Analiza categoriilor de prețuri în contextul liberei concurențe

Rolul fundamental în mecanismul economiei de schimb şi al liberei iniţiative îl joacă preţurile. Deciziile membrilor societăţii din economia de piaţă se manifestă prin preţuri, care, la rândul lor, se bazează pe norme ale societăţii. Aceasta înseamnă că între diferitele ramuri şi interiorul fiecăreia dintre ele, producţia trebuie organizată şi se realizează cu ajutorul sistemului de preţuri format din interacţiunea a două serii de preţuri, preţuri ale produselor şi preţuri ale resurselor şi factorilor de producţie. Repartizarea produsului total între membrii societăţii se înfăptuieşte, de asemenea, prin preţuri, fiecare individ posedând o parte din resursele utilizate în producţie.

Preţurile servesc ca semnale, indicând locul în care resursele sunt mai solicitate, fiind, pentru indivizi, incitaţiile de a urmări aceste semnale. Folosirea preţurilor factorilor de producţie pentru repartizarea producţiei permite preţurilor producţiei să-şi îndeplinească funcţia lor în definirea normelor de organizare a producţiei. Această legătură este crucială. Aşadar, preţurile acţionează pe trei planuri diferite. Ele transmit informaţia, incită la utilizarea resurselor orientată pe baza acestei informaţii şi incită proprietari resurselor să ţină cont de informaţia preţului.

Privită izolat, pentru fiecare produs sau serviciu în parte, formarea preţurilor este simplă. Dar ea trebuie tratată sistemic, prin intrări, transformări în interior, ieşiri şi conexiuni inverse care compun agregatul acestui sistem. În realitate, soluţionarea problemelor economice prin sistemul de preţuri este extrem de complexă, implicând coordonarea activităţii a zeci şi sute de milioane de indivizi şi adaptarea rapidă la condiţiile permanent interschimbabile.

În procesul trecerii la economia de piaţă, sistemul de preţuri suferă multiple şi profunde transformări, conforme cu noua orientare şi definire a acestora.

În studiul preţurilor ne confruntăm mereu cu factori noi şi influenţe modificatoare, de aceea trebuie, în mod necesar, să cunoaştem şi să stăpânim următoarele probleme:

- preţul, ca fenomen, mecanismul specific al formării lui libere, în condiţiile de concurenţă în care funcţionează piaţa;

- rolul şi funcţiile preţurilor în cadrul economiei de piaţă;

- contractele externe, conjunctura pieţei internaţionale şi fixarea propriu-zisă a preţurilor;

- fundamentarea preţurilor la nivel microeconomic prin cunoaşterea conţinutului acestora;

- metode de studiere şi prognozare a preţurilor prin asigurarea surselor de documentare asupra preţurilor interne şi internaţionale;

- evoluţia preţurilor pe plan internaţional şi principalele categorii de preţuri externe;

- nivelul general al preţurilor, influenţa lor asupra puterii de cumpărare, a veniturilor populaţiei, şi măsurile pe care autoritatea publică trebuie să le ia pentru asigurarea nivelului decent de viaţă;

- formarea şi manifestarea puterii de decizie asupra preţurilor;

- cunoaşterea comportamentului specific al cumpărătorilor prin prisma valorii de întrebuinţarea produselor şi a posibilităţii de a plăti preţul şi de a valorifica mai departe asemenea bunuri pentru a fi în echilibru, în câştig sau pentru a avea satisfacţia necesară consumului;

- principalele strategii de preţ utilizate în contextul strategiei de firmă;

- calcularea eficienţei preţului în cadrul fiecărui contract pe articole de calculaţie.

Rezolvarea unor probleme legate de preţ nu se poate rezuma numai la cunoaşterea şi aplicarea metodologiei specifice de circulaţie a costului şi apoi a preţului.

Costul întreprinderii trebuie stabilit şi invers, pornind de la preţul pieţei şi de la fiscalitatea indirectă, mărimi ce trebuiesc optimizate, minimizate, pentru ca profitul să fie cât mai mare.

În analiză ne confruntăm cu factori noi, cu influenţe modificate, şi trebuie să găsim soluţii pentru îmbunătăţirea rezultatelor activităţii, să gândim la timpul viitor, şi nu la trecut. De asemenea, trebuie să avem în vedere câmpul vast de aplicare a metodologiei matematice, precum şi introducerea şi adaptarea analizei şi formării preţurilor şi tarifelor la sistemul mecanizat al datelor.

Preţul este el însuşi obiect al deciziei. Pe producătorii şi beneficiarii bunurilor îi preocupă mărimea preţurilor cu care vor vinde şi, respectiv, cu care vor cumpăra mărfurile necesare. De aceea este greşit să se interpreteze preţul ca act final al producţiei, în sensul de însumare post-factum, pe baza înregistrărilor contabile ale elementelor de costuri şi de venit net, pentru fiecare lot de mărfuri în parte, în anumite condiţii, în care funcţionează piaţa la un moment dat. Prin preţ, actul vânzării trebuie anticipat, prospectat. S-ar putea spune că, tocmai pentru că piaţa este liberă, preţurile trebuie studiate şi previzionate, pentru ca, pe seama lor, să se pună la adăpost profiturile, ca certitudine a obţinerii lor.

Preţul trebuie stabilit ferm, prin decizia proprie a agentului economic, după cum este necesar ca el să fie obiect al contractelor încheiate între agenţii economici ai producţiei şi circulaţiei mărfurilor. El trebuie estimat prin antecalcule, pentru a putea fi folosit ca mărime orientativă la deciziile economice privind producţia.

Complexitatea fenomenelor pe care le exprimă, precum şi comparaţia pe care se bazează exprimarea indirectă a valorii mărfurilor în preţuri, prin intermediul schimburilor pe piaţă, conferă preţurilor şi calitatea de a fi folosite ca pârghii de orientare a anumitor direcţii în dezvoltarea economico-socială a ţării. Astfel, putem menţiona câteva dintre acestea:

- preţurile servesc la reglarea şi restabilizarea echilibrului economic al întreprinderilor şi al economiei în ansamblul ei;

- preţurile servesc ca pârghii economice la stimularea tehnicii noi, a înnoirii structurii producţiei, a dezvoltării unor ramuri ale economiei naţionale, susţinerea exportului, orientarea structurală a importului, creşterea calităţii produselor, economisirea resurselor, creşterea eficienţei economice, a rentabilităţii producţiei, etc.;

- preţurile sunt pârghii economice şi financiare, atât pentru întreprinderi, cât şi pentru stat.

CAPITOLUL 2

Influenţa cererii, ofertei, şi a costului asupra preţului

Nivelul şi variaţia preţului sunt influenţate de o serie de factori, un loc central printre aceştia ocupându-l cererea şi oferta.

Preţul constituie rezultatul confirmării intereselor economice ale purtătorilor cererii şi ofertei, interese formulate sub influenţa semnalelor transmise de evoluţia condiţiilor producţiei şi ale pieţei.

Nivelul şi evoluţia preţurilor sunt influenţate din latura cererii de: