Aspectele GATS și ale Tranzacțiilor Internaționale cu Servicii

INTRODUCERE

În societatea modernă în care trăim, o mare parte a activităţilor pe care oameni le desfăşoară sau le consumă sunt servicii. Serviciile reprezintă o importantă componentă a vieţii fiecăruia dintre noi. Economia ţărilor, în special a celor dezvoltate economic, înregistrează un fenomen de „servicizare” a activităţilor, tradusă ca o creştere a ponderii serviciilor în produsele oferite pe piaţă. Economia serviciilor numită şi „economia trăirilor sau a experienţelor” s-a dezvoltat ca urmare a capacităţii crescute a serviciilor de a satisface nevoile consumatorilor. Sunt foarte importante însă şi modalităţile prin care se pot achiziţiona acestre servicii adică posibilitatea de a achiziţiona servicii fie de la firmele autohtone fie din import, dar ştim cu toţi că există numeroase bariere fie tarifare sau netarifare la orice import fie el de bunuri sau de servicii, de aceea era nevoie de înfiinţarea unor organizaţii pentru a sprijini liberalizarea comerţului cu servicii. Prin urmare, se poate afirma că prima iniţiativă cu adevărat universală, adică incluzând aproape toate ţările şi acoperind practic toate tipurile de servicii, de a liberaliza comerţul internaţional cu servicii s-a materializat cu prilejul înglobării serviciilor în negocierile comerciale multilaterale desfăşurate în contextul Rundei Uruguay, pentru prima dată în istoria negocierilor găzduite sub egida GATT. Trebuie subliniat faptul că noul cadru multilateral pentru comerţul cu servicii convenit cu acest prilej şi întruchipat în Acordul General privind Comerţul cu Servicii (GATS) nu prevede o liberalizare de mare anvergură a acestui comerţ. De aceea, se poate considera că, până la ora actuală, Uniunea Europeană rămâne exemplul pentru cea mai avansată formă de liberalizare a tranzacţiilor cu servicii între companii şi indivizi aparţinând unor ţări diferite. Conceptul de libertate a circulaţiei serviciilor, deşi proclamat încă în 1957, a început să dobândească importanţă abia prin implementarea programului de cercetare a pieţei interne unice, adoptat în1986 şi prevăzut a fi realizat până în 1992, dar din cauza unor întârzieri Acordul GATS a intrat în vigoare abia în 1 Ianuarie 1995. Aceasta înseamnă că, în principiu, nu există restricţii în calea liberei circulaţii a serviciilor atât în cadrul Uniuni Europene cât şi în cadrul ţărilor membre GATS

Toate acestea au şi servit ca motiv în alegerea şi pregătirea prezentei lucrării de licenţă. Este nevoie de o analiză profundă a realizărilor sistemului GATS în lume pentru a înţelege esenţa acestei prestigioase organizaţii mondiale

În acest scop am recurs la elaborarea unui plan care ar conţine diverse analize ale rolului şi priorităţilor GATS şi a importanţei tranzacţiilor internaţionale cu servicii, prin urmare am recurs la elaborarea unui studiu de caz pe serviciile de învăţământ care este un exemplu semnificativ în ceea ce priveşte liberalizarea tranzactiilor internaţionale cu servicii, tot aici mi-am propus să scot în evidenţă importanţa liberalizări comerţului cu servicii şi a beneficiilor pe care le aduce această liberalizare la nivelul economiei globale.

Lucrarea este structurată în patru capitole, fiecare abordând un aspect aparte al acestei teme ample.

Primul capitol tratează cadrul conceptual al serviciilor şi anume definirea serviciilor cu toate variantele de definire a serviciilor începând cu Adam Smith şi până în zilele noastre când serviciile sunt considerete indispensabile societăţi moderne în care trăim, tot în cadrul acestui capitol mai sunt descrise şi caracteristicile serviciilor, criteriile si modalităţile de clasificare a serviciilor precum şi locul şi rolul serviciilor în schimburile internaţionale.

Capitolul II face o descriere a tranzacţiilor internaţionale cu servicii, unde am arătat importanţa liberalizări tranzacţiilor internaţionale cu servicii, dar şi a barierele artificiale care apar în cadrul tranzacţiilor din sfera serviciilor precum şi benefici de care au parte ţările care şi-au liberalizat tranzacţiile cu servicii.

Capitolul III face descrierea efectivă a Acordului GATS analizând obiectivele şi structura GATS, principalele prevederi ale Acordului, calendarul negocierilor GATS, rezultatele rundei Uruguay, precum şi impactul pe care l-a avut GATS asupra sectorului de servicii din România şi beneficiile de care a avut parte România în urma aderării la GATS.

În cadrul capitolului IV am realizat un studiu de caz privind Tranzacţiilor Internaţionale cu Servicii Educaţionale, unde am exemplificat importanţa Acordului GATS asupra serviciilor educaţionale. Acordul GATS a dat posibilitatea realizări unei educaţii transnaţionale în care elevii şi studenţii pot beneficia de anumite programe şi burse de stidiu în diferite ţări. Tot în cadrul acestui studiu de caz am prezentat principalii exportatori şi importatori mondiali de servicii educaţionale, precum şi tipurile de restricţii în calea comerţului cu servicii educaţionale