere a folosinței agricole a terenurilor determinat de ,,declinul rural” și abandonarea unor terenuri de către agricultură își găsește soluții prin împădurirea terenurilor neproductive.

Acest transfer al folosinței terenurilor este chiar încurajat prin facilități și avantaje fiscale.

De asemenea în condițiile actuale, tot mai adesea se apelează la valențele pe care le deține pădurea în rezolvarea crizelor legate de mediu - diminuarea biodiversității, încălzirea globală, creșterea concentrației de CO2 din atmosferă.

În acest sens, se observă interesul majorității statelor în sporirea suprafeței acoperite de păduri. Dar acest obiectiv nu trebuie să umbrească celelalte modalități de intervenție în activitatea de management al resurselor forestiere. După cum spunea și G. Pinchot (Pinchot, 2015) ,,adevărata cale de a salva pădurile nu ere prezentată de plantarea de noi arbori ci de protejarea și folosirea judicioasă a pădurilor existente” .

Bibliografie

1. Beldeanu, E., Produse forestiere, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2008.

2. Beldeanu, E. Produse forestiere și studiul lemnului, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 1999.

3. Cristea V., Gafta D., Pedrotti F., 2004, Fitosociologie, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca.

4. Chiriță C., Vlad I., Păunescu C., Pătrășcoiu N., Roșu C., Iancu I. Stațiuni forestiere, Ediția a II-a, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1997.

5. Chisăliță, I., Exploatări forestiere, Ed. Eurobit, Timișoara, 2001.

6. Dinu, V., 1974. Pădurea, apa și mediul înconjurător. București, Ed. Ceres.

7. Doniță N., Ivan D., Coldea Gh., Sanda V., Popescu A., Chifu Th., Paucă-Comănescu M., Mititelu D., Boșcaiu N., 1992, Vegetația României, Editura Tehnică Agricolă.

8. Doniță N., Paucă-Comănescu M., Popescu A., Mihăilescu S., Biriș I.-A., 2005, Habitatele din Romania, Editura Tehnică Silvică, București.

9. Giurgiu, V., Funcțiile ecoproductive ale pădurii și gestionarea ei pe baze ecologice, Editura Tehnică, București, 2004.

10. Leahu, I., Amenajarea pădurilor, Ed. Didactică și Pedagogica București, 2001.

11. Loustau, D., Forests,carbon cycle and climate change, Publisher: Quć Series: Update Sciences. Bordeaux-Aquitaine, 2010.

12. Oprea, I. Tehnologia exploatării lemnului, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2008,

13. Pinchot, G.(2015). A primer of forestry, Government Printing Office, Washington in https://books.google.ro/books/about/A_Primer_of_Forestry_Practical_forestry.html, accesat în 10.03.2018.

14. Târziu D., Ecologie generală și forestieră., Vasile Goldis University Press, Arad, 2003.

15. Zanchi G., et al., 2017 Forest Area Change and Afforestation in Europe: Critical Analysis of Available Data and the Relevance for International Environmental Policies, European Forest Institute, Technical Report 24 in https://www.researchgate.net/publication/237811781_Forest _Area_Change_and_Afforestation_in_Europe_Critical_Analysis_of_Available_Data_and_the_Relevance_for_International_Environmental_Policies, accesat în data de 12.03.2018.

- **Direcția Silvică Pitești - Ocolul Silvic Șuici, Rapoarte,amenajamente, prospecții privind dezvoltarea durabilă a fondului forestier, 2014-2016.

- ** Strategia forestieră națională 2018-2027 http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads /files/2017-10-27_Strategia_ forestiera_2017.pdf.

Food and Agriculture Organization of The United Nations: State of The World’s Forests 2016, Rome in http://www.fao.org/publications/sofo/2016/en/ accesat în data de 12.03.2018

Preview document

Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 1
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 2
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 3
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 4
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 5
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 6
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 7
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 8
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 9
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 10
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 11
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 12
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 13
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 14
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 15
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 16
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 17
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 18
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 19
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 20
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 21
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 22
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 23
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 24
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 25
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 26
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 27
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 28
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 29
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 30
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 31
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 32
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 33
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 34
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 35
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 36
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 37
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 38
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 39
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 40
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 41
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 42
Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș - Pagina 43

Conținut arhivă zip

  • Valoarea silviculturala a padurii Suici, judetul Arges.docx

Alții au mai descărcat și

Efectele poluării pădurilor asupra mediului

A. SILVICULTURA B. EXPLOATAREA, TRANSPORTUL SI PRELUCRAREA LEMNULUI ARGUMENT Lucrarea de fata are drept scop identificarea efectelor produse de...

Defrișarea pădurilor

Introducere Padurile reprezinta cea mai importanta sursa de oxigen de pe Terra. Ele cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de diverse,...

Pădurile de foioase

Padurile alcatuiau una din marile bogatii naturale ale Romaniei. Suprafata impadurita ocupa 70% din intinderea totala a tarii. Despadurirea...

Brăila

Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea. "Dar al Dunarii”. Asa cum...

Ai nevoie de altceva?