Analiza Situației Financiar - Patrimoniale a SC IMGB SA

Domeniu: Economie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 99 în total

Cuvinte : 26689

Mărime: 288.89KB (arhivat)

Publicat de: Maximilian Costea

Puncte necesare: 13

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. dr. Constantin Stănescu

Facultatea de Relatii Comerciale si Financiar-Bancare Interne si Internationale

Universitatea Romano-Americana, Bucuresti

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

CAP. 1. BILANŢUL - INSTRUMENT DE BAZĂ ÎN ANALIZA FINANCIARĂ.5
1.1. Definire. Trăsături. Abordări conceptuale 5
1.2. Analiza structurii patrimoniale 14
1.2.1. Caracterizarea generală a structurii patrimoniale a întreprinderii 15
1.2.2. Sistemul de factori ce acţionează asupra structurii patrimoniale 16
1.2.3. Analiza ratelor de structură patrimonială 17
CAP. 2. PREZENTAREA GENERALĂ A SC IMGB SA 18
2.1. Scurt istoric 18
2.2. Structura organizatorică şi funcţională 19
2.3. Particularităţile activităţii. Caracterizarea acesteia pe baza principalilor indicatori economico-financiari 31
CAP. 3. ANALIZA MIJLOACELOR ECONOMICE DIN PATRIMONIUL ÎNTREPRINDERII ŞI A SURSELOR DE FINANŢARE A ACESTORA 36
3.1. Prezentarea bilanţului contabil 37
3.2. Întocmirea şi prezentarea bilanţului financiar 39
3.3. Analiza mijloacelor economice din patrimoniul întreprinderii 40
3.3.1. Analiza activelor imobilizate 41
3.3.1.1. Analiza imobilizărilor necorporale 42
3.3.1.2. Analiza imobilizărilor corporale
3.3.1.3. Analiza imobilizărilor financiare
3.3.2.1. Analiza activelor circulante 45
3.3.2.1.1. Analiza stocurilor 46
3.3.2.1.2. Analiza creanţelor 49
3.3.2.1.3. Analiza disponibilităţilor băneşti şi a plasamentelor 50
3.4.Analiza surselor financiare de acoperire a mijloacelor econ 53
3.4.1. Analiza capitalurilor 53
3.4.1.1. Stabilitatea financiară 53
3.4.1.2. Autonomia financiară globală.54
3.4.1.3. Autonomia financiară la termen
3.4.2. Analiza datoriilor 57
3.4.2.1. Îndatorarea globală 57
3.4.2.2. Analiza datoriilor pe termen scurt
3.4.2.3. Îndatorarea la termen 59
3.5. Corelaţia funcţională dintre resursele financiare şi nevoile financiare 60
CAP. 4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR 63
4.1. Analiza fondului de rulment, a nevoii fondului de rulment şi a trezoreriei nete 63
4.1.1. Analiza fondului de rulment 64
4.1.2. Analiza nevoii de fond de rulment 64
4.1.3. Analiza trezoreriei 67
4.2. Sistemul de rate care caracterizează echilibrul financiar 69
4.2.1. Capacitatea de plată 70
4.2.1.1. Lichiditatea curentă 70
4.2.1.2. Lichiditatea rapidă 70
4.2.1.3. Lichiditatea imediată 71
4.2.1.4. Solvabilitatea patrimonială71
4.2.2. Ratele de acoperire a activelor circulante pe seama fondului de rulment 71
4.2.2.1. Rata de finanţare a stocurilor pe seama fondului de rulment.71
4.2.2.2. Rata de finanţare a activelor circulante pe seama fondului de rulment 72
4.2.2.3. Rata de finanţare a nevoii de fond de rulment pe seama fondului de rulment 72
4.2.3. Caracterizarea autonomiei financiare 72
4.2.3.1. Autonomia globală 72
4.2.3.2. Autonomia financiară 72
4.2.3.3. Independenţa financiară 73
4.2.4. Analiza gradului de îndatorare 73
4.2.4.1. Îndatorarea netă a capitalului subscris vărsat 73
4.2.4.2. Îndatorarea netă a capitalului propriu 73
4.2.4.3. Îndatorarea brută faţă de capitalul propriu 74
4.2.5. Analiza finanţării imobilizărilor 74
4.2.5.1. Finanţarea stabilă a imobilizărilor
4.2.5.2. Finanţarea activelor imobilizate pe seama capitalului propriu
4.3. Analiza corelaţiei creanţe - obligaţii 83
CAP. 5 ANALIZA EFICIENŢEI MIJLOACELOR ECONOMICE ŞI A RESURSELOR DE ACOPERIRE A ACESTORA 85
5.1. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante 85
5.2. Rata rentabilităţii financiare 91
5.3. Rata rentabilităţii economice 91
5.4. Concluzii asupra rezultatelor analizei şi măsurile care se impun pentru sporirea eficienţei mijloacelor economice şi a capitalului întreprinderii 93
CAP. 6 GENERALITĂŢI CU PRIVIRE LA SISTEMUL INFORMATIC AL SC IMGB SA 97
BIBLIOGRAFIE

Extras din licență

Asemenea unui organism viu, o întreprindere poate fi sănătoasă sau, dimpotrivă, se poate “îmbolnăvi”, uneori cu efecte dezastruoase, între care falimentul sau “moartea” sunt destul de întâlnite.

După cum un medic pune un diagnostic în cazul unei boli fizice sau psihice, în mod asemănător “un medic” care face o analiză atentă a unei întreprinderi sub toate aspectele activităţii sale poate stabili un diagnostic acesteia.

Prin reţelele unei fiinţe vii curg informaţii şi fluide, elementele necesare menţinerii vieţii şi luării deciziilor. În mod asemănător, prin reţelele unei entităţi economice se vehiculează informaţiile necesare luării unei decizii privind buna funcţionare a acesteia, într-un mod cât mai eficient, dar şi fluxuri de lichidităţi necesare deblocării şi punerii în funcţiune a diverselor sisteme ce compun organismul unei unităţi economice.

În ultimul timp, ca urmare a complicării condiţiilor de viaţă de către om, au apărut o mulţime de afecţiuni ale fiinţelor vii care necesită o analiză cât mai amănunţită a cercetării medicale. Astăzi, sistemul economic mondial este influenţat de o mulţime de tehnici şi pârghii financiare, sociale şi politice, mediu care prin complexitatea lui, prin hăţişul de informaţii ce trebuie străbătut, duce, de cele mai multe ori, la “boli” economice care afectează în cele mai diverse feluri întreprinderile comerciale. Datorită acestor cauze se face simţită tot mai mult dezvoltarea unor metode cât mai precise de cercetare şi analiză a perturbaţiilor de natură financiară.

În avangarda acestor ştiinţe se află analiza economico-financiară, care are drept scop analizarea şi diagnosticarea celor mai incipiente afecţiuni de care suferă întreprinderea economică

Concluzionăm că, spre deosebire de analiza medicală care diagnostichează sistemele biologice, analiza economico-financiară oferă diagnostic sistemelor economice.

Etimologic, diagnosticul înseamnă capacitatea de discernământ şi este implicat organic în teoria şi practica medicală, ea prin analogie în activitatea întreprinderii ca organism social. Într-o accepţiune sintetică, analiza diagnosticului presupune reperarea simptomelor, a disfuncţionalităţilor unei firme, cercetarea şi analiza faptelor şi responsabilităţilor, identificarea cauzelor disfuncţionalităţilor, elaborarea unor programe de acţiune prin a căror aplicare practică se asigură redresarea sau ameliorarea performanţelor.

De fapt, efectuarea unui diagnostic al firmei poate fi motivată nu numai de situaţia în care aceasta are dificultăţi, respectiv disfuncţionalităţi, ci şi atunci când, aşa cum spune Jean Pierre Tribault “întreprinderea are o bună stare de sănătate” dar se doreşte îmbunătăţirea ei.

BILANŢUL - INSTRUMENT DE BAZĂ ÎN ANALIZA FINANCIARĂ

CAPITOLUL 1.

BILANŢUL - INSTRUMENT DE BAZĂ ÎN ANALIZA FINANCIARĂ

naliza financiară pe baza bilanţului evidenţiază modalităţile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung şi scurt.

Noţiunea de echilibru financiar poate fi definită în cadrul analizei patrimoniale, cât şi în cadrul analizei funcţionale.

Analiza echilibrului financiar serveşte agentului economic pentru aprecierea solvabilităţii cerută, în special, de creanţierii şi creditorii acestuia, dar şi pentru alegerea unei strategii optime de finanţare asigurată de costul minim al procurării capitalului.

Utilizarea bilanţului în analiza financiară presupune cunoaşterea conţinutului posturilor care figurează în structura activului şi, respectiv a pasivului bilanţier. Din aceste considerente, prezentarea bilanţului sub aspect contabil beneficiază de o atenţie specială aşa cum, vom observa în continuare.

1.1. Definire. Trăsături. Abordări conceptuale.

Analiza situaţiei financiare-patrimoniale reprezintă o componentă a analizei economice care începe să capete tot mai multă importanţă în teoria şi practica economică a ţărilor din Uniunea Europeană.

Analiza financiară constă în studiul metodic al situaţiei şi evoluţiei unei întreprinderi, sub aspectul structurii financiare şi al rentabilităţii, plecând de la bilanţ, contul de rezultate şi alte informaţii oferite de întreprindere, mai ales în anexele la bilanţ şi raportul anual.

Analiza financiară reprezintă punctul de întâlnire al teoriei cu practica economică, ea urmând să surprindă realitatea, pe baza datelor sistematizate ale contabilităţii. Acest tip de analiză poate avea atât un caracter intern, cât şi un caracter extern.

Diagnosticul financiar intern are ca obiectiv depistarea unor eventuale dezechilibre financiare în scopul determinării originii şi cauzelor care le-au generat şi al stabilirii măsurilor de redresare a întreprinderii. Diagnosticul intern va fi îndreptat spre informaţia financiară şi relaţiile sociale în cadrul întreprinderii. Pentru că se bazează pe întregul sistem de informaţii referitoare la activitatea firmei, diagnosticul intern abordează probleme cum ar fi: dimensiunea, rentabilitatea şi valoarea patrimoniului, riscul, etc.

Diagnosticul financiar extern are un caracter limitat, imprimat de volumul informaţiilor pe care se bazează: informaţii financiar-contabile furnizate de întreprinderi potrivit normelor legale în vigoare, precum şi informaţii furnizate de presa economică şi financiară. Diagnosticul extern dă informaţii utilzate în politica financiară externă a întreprinderii (politica de piaţă), de marele public, presei financiare, pentru studii statistice, cât şi pentru evaluarea titlurilor.

BILANŢUL - INSTRUMENT DE BAZĂ ÎN ANALIZA FINANCIARĂ

Sintetizând cele de mai sus, câmpul de aplicaţie al analizei financiare poate fi redat în tabloul următor:

Decizie de gestiune:

Obiectivul de informare:

1. Diagnosticul intern: 1. Diagnosticul intern:

- previziuni pentru un plan de finanţare şi pentru decizii bugetare

- diagnosticul controlului intern-diferenţa între realizări şi previziuni

- informaţia financiară utilizată în interiorul întreprinderii, precum şi relaţiile sociale

2. Diagnosticul extern: 2. Diagnosticul extern:

- solicitări de credite prin bănci

- solicitări de subvenţii prin stat

- solicitări în caz de fuziune prin absorbţie sau reuniune

- în cadrul politicii externe a întreprinderii

- pentru presa financiară

- pentru studii statistice

- pentru evaluarea titlurilor de piaţă

Bilanţul reprezintă deci, suportul analizei financiare, o sursă de informare pertinentă pentru formularea diagnosticului referitor la gradul de solvabilitate a întreprinderii, la structura financiară a acesteia, precum şi la starea de echilibru financiar existentă la un moment dat.

Bilanţul reprezintă un calcul de sinteză prin care se cuantifică , atât la nivel global, cât şi structural, patrimoniul unei firme la un moment dat. Sub aspect conceptual, bilanţul poate fi definit ca o reprezentare a utilizărilor şi resurselor de care dispune o entitate patrimonială într-un anumit moment. Această reprezentare îmbracă forma unei egalităţi ce reflectă echilibrul valoric între utilizări , denumite active patrimoniale, şi resurse, denumite pasive patrimoniale.

Egalitatea bilanţieră activ = pasiv este explicată diferit, aspect care dă naştere la diferite interpretări ale bilanţului contabil, existând astfel, o serie de abordări conceptuale ale acestuia.

Bibliografie

1. Tribuna economică nr. 9/1996. Metodologii de diagnosticare financiar bancară a întreprinderilor

2. C. Stănescu, A. Işfănescu, A, Băicuşi --- Analiza economico-financiară cu aplicaţii în societăţile comerciale industriale de construcţii şi de transporturi, Ed. Economică, Bucureşti, 1996

3. D. Mărgulescu, M. Niculescu, V. Robu --- Diagnostic economico-financiar. Concepte. Metode. Tehnici. , Ed. Romcart, Bucureşti, 1994

4. M. Risea (coordonator), L.Olimid, A. Stoian, I. Nişulescu, V. Răileanu --- Contabilitatea societăţilor comerciale. Volumul II, Ed. CECCAR, Bucureşti, 1996

5. XXX --- Curs de analiză economico financiară. An IV.