Abordări teoretice - definiția dumpingului

Introducere

Scopul lucrării de faţă este de a contura atât noţiunea de dumping cât şi a măsurilor anti-dumping impuse pentru combaterea dumping-ului. Lucrarea este structurată pe trei capitole: în primul capitol am prezentat şi am comentat dumping-ul, subiectul principal al acestei lucrări prin evidenţierea aspectelor legate de trăsaturile acesteia. Tot aici am evidenţiat şi caracteristicile măsurilor anti-dumping care sunt folosite de Uniunea Europeană pentru apărarea comerţului, fiind principalul instrument încă din 1980. O mare importanţă o are WTO care este o organizaţie a ţărilor şi a guvernelor, permiţându-le acestora să acţioneze, fie prin plata directă a subvenţiilor, fie solicitându-le companiilor să-i subvenţioneze pe unii clienţi.

O mare parte din lucrare este dedicată Acordului cu privire la Implementarea Articolului VI al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ din 1994 şi anume Acordul Anti-Dumping. Acest Acord stabileşte unele cerinţe de bază care trebuie îndeplinite pentru a se impune o măsură anti-dumping şi cerinţe procedurale detaliate referitoare la conducerea investigaţiilor anti-dumping şi la impunerea şi menţinerea măsurilor anti-dumping.

Al doilea capitol se referă la prezentarea companiei ArcelorMittal. Am prezentat istoricul acestei firme înca din anul 1989 evidenţiind evoluţiile acesteia de-a lungul anilor. De asemenea am trecut în revistă şi aspectele financiare pe care le-a înregistrat în ultimii ani.

Al treilea capitol se concentrează pe caracterul aplicativ al acestei lucrări. În acest context am abordat cazul fostului combinat Sidex, actual Mittal Steel, deoarece piaţa produselor siderurgice este probabil cea mai distorsionată piaţă din lume datorită subvenţiilor şi a barierelor comerciale. Aici am evidenţiat taxele provizorii stabilite de către Comunitatea Europeană pentru exporturile Sidex S.A. Galaţi, ca măsuri de protecţie împotriva dumping-ului la importurile în Uniunea Europeană.

Vom sublinia natura angajamentelor bilaterale şi multilaterale de politică comercială în domeniul bunurilor şi serviciilor, precum şi perspectivele de evoluţie a acestor politici în deceniile următoare.

Vom încerca, de asemenea, să conturăm posibile asemănări şi deosebiri între politicile comerciale practicate de Uniunea Europeană şi cele ale altor grupări regionale.

Scopurile stabilite pentru cercetările întreprinse sunt în strânsă legătură cu problemele şi aspectele prezentate în fundamentarea studiului, practic decurg din acestea. După stabilirea scopului cercetării, s-a trecut la elaborarea obiectivelor şi ulterior a ipotezelor. În formularea ipotezelor s-a plecat de la două categorii de informaţii şi anume: informaţii rezultate din studiul unei bibliografii actuale şi complete (cărţi, articole, studii etc.) redate în lista bibliografică şi concluziile care au putut fi stabilite în urma cercetării calitative, organizate în prealabil.

Pentru cercetarea întreprinsă am apelat atât la surse primare – obţinute special pentru realizarea obiectivelor cercetării – cât şi la surse secundare, care au permis: creşterea gradului de înţelegere a problemelor vizate în studiu; elaborarea ipotezelor cercetării; identificarea metodei de cercetare şi a naturii datelor ce trebuie utilizate pentru a obţine informaţiile dorite; proiectarea schemei de eşantionare şi validarea rezultatului obţinut.

În concluziile finale am reluat şi am subliniat aspectele principale puse şi discutate în lucrare, reliefând cu aceasta ocazie cele mai importante idei la care am ajuns în urma cercetării întreprinse.