Analiza concurenței pe piața de retail din România

Introducere

Comerțul a fost necesar încă de la începutul comunicării dintre oameni, realizându-se inițial prin schimbul produselor ce le erau necesare și modificându-se odată cu dezvoltarea civilizației și creșterea nevoilor oamenilor.

Noțiunea de comerț este una complexă, cercetătorii conferind diverse definiții: „ansamblul activităților ce asigură legătura dintre producție și consum în forme instituționalizate, în cadrul, economiilor naționale sau între acestea”. Termenul provine din latinescul „comercium”, care desemnează schimbul efectuat cu obiecte sau cu persoane. Dicționarul explicativ al limbii române definește comerțul ca fiind „ramură a economiei naționale în care se realizează circulația mărfurilor”.

În sens restrâns, comerțul reprezintă schimbul de mărfuri cu bani, mai exact se referă la îndeplinirea funcțiilor comerciale ale distribuției, în timp ce în sens larg, comerțul include, pe lângă schimbul amintit anterior, „toate operațiile sau activitățile legate de funcțiile logistice, de promovare și de susținere”, funcții care conferă valoare prin intermediul pachetului de utilități oferite consumatorului final.

Funcția economică principală a comerțului constă în „a cumpăra materii prime sau produse pentru a le revinde în același stadiu fizic, dar în condiții convenabile conumatorilor (locul, timpul, cantitățile, sortimentul, prețul)”.

Dezvoltarea comerțului depinde în mare măsură de creșterea nivelului de trai și a calității vieții, dar și de tendințele ascendente ale gradului de complexitate și de modernizare a activității comerciale. De asemenea, o importanță deosebită o are perfecționarea tehnică, automatizarea, perfecționarea continuă a personalului, extinderea serviciilor oferite consumatorilor, utilizarea mai intensă a studiilor de piață în vederea obținerii satisfacției clienților, toate acestea conducând la realizarea unui comerț modern.

În piață întâlnim o varietate de forme ale comerțului, de la comerț tradițional la comerț modern, de la comerț cu amănuntul la comerț cu ridicata, fiecare dintre aceste forme având particularități specifice, în concordanță cu economia națională. Piața desemnează „sfera economică în care producția de mărfuri apare sub formă de ofertă, iar nevoile de consum sub formă de cerere”.

Dintre diversele forme ale comerțului prezente în piață, piața comerțului cu amănuntul sau piața de retail este una dintre cele mai complexe și cele mai dezvoltate, în special în contextul extinderii lanțurilor mari de magazine. Comerțul cu amănuntul presupune o varietate semnificativă de forme (magazine, piețe deschise, comerț electronic, etc.), de mărimi (de la micii întreprinzători la supermarket), de produse (alimentare, nealimentare, medicamente), de localizări (în mediul urban, rural, în centru, la periferia orașului).

Comerțul și distribuția, sintagmă ce se referă la comerțul cu amănuntul per ansamblu, au un caracter transversal, fiind o punte între activitățile economice desfășurate în aval și cele în amonte. Pe piețele din aval, retailul are o puternică influență directă asupra calității vieții oamenilor, comercianții interacționând cu consumatorii. Comercianții, prin răspunsul la atitudinea consumatorilor și prin interacțiunea cu aceștia, pot deveni o forță motrice a modelelor de dezvoltare dustenabilă.

Capitolul 1 - Abordări teoretico-metodologice privind analiza strategică

Piețele internaționale, ca loc al activităților de marketing, se transformă constant cu efecte majore asupra unghiului de abordare. Întrucât piața se globalizează, viziunea de marketing trebuie să se adapteze pe măsură, marketingul global fiind cel mai recent stadiu al evoluției activității de marketing internațional.

Una dintre cele mai importante componente ale noilor modele de distribuție o reprezintă franciza. Franciza poate fi privită drept un sistem de marketing și distribuție care se bazează pe relațiile dintre două părți independente din punct de vedere legal: proprietarul francizei (francizorul) și concesionarul francizei (francizatul), cel din urmă beneficiind de marca produsului sau a serviciului oferit. Această nouă formă a operațiunilor de comerț a penetrat mediul de afaceri românesc, permițând dezvoltarea unor afaceri independente, cu multiple avantaje atât pentru francizor cât și pentru francizat. Franciza a intrat pe piața din România în anul 1995 cu 4 jucători, în 2018 pe teritoriul țării noastre fiind peste 450 de francize, pe o piață de 1 miliard de euro.

Prin studierea politicilor și strategiilor de marketing folosite pe piața de retail din România s-a urmărit îmbogățirea literaturii de referință din acest domeniu, deoarece tema cercetată nu a fost abordată intensiv în mediul academic și de afaceri din România. Scopul central al acestei teze îl reprezintă elaborarea unor politici și strategii de îmbunătățire a sistemelor de franciză de pe piața comerțului cu amănuntul din România.

Globalizarea a creat noi comportamente de marketing, noi oportunități și provocări făcând astfel marketingul internațional diferit de marketingul local. Datorită deregularizărilor și progreselor tehnologice în transport și comunicații, companiile pot comercializa și consumatorii pot cumpăra din aproape orice țară din lume. În această situație de concurență sporită, este important pentru companii să ofere acele produse și servicii pentru care există interes pe piața mondială și de a ajusta caracteristicile produselor și serviciilor în funcție de particularitățile locale.