Analiza economiei României în perioada pre și post aderare

Introducere

România este unul dintre statele europene în curs de dezvoltare, cu o perioadă de tranziţie prelungită. Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze situaţia economică a României în perioada premergătoare aderării la Uniunea Europeană, pe de o parte, şi în perioada ulterioară aderării, pe de altă parte, urmărindu-se o analiză comparativă a evoluţiei economice în cele două contexte.

Aspectele considerate în lucrare sunt evoluţia Produsului Intern Brut nominal, evoluţia Produsului Intern Brut Real, a fenomenului inflaţiei, a ratei şomajului dar şi a salariilor. Analiza efectuată va arăta că Produsul Intern Brut real este în continuă creştere, dar toţi indicatorii sunt mai accentuaţi in special în perioada 2007-2008, acest lucru schimbându-se la sfârşitul anului 2008 când economia mondială era deja la început de criză.

De asemenea se va observa că rata inflaţiei este într-o continuă scădere până în anul 2007, însă contextul crizei economice mondiale are efecte asupra acestui aspect în economia românească în al treilea trimestru al anului 2008, astfel că acest indicator înregistrează creşteri în această perioadă.

Totuşi, în perioada premergătoare aderării României la Uniunea Europeană, aceasta trăia deja realitatea unei creşteri economice susţinute, fapt pentru care a fost acceptată în Uniune. Perioada post-aderare a fost de asemenea una eficace, cu tendinţe de creştere, chiar dacă spre finalul anului 2008 au apărut semne contrarii. De aici rezultă faptul că este foarte relevant să plasăm România în contextul economic internaţional, unde criza economică mondială îşi face simţită prezenţa.

Aşa cum se va vedea în lucrare, aderarea României la Uniunea Europeană a avut efecte pozitive simţitoare la nivelul activităţilor de import si export. Aceste activităţi au crescut considerabil în perioada următoare aderării, în ciuda crizei de la sfârşitul anului 2008. Acest lucru înseamnă, pe de o parte, că România produce la nivel competitiv, pentru a putea exporta (în lucrare este calculată ponderea exporturilor în PIB), dar şi că populaţia dispune de bani pe care să îi cheltuie, întrucât şi volumul importului creşte.

O analiză a populaţiei ocupate şi a evoluţiei ratei şomajului în România arată că aceasta din urmă a continuat să scadă în perioada următoare aderării. Efectele crizei s-au făcut uşor simţite la acest nivel la finalul anului 2008.

Prin urmare, lucrarea de faţă îşi propune să facă o analiză complexă a mediului economic din România înainte si după aderarea la Uniunea Europeană, urmând ca în final să conchidă dacă această aderare a fost una rentabilă pentru ţara noastră sau dimpotrivă.

CAPITOLUL I. CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA INDICATORII MACROECONOMICI

I.1. MODALITAŢI DE CALCULARE A PRODUSULUI INTERN BRUT

Principalii indicatori macroeconomici sunt: Produsul, Inflaţia şi Rata Inflaţiei (RI), Creşterea Economică şi Rata Creşterii Economice, Ocuparea, Şomajul şi Rata Şomajului.

În cele ce urmează vor fi analizate în detaliu doar conceptele de produs şi cele de Inflaţie şi RI, urmând ca în continuarea lucrării să fie luaţi în considerare şi alţi indicatori relevanţi pentru economia unei ţari.