Agenția de turism - noi concepte în dezvoltarea turismului românesc

INTRODUCERE

Dezvoltarea turismului atât ca modalitate de petrecere într-un mod placut si instructiv a timpului liber, cât si ca activitati prestatoare de servicii solicitate în diverse etape ale unei calatorii turistice, reprezinta una dintre caracteristicile civilizatiei actuale, cu largi perspective de evolutie, fiind concomitent consecinta si cauza unor mutatii economice, sociale, culturale si de mediu. De aceea pentru a releva situatia actuala a turismului românesc, importanta acestei activitati în cadrul societatii românesti contemporane, vom aborda turismul pe plan economic, social-cultural si ecologic, încercând sa prezentam valentele multiple ale acestuia si locul ocupat de el în viata economico-sociala a României.

Caracterul de ramura de interferenta si sinteza al turismului face ca acesta sa fie impulsionat si stimulat în dezvoltarea sa de situatia diverselor ramuri economice ale economiei nationale, si în acelasi timp, face ca turismul sa exercite la rândul sau, numeroase influente pozitive, atât pe plan national cât si international.

Dezvoltându-se intr-un ritm lent dar sigur pana de curând, stiinta conducerii a cunoscut un salt valoric foarte important în ultimele zeci de ani, perioada în care i s-a si recunoscut importanta pentru toate domeniile economiei.

O data cu acceptarea ei ca o componenta esentiala a fiecarei activitati, s-au eliminat si mare parte din piedicile existente, ceea ce a determinat o evolutie mai rapida decât a multor alte stiinte moderne.

Cu toate acestea, managementul ram ine unul dintre cele mai deschise si mai permisive domenii stiintifice.

Educatia manageriala a întreprinzatorului îsi pune amprenta în mod esential asupra ca litatii actului managerial. Daca viziunea întreprinzatorului este moderna, sansele de supravietuire si reusita ale întreprinderii sale sunt foarte mari.

Tour-operatorii, în general, si cei din România, în special, sunt întreprinderi mici (IMM-uri), a caror conducere nu este asociata în mod curent de catre literatura de specialitate cu metodele moderne de conducere. Motivul este faptul ca aceste metode sunt aplicate cu precadere în întreprinderile mari si foarte mari.

Metoda este un mod de cercetare, de cunoastere si de transformare a realitatii. în management, metoda reprezinta maniera în care conducerea, cu ajutorul unui complex de instrumente, procedee si tehnici, îsi exercita influenta asupra factorilor umani, materiali si chiar financiari, în scopul unei folosiri rationale a acestora în procesul muncii, în scopul obtinerii rezultatelor preconizate.

CAPITOLUL I: TURISMUL DE AFACERI  ISTORIC SI CONCEPTE

Turismul este cea mai mare afacere a începutului de mileniu, atât pe plan mondial, cât si în Uniunea Europeana spre care tinde si România. Turismul de afaceri  parte componenta a activitatii turistice - este cea mai dinamica forma de turism, detinând circa 20% din totalul calatoriilor internationale si aproape 25% din totalul încasarilor turistice, fiind una din cele mai pretentioase si mai scumpe activitati .

1.1. Scurt istoric al turismului de afaceri

Turismul, în general si turismul de afaceri în special sunt activitati aparute odata cu omenirea, chiar daca acest termen nu a fost definit decât în secolul al- XIX-lea.

Istoria turismului de afaceri se pierde în negura timpului. Aparitia agriculturii de subzistenta în Africa, Asia si Europa, cu mii de ani înaintea erei noastre a dus automat la dezvoltarea schimburilor comerciale ce se realizau la distante din ce în ce mai lungi. De asemenea, dezvoltarea oraselor a generat o nevoie crescuta de produse pentru gospodarii. Se poate afirma ca primele calatorii de afaceri au fost întreprinse de catre micii comercianti si de catre artizani care puteau calatori si mii de kilometri pentru a-si desface produsele.

Urmeaza apoi perioada marilor imperii: Egipt, Persia, Grecia si Roma, ce au stimulat cresterea comertului si implicit a calatoriilor de afaceri. Cel mai bun exemplu este cel al Imperiului Roman, care prin dezvoltarea unui sistem de drumuri extins în tot imperiul a facut posibil schimbul de produse din Italia în

Spania, din Asia si Orientul Mijlociu pâna în Marea Britanie. Printre obiectele si produsele descoperite de arheologi în cele mai diverse locuri ale Impe-riului se numara: obiecte de olarit fabricate în Italia, vase cu ulei de masline din Spania; carafe cu vin din Grecia sau pietre pretioase din Orientul Mijlociu, toate expuse în prezent în muzeele tarilor unde au fost descoperite (Marea Britanie, Franta, Germania sau România, pentru a enumera doar câteva din marile rute ale comerciantilor antichitatii).

Caderea Imperiului Roman a adus cu sine o perioada de instabilitate economica si politica, reducând temporar si volumul calatoriilor de afaceri .

Pe toata durata evului mediu si pâna în zorii erei moderne, principalele categorii de calatori au fost comerciantii si pelerinii. Din punct de vedere istoric, oamenii de afaceri au constituit elementul major de mobilitate si factorul de continuitate în relatiile dintre diverse popoare. Acest lucru este confirmat si de faptul ca pâna în secolul al XIV-lea fusesera adoptate tehnici comerciale si instrumente juridice mult mai avansate: cambiile, politele de asigurare si contractele de comision dezvoltându-se în aceasta perioada si obligând comerciantii la o mai mare grija fata de afacerile pe care le derulau .