Analiza situației financiare la S.C. Zarea S.A.

FINANCIARE

Situaţia financiară a întreprinderii este reflectarea statică şi complexă a întregii activităţi de exploatare şi comercializare, a modului de administrare şi gestionare a resurselor materiale, umane şi finaciare.

Analiza, ca sistem ştiinţific de sine stătător, utilizând informaţiile furnizate de documentele contabile de sinteză şi bazându-se pe o metodologie proprie, leagă şi interpretează aceste informaţii, în sensul obiectivelor economico-financiare pe care şi le propune întreprinderea.

Valenţele sistemului contabil românesc oferă posibilitate efectuării analizei financiare, care reprezintă activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a întreprinderii. Se poate considera că ea constituie un insrument managerial menit să contribuie la menţinerea şi dezvoltarea întreprinderii într-un mediu concurenţial tot mai dens, precum şi la înţelegerea trecutului şi prezentului, în scopul fundamentării obiectivelor strategice viitoare

Analiza financiară are al bază un set de date şi informaţii preluate din documentele contabile de sinteză: bilanţul, contul de profit şi pierderi, şi anexa la bilanţ. Aceasta nu se limitează însă numai la folosirea datelor şi informaţiilor din documentele contabile în starea lor brută, iniţială. Acestea sunt prelucrate şi transformate în vederea obţinerii unor informaţii în măsură să satisfacă scopul şi obiectivele analizei financiare, în acest scop, bilanţului contabil i se aduc o serie de corecţii, el stând la baza întocmirii bilanţului financiar şi a bilanţului funcţional.

La elaborarea acestei lucrări, am folosit pentru analiză, bilanţul contabil şi pe baza acestuia am determinat bilanţul financiar. Plecând de la bilanţul partrimonial care a reţinut criterilul destinaţiei(investiţii-exploatare-trezorerie), construcţia bilanţului financiar impune o nouă clasificare, care este posibilă îndeosebi datorită informaţiilor referitoare la scadenţele, creanţelor şi datoriilor.

Caracteristic bilanţului financiar, este faptul că posturile de activ şi pasiv sunt luate în calcul la valoarea lor netă, iar construcţia lui se bazează pe gradul de exigibilitate al elementelor de pasiv şi gradul de lichiditate al elementelor de activ, indiferent de conţinutul economic al acestora.

Pentru construirea bilanţului financiar se foloseşte bilanţul contabil (după repartizarea profitului) asupra căruia, pe baza detalielilor din anexa la bilanţ se aplică următoarele corecţii:

a).retratarea posturilor bilanţiere, care presupune:

-eliminarea elementelor de activ-fictiv, acestea fiind considerate nonvalori, corespunzând unor elemente care în caz de vânzare nu pot da naştere unui flux de numerar, acestea constau din:cheltuieli de constituire ocazionate de infiinţare, majorare, reducere de capital, cheltuieli de cercetare-dezvoltare, fond comercial, decontări cu asociaţii privind capitalul, cheltuielile inregistrate în avans, diferenţe de conversie-activ, decontări din operaţii

în curs de clarificare şi prime de rambursare a obligaţiunilor. Pentru menţinerea egalităţii bilanţiere, atunci când elementele de activ sunt eliminate, este necesar să reducem cu aceeaşi sumă şi pasivul bilanţului, adică să diminuăm capitalul permanent;

-retratarea conturilor de regularizare-pasiv, acestea fiind formate din diferenţe de conversie-pasiv, veniturile înregistrate în avans cu valoarea acestora majorându-se rezervele şi decontările din operaţiile în curs de clarificare (soldul creditor) cu valoare cărora se majorează capitalurile proprii;

-retratarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, astfel, dacă reprezintă elemente fără obiect real, vor fi incluse la capitaluri proprii, iar în cazul în care au un scop bine precizat şi există o mare probabilitate de utilizare a lor, vor fi asimilate datoriilor;

b). Înregistrarea datoriei fiscale care determină pe de o parte diminuarea capitalurilor proprii, iar pe de altă parte, creşterea datoriilor pe termen scurt;

c). Regruparea elementelor bilanţiere prin agregarea anumitor date şi diminuarea altora în funcţie de lichiditate, exigibilitate, astfel încât să se obţină valori semnificative pe plan financiar, adică: în cazul activului, corecţiile urmăresc obţinerea a două mărimi şi anume imobilizări mai mari de un an şi active circulante mai mici de un an; în cazul pasivului se urmăreşte obţinerea de capitaluri permanente formate din capitaluri proprii şi împrumuturi pe termen mediu şi lung şi datorii pe termen scurt cu o exigibilitate mai mică de un an.

Scopul analizei financiare, în sens restrâns, este stabilirea diagnosticului financiar al întreprinderii, prin atingerea următoarelor obiective:

-aprecierea modului de constituire a astructurii, a surselor şi a utilizărilor dr resurse;

-aprecierea principalelor rezultate financiare obţinute;

-evidenţierea modalităţilor de realizare a echilibrului financiar;

-evaluarea modului de gestionare a resurselor financiare;

-examinarea randamentului capitalului investit;

-aprecierea riscurilor;

-evaluarea bonităţii financiare a firmei.

1.PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI

1.1Modul de constituire

Societatea comercială „ZAREA”S.A. a fost înfiinţată prin H.G.nr.1353/1990,prin preluarea integrală a patrimoniului ÎNTREPRINDERII VINURI ŞI ŞAMPANIE ZAREA.

La rândul ei, “ÎNTREPRINDEREA VINURI ŞI ŞAMPANIE ZAREA” a luat fiinţă prin actul naţionalizării, la 11 iunie 1948, a fostei “FABRICI DE ŞAMPANIE MOTT&FILLS” cu sediul în Bucureşti, str. Puţul cu apă rece nr. 3. După formare, în noiembrie 1948 s-a comasat cu întreprinderea „POPORUL” formată prin naţionalizarea întreprinderii „RHEIN”situată în Bucureşti, str. Grigore Manolescu şi Bd. Bucureştii Noi.

În anul 1951, întreprinderea a preluat şi pivniţa Gatrofield din str. Câmpia Turzii nr.32 urmând a fi folosită pentru învechirea băuturilor. În acelaşi an a fost preluat şi depozitul din str. Popa Tatu nr.64 în scopul depozitării vinurilor, fabricarea vermutului şi distilatului pentru fabricarea coniacului.

În anul 1953 a luat fiinţă secţia Băuturi răcoritoare, cu sediul în str. Grigore Manolescu, unde pe lângă băuturile răcoritoare din plante şi fructe, începe producţia de vin spumos.

În anul 1961 întreprinderea a preluat în patrimoniu Fortul Chitila care ulterior va fi utilizat pentru producţia de şampanie, iar în perioada 1984-1985 întreprinderea a preluat de la MApN şi o parte din fortul de apărare al oraşului.

În anii 1979-1981, ca urmare a acţiunilor de sistematizare a oraşului s-a construit şi s-a pus în funcţiune pe platforma industrială Bucureştii Noi, actuala secţie de coniac şi vermut şi corpul de clădire pentru administrarea întreprinderii (sediul central) din cadrul actualei secţii de şampanie Bucureştii Noi 111.

Ca urmare, în prezent, S.C.Zarea S.A.îşi desfăşoară activitatea în cadrul următoarelor amplasamente (tabelul nr.1.1):

Tabelul nr. 1.1

Situaţia patrimonială şi obiectul de activitate

Denumirea subunităţii

amplasamentProfil de activatateSituaţia patrimonială

Zarea 2

Str.Grigore Manolescu nr.2-producerea şi îmbutelierea de vin spumos şi alte băuturi;

-spaţiu comercial.

Atribuită prin naţionalizare

Zarea 3

Bd. Bucureştii Noi nr.174-producere,condiţionare şi îmbuteliere vinuri speciale tip vermut şi bitter.Investiţie proprie

Zarea 4

Str. Popa Tatu nr.62 -prepararea şi conservarea băuturilor alcoolice tari (pivniţa de învechire în conservare din 1990);

-spaţii comerciale.Atribuită în septembrie 1951

Zarea 5

Str. Câmpia Turzii nr.32-învechirea şi îmbutelierea băuturilor alcoolice tari;

-coniacoteca naţională.Atribuită în 1951

Zarea 6

Bd. Bucureştii Noi nr.174-producerea, învechirea şi îmbutelierea băuturilor spirtoase;Investiţie proprie

Zarea 16

Fortul Chitila-învechirea şi depozitarea vinului spumant;

-spaţii închiriate pentru depozitare.Fortul atribuit în 1961

Zarea 17

Bd. Bucureştii Noi nr.111-sediul central;

fabricarea, învechirea şi depozitarea vinului spumant;

-spaţiu comercial.Sediul central- investiţie proprie;

Secţia de fabricaţie atribuită prin naţionalizare

Zarea 18

Rampa CF Chitila-depozitare ambalaje;

-recepţie materii prime, ambalaje.Investiţie prorie

Zarea 20

Fortul Otopeni-învechire şi depozitarea vinului spumant.Fortul atribuit în 1984.

Terenul aferent acestor amplasamente, în suprafafaţă totală de 431.334m2 este dispersat pe raza Municipiului Bucureşti (Sector 1) şi a Sectorului Agricol Ilfov(comunele Chitila şi Otopeni) după cum urmează(tabel nr.1.2):

Tabelul nr. 1.2

Amplasament Suprafaţa

totală (m2)Suprafaţa

construită(m2)Reţea

drumuri(m2)Suprafaţa liberă(m2)

Total general

din care: 431.33427.23311.261177.250

Chitila(SAI)360.4082.6656.470163.094

Otopeni(SAI)15.1912.4161.7308.053

Mun. Bucureşti

din care: 55.73122.1523.0616.103

Zarea 22.731.1.764127-

Zarea 311.2994.761768380

Zarea 4 4.8231.81525266

Zarea 5579266-14

Zarea 612.9295.793455246

Zarea 1723.3747.7531.4595.398

1.2Analiza sistemului tehnic si tehnologic

Principalele produse din nomenclatorul de fabricaţie al S.C. Zarea S.A.Bucureşti sunt:

- vin spumos;

- vin spumant;

- vermut;

- bitter;

- vinars si alte băuturi spirtase;

- alte băuturi alcoolice;

- vin de regiune;

- macerat de plante.

De remarcat faptul că ponderea producţiei fizice este dominată de vin spumant şi vermut. Ca urmare producţia societătii are la bază două tehnologii principale de fabricaţie diferite, şi anume tehnologia de fabricaţie a vinului spumant şi tehnologia de fabricaţie a vermutului. Fluxurile tehnologice sunt coordonate si structurate pe principii de specializare de produs. In general procesele de fabricaţie sunt controlate la toate nivelele, existînd o evidenţă operativă a stocurilor de materii prime, produse finite, a consumurilor aferente produsului.

1.tehnologia de fabricaţie a vinului spumant

Vinul spumant (şampania) este vinul spumos saturat cu dioxid de carbon pe cale naturală. Acesta se obţine prin refermentarea vinurilor de masă albe şi roz cu adaos de zahăr, în vase închise ermetic (sticle speciale sau rezervoare de mare capacitate).

Procesul tehnologic pentru oţinerea vinului spumant comportă vinificaţia si şampanizarea.