Analiza Relației produs-marfă din Perspectiva Mondializării Pieței

CAPITOLUL 1. EFECTE POZITIVE ŞI EFECTE NEGATIVE ALE MONDIALIZĂRII

În decursul timpului, umanitatea a fost martora unor profunde schimbări în structura şi funcţionarea economiei, cu performanţe impresionante sub aspect tehnic, în producţie, comerţ, servicii şi mai ales în sistemul informaţional şi comunicaţional, dar şi cu decalaje şi disfuncţionalităţi îngrijorătoare privind repartiţia mărfurilor şi a veniturilor, precum şi gestiunea stărilor conflictuale şi de criză.

În căutarea celui mai adecvat termen pentru a reda aceste schimbări, cu aproximativ două secole în urmă, specialiştii optau între conceptele de internaţionalizare şi mondializare. Între timp, statisticile naţionale şi internaţionale au evidenţiat faptul că principalul beneficiar al acestor schimbări l-au reprezentat întreprinderile, companiile producătoare multinaţionale sau transnaţionale, ceea ce i-a determinat pe specialişti să adere la conceptul de globalizare. Schimbul de bunuri între ţări a devenit o reflectare a economiei mondiale, prin sfera cuprinzătoare de manifestare pe care a dobândit-o, influenţând vizibil dezvoltarea economiei fiecărui stat.

Creşterea dependenţei statelor lumii de bunurile şi serviciile produse de fiecare dintre acestea a determinat sporirea intereselor companiilor producătoare pentru extinderea activităţilor la nivel internaţional. Importanţa pieţelor externe este cu atât mai mare cu cât majoritatea întreprinderilor sunt angrenate într-un proces de dezvoltare care le obligă să găsească noi oportunităţi de afaceri în alte ţări, pe măsură ce pieţele interne se maturizează şi se îngustează.

Curentele comerciale şi financiare manifestate pe piaţa mondială, fluxurile de informaţii şi transformările tehnologice înregistrate continuă să creeze o interdependenţă din ce în ce mai strânsă între economiile tuturor ţărilor lumii. Economiile naţionale sunt supuse unor presiuni concurenţiale din ce în ce mai crescute, forţele pieţei jucând un rol foarte important în stabilirea criteriilor de supravieţuire sau dominaţie pe piaţă. În condiţiile liberalizării acestor curente şi fluxuri comerciale şi informaţionale, sistemul fondat pe regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului va facilita o bună integrare a ţărilor lumii în sistemul comercial mondial, dar încadrarea acestora în acest sistem se va face de la niveluri extrem de diferite.

În procesul de globalizare sunt părţi care câştigă şi părţi care pierd, astfel încât acest fenomen creează la nivelul pieţelor naţionale şi pieţei mondiale „învinşi” şi „învingători”. Odată cu eliminarea barierelor din calea concurenţei libere, sectoare întregi de activitate îşi văd periclitată soarta, fiind ameninţate cu dispariţia sau, cel puţin, cu „raţionalizări” drastice pentru creşterea eficienţei.

Deşi prezintă anumite avantaje, cum ar fi oportunitatea unor pieţe mai largi, posibilitatea producerii şi comercializării unei game mai mari de bunuri, şanse sporite pentru atragerea de capitaluri şi pentru intrarea în „jocul” schimburilor de tehnologii de vârf, mondializarea antrenează, totuşi, consecinţe nefaste pentru umanitate, în special prin marginalizarea unor grupuri sau indivizi care nu fac parte din proces şi prin daunele pe care le provoacă mediului înconjurător, apelând la concurenţa neloială şi îndârjită.

Prin urmare, realizarea Pieţei Unice interne şi globalizarea economiei, după părerea specialiştilor, generează atât efecte pozitive, cât şi efecte negative. Dintre efectele pozitive ale creării Pieţei Unice Europene şi ale liberalizării şi mondializării schimburilor comerciale reţinem câteva :

- intensificarea schimburilor comerciale intracomunitare;

- accelerarea procesului de inovare tehnologică în ţările membre;

- creşterea stabilităţii economice şi stimularea investiţiilor;

- sporirea potenţialului economic şi a capacităţii de absorbţie a pieţei comunitare;

- funcţionarea fără piedici a pieţelor şi liberalizarea totală a activităţilor comerciale, industriale şi financiare, la nivel mondial;

- achiziţionarea rapidă de competenţă, crearea şi utilizarea rapidă şi eficace atehnologiei şi informaţiei, exploatarea pieţelor:

Globalizarea economiei nu se poate produce fără a implica şi consecinţe negative:

- sporirea treptată a competenţelor supranaţionale acordate instituţiilor comunitare, în detrimentul promovării unor programe economico-sociale în interesul propriilor naţiuni;