Analiza viabilității economice și manageriale în cadrul S.C. Stimas S.A. Suceava

1.1. Conţinutul şi obiectivele analizei viabilităţii economice şi manageriale

Determinarea potenţialului de viabilitate al unei organizaţii se poate defini prin măsura în care aceasta posedă resursele comerciale, financiare, informaţionale, tehnice, umane, manageriale pentru a supravieţui şi a se dezvolta.

Analiza viabilităţii economice şi manageriale a unei organizaţii este unul din instrumentele cele mai spectaculoase şi eficiente de diagnosticare a stării de “sănătate” a acesteia la un moment dat şi de evaluare a perspectivelor sale de dezvoltare în viitor.

Această analiză schimbă radical şi raţionalizează la maximum comportamentul strategic al organizaţiilor vis-a-vis de oportunităţile şi ameninţările mediului concurenţial în care îşi desfăşoară activitatea.

Această analiză este absolut necesară pentru asigurarea competitivităţii şi securităţii organizaţiei, înlocuind comportamentul bazat pe intuiţie şi bunul simţ cu altul ce are la bază principii ştiinţifice şi raţionale de conducere.

Analiza viabilităţii economice şi manageriale furnizează informaţii precise asupra a patru categorii de variabile: forţele şi slăbiciunile organizaţiei şi oportunităţile şi ameninţările mediului. Fără o evaluare periodică şi realistă a acestor patru tipuri de forţe, organizaţia riscă să devină necompetitivă în raport cu concurenţa, astfel încât într-un viitor mai apropiat sau îndepărtat ea poate dispare din viaţa economică. Din acest motiv se poate afirma că analiza viabilităţii economice şi manageriale a organizaţiei este nu numai un factor de asigurare a competitivităţii acesteia, ci şi un factor de securitate şi supravieţuire.

1.1.1. Analiza viabilităţii economice

Analiza viabilităţii economice are ca obiect de activitate:

- analiza poziţiei concurenţiale a organizaţiei;

- analiza potenţialului intern al acesteia (potenţialul material, uman, financiar);

- analiza costurilor de producţie;

- analiza rentabilităţii;

- analiza patrimonială.

Acestor aspecte li se pot adăuga şi altele în funcţie de caracteristicile funcţionale şi dimensionale ale organizaţiei, de natura obiectului de activitate, de caracteristicile pieţei de aprovizionare şi vânzare etc.

În efectuarea acestor analiza trebuie avute în vedere următoarele aspecte:2,

- analiza economică trebuie bazată pe un material informaţional pertinent şi detaliat, care să prezinte situaţia reală a fenomenelor şi proceselor ce caracterizează organizaţia;

- sistemul de indicatori trebuie ales atent şi raţional, astfel încât aceştia să fie capabili să reflecte multidimensional domeniile analizate;

- abordările corelative între unul şi mai mulţi indicatori cantitativi şi calitativi trebuie să fie astfel realizate încât să permită sesizarea unor plusuri sau minusuri din domenii variate, împreună cu cauzele generatoare;

De exemplu, unul dintre aspectele semnificative ale potenţialului de viabilitate economică îl reprezintă corelaţiile dintre cifra de afaceri, fondul de salarii, numărul de salariaţi, productivitatea muncii şi salariul mediu. Deci “starea de sănătate” pe termen mediu şi lung a organizaţiei este evidenţiată şi de respectarea corelaţiilor:

şi

unde: sunt indicii care exprimă dinamica cifrei de afaceri, a fondului de salarii, a numărului de salariaţi, a productivităţii muncii şi a salariului mediu.

- aspectele interne analizate trebuie corelate cu cele externe, ale mediului ambiant naţional şi internaţional, în care acţionează organizaţia;

- trebuie urmărite cu prioritate performanţele economice, măsura în care acestea au fost corect dimensionate şi realizate.

Obiectivul esenţial al analizei viabilităţii economice şi manageriale este studierea detaliată a condiţiilor de mediu şi concurenţiale ale organizaţiei şi a situaţiei interne a acesteia în vederea stabilirii resurselor de care dispune pentru a funcţiona şi a se dezvolta.

1.1.1.1. Analiza potenţialului intern

Viabilitatea economică a organizaţiei, performanţele acesteia, sunt dependente de volumul, structura şi eficienţa utilizării resurselor umane, materiale şi financiare.

- Resursele umane

Se analizează din două puncte de vedere:

- ca dimensiune şi structură;

- de pe poziţia eficienţei utilizării personalului.

Pentru analiza eficienţei utilizării resurselor umane se analizează dinamica productivităţii muncii.

Un element de evidenţiere a utilizării resurselor umane şi a eficienţei organizaţiilor îl reprezintă modul de respectare a unor corelaţii între principalele obiective şi rezultatele obţinute din realizarea lor.

Două dintre aceste corelaţii sunt de ordin cantitativ:

unde: - indicele cifrei de afaceri;

- indicele fondului de salarii;

- indicele numărului de salariaţi.

Cea de a treia corelaţie este de ordin calitativ:

unde: - indicele productivităţii muncii;

- indicele salariului mediu.

- Resursele materiale

Analiza acestora implică abordarea celor două categorii de active fixe şi circulante prin prisma volumului structurii, dinamicii şi eficienţei lor.

Eficienţa mijloacelor fixe se analizează prin prisma a doi indicatori: cifra de afaceri la 1000 de lei mijloace fixe; profit la 1000 de lei mijloace fixe.

Analiza eficienţei utilizării activelor circulante se realizează cu ajutorul indicatorilor:

- viteza de rotaţie a activelor circulante (a stocurilor). Aceasta se exprimă prin:

- coeficient (număr de rotaţii):

sau

- durata unei rotaţii :

Este de dorit ca organizaţia să aibă o rotaţie a stocurilor cât mai rapidă posibil.

- durata recuperării creanţelor, calculată cu formula:

Valorile ideale pentru DRC sunt cuprinse între 0 şi 30 zile.

1.1.1.2. Analiza cheltuielilor

Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor are la bază datele din contul de profit şi pierdere, precum şi din contul de venituri şi cheltuieli.

1.1.1.3. Analiza rentabilităţii

Se realizează cu ajutorul a doi indicatori:

- profitul (ca indicator de volum);

- rata rentabilităţii.

Pentru aprofundarea analizei se utilizează şi ratele rentabilităţii:

- rata rentabilităţii costurilor;

- rata rentabilităţii resurselor ocupate (a activelor);

- rata rentabilităţii veniturilor;

- rata rentabilităţii economice;

- rata rentabilităţii financiare.

1.1.1.4. Analiza patrimonială

Urmăreşte atât anliza structurii patrimoniului, cât şi analiza funcţională a situaţiei financiar patrimoniale.

Analiza funcţională a situaţiei financiar-patrimoniale este orientată pe:

- Fondul de rulment, calculat cu ajutorul bilanţului patrimonial

FR = Active circulante - Datorii pe termen scurt

- Nevoia de fond de rulment (NFR)

NFR = Stocuri + Creanţe - Obligaţii pe termen scurt

1.1.2. Analiza viabilităţii manageriale

1.1.2.1. Analiza subsistemului metodologic

În cadrul acestei etape se analizează:

- instrumentul managerial folosit efectiv în cadrul organizaţiei (metode, tehnici, instrumente de management);

- aspectele metodologice ale managementului, respectiv a metodologiilor de concepere, funcţionare şi perfecţionare a sistemului de management;

- funcţiile managementului.

1.1.2.2. Analiza subsistemului decizional

Se analizează:

- modul de adoptare şi fundamentare a deciziilor;

- tipurile de decizii care se iau pe diferite nivele ierarhice;

- structura deciziilor pe funcţiile managementului şi funcţiunile firmei.

1.1.2.3. Analiza subsistemului informaţional

Se analizează:

- tipurile de informaţii care se vehiculează;

- disfuncţionalităţile sistemului informaţional;

- fluxurile şi circuitele informaţionale;

- mijloacele de tratare a informaţiilor.

1.1.2.4. Analiza subsistemului organizatoric

Analiza este orientată spre:

- analiza principalelor componente procesuale şi a contribuţiei acestora la susţinerea realizării obiectivului;

- analiza prin prisma unor principii de concepere şi funcţionare a sistemului organizatoric;

- analiza încadrării cu personal;

- analiza principalelor documente de formalizare a structurii organizatorice;

- analiza conceperii şi funcţionării principalelor componente primare ale structurii organizatorice.