Analiza diagnostic a resurselor umane la o societate comercială

CAPITOLUL 1.

MUNCA -FACTOR ACTIV ŞI DETERMINAT AL PRODUCŢIEI

Munca este activitatea conştientă, specific umană, îndreptată spre un anumit scop prin care omul îşi defineşte interesul îşi caută şi îşi construieşte mijloacele adecvate atingerii scopului propus pentru satisfacerea interesului. Dintotdeauna munca a fost factorul activ şi determinant al producţiei, al activităţii economice în general. În muncă se afirmă capacităţile de transformare şi anticipare ale omului, are loc combinarea, utilizarea şi perfecţionarea celorlalţi factori de producţie. Orice progres al individului şi societăţii, al factorilor de producţie, al activităţii economice este legat de muncă. În muncă omul îşi foloseşte aptitudinile, capacităţile şi experienţa, consumă energie fizică şi intelectuală. Efortul intelectual presupune ordonarea şi folosirea uneltelor, respectarea unor reguli care cer o anumită concentrare, solicită gândirea. Istoria umanităţii reprezintă îndeosebi un lung proces de afirmare al efortului intelectual, creator şi imaginativ bazat pe experienţă, dar mai ales pe asimilarea progreselor cunoaşterii prin intermediul sistemului de învăţământ şi de formare profesională.

Munca este factor de producţie activ şi determinant deoarece antrenează ceilalţi factori de producţie care nu pot funcţiona singuri. Acest factor de producţie poate fi privit sub aspect cantitativ (număr), calitativ (grad de instruire) şi structural.

Munca reprezintă o activitate specific umană, prin muncă se transformă şi se adaptează natura potrivit nevoilor umane.

Dacă privim populaţia activă disponibilă sub aspect cantitativ trebuie să ţinem seama de nivelul de cultură generală şi de gradul de instruire profesională, la care se adaugă şi tradiţiile, experienţa acumulată pentru diferite profesii.

Pentru a utiliza raţional resursele umane de care dispunem este necesar să urmărim populaţia activă disponibilă şi sub aspect structural, adică gruparea ei, conform necesităţilor la un moment dat, pe ramuri, subramuri de activitate, pe profesii, pe grade de calificare, pe mediu (urban, rural), pe vârste, sex.

Pe plan internaţional este mult folosită pentru analize şi comparaţii, gruparea populaţiei active pe sectoare şi anume :

- sectorul primar (agricultură şi silvicultură) ;

- sectorul secundar (industrie şi construcţii) ;

- sectorul terţial (servicii)

Munca privită cantitativ se referă la populaţia în vârstă de muncă şi aptă de muncă (populaţia activă desponibilă) aşa cum se arată în figura 1 :

La nivelul economiei unei ţări se poate determina :

Fondul naţional de timp de muncă potenţial care depinde în esenţă de factorii :

- populaţia activă disponibilă ;

- numărul de ore (zile) săptămânal de muncă ;

- timpul luat în calcul (an)

Volumul muncii efectiv prestate în care înlocuim populaţia activă disponibilă cu populaţia ocupată.

Populaţia totală

Populaţia în afara vârstei Populaţia în vârstă de

de muncă: 0-16 ani, muncă: 16-60 (65) ani

peste 60 –65 ani

Populaţia inaptă Populaţia aptă

de munca de munca

Populaţia activă disponibilă Populaţia inactivă

- populaţie ocupată - elevi şi studenţi

în timpul studiilor

- şomeri - femei casnice

Figura 1 “ Populaţia activă disponibilă”

1.1.ÎNCHEIEREA,EXECUTAREA MODIFICAREA,SUSPENDAREA

ŞI ÎNCETAREA CONTACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ

A.Încheierea contractului individual de muncă

Selecţionarea şi pregătirea cadrelor, repartizarea lor pe ramuri de activitate, se face în concordanţă cu prevederile planului naţional unic de dezvoltare economico-socială.

Încadrarea în muncă a unei persoane se face în raport cu nevoile unităţii, ţinându-se seama de aptitudinile, pregătirea profesională şi preferinţele sale, precum şi de îndeplinirea altor cerinţe specifice muncii pe care urmează să o presteze, în condiţiile legii.

Încadrarea în muncă se face pe baza verificării aptitudinilor şi a pregătirii profesionale, prin probă practică, examen, concurs ori termen de încercare, în condiţiile prevăzute de lege.Termenul de încercare este de cel mult 15 zile, iar pentru funcţiile de conducere, de cel mult 90 zile.