Auditarea activității de creditare

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 51 în total
Cuvinte : 19403
Mărime: 385.78KB (arhivat)
Cost: 11 puncte

Cuprins

INTRODUCERE 1

1. Prezentare generala 2

2. Afacerile pe care le desfasoara banca 4

3. Pietele pe care actioneaza banca si consumatorii vizati 6

3.1 Lista Bancilor Corespondente. 6

4. Grupele de produse si serviciile oferite 7

4.1 Produse de economisire – Depozite 7

4.2 Produse de economisire - Certificate de depozit 7

4.3 Credite persoane fizice 7

4.4 Credite persoane juridice 7

4.5 Carduri 8

4.6 Servicii bancare destinate clientilor corporate 8

5. Intentia si misiunea strategica a bancii 9

5.1 Parteneriate BCC 9

5.2 Expunere limitata si concurenta semnificativa pe sectorul retail 9

5.3 Capacitate limitata de expansiune geografica si marire a cotei de piata 9

6. Concurentii directi ai bancii pe piata de capital 10

7. Activitatile de pe lantul valorii 11

8. Strategiile pe care le foloseste banca 11

8.1 Obiectivele strategice ale Bancii Carpatica 11

9. Grupurile de stakeholders, raporturile acestora cu banca 12

10. Structura organizatorica 12

10.1 Structura 13

10.1.1 Sucursalele si agentiile 13

10.1.2 Reprezentantele 13

10.1.3 Punctele de schimb valutar 13

10.1.4 Adunarea Generala a Actionarilor 13

10.1.5 Conducerea 14

10.1.6 Departamentele din structura organizatorica 14

10.1.7 Activitati semnificative in afara Bancii ale membrilor organelor de conducere 15

10.2 Caracteristici ale structurii organizatorice 15

10.3 Pregatire profesionala 16

10.4 Remuneratiile, beneficiile si primele angajatilor 17

11. Rolul pe care grupurile de stakeholders il au in activitatea bancii 17

12. Caracteristicile mediului general in care actioneaza banca, conform

modelului PESTEL 17

13. Concretizarea fortelor generatoare ale concurentei conform modelului

lui M. PORTER 19

14. Resursele si competentele bancii 20

15. Avantajul competitiv al bancii 21

16. Analiza lantului valorii al bancii 23

17. Analiza SWOT a afacerilor pe care le desfasoara banca 23

18. Analiza strategiilor pe care le foloseste banca 25

19. Elementele caracteristice ale concurentei in domeniu 27

BIBLIOGRAFIE 28

Extras din document

Mediul în schimbare în care se află băncile, prezintă oportunităţi majore pentru acestea, dar

totodată presupune riscuri complexe şi variabile care sunt o provocare pentru managementul bancar.

O evaluare externă a capacităţii băncii de a funcţiona sigur şi productiv în mediul său de

afaceri se efectuează, de regulă, o data pe an. Toate evaluările anuale sunt similare ca natură, dar se

concentrează pe aspecte uşor diferite în funcţie de scopul evaluării. Evaluările se realizează de către

autorităţile de supraveghere şi de către auditorii externi.

BNR, în calitate de autoritate de supraveghere, stabileşte dacă banca este viabilă, dacă

respectă cerinţele de reglementare şi dacă este „sănătoasă” şi aptă să-şi îndeplinească angajamentele

financiare faţă de deponenţi şi alţi creditori. De asemenea, se verifică totodată dacă operaţiunile

băncii pot periclita, sau nu, siguranţa sistemului bancar per ansamblu.

Auditorii externi caută să asigure că situaţiile financiare oferă o imagine fidelă a condiţiei

reale a băncii. În plus, auditorii externi sunt solicitaţi să evalueze dacă managementul îndeplineşte

sau nu, obiectivele stabilite de consiliu şi să constate dacă managementul expune, sau nu, capitalul

băncii la riscuri exagerate. Băncilor li se cere, de obicei, să treacă printr-un audit extern care implică

cel puţin situaţiile financiare de la sfârşitul exerciţiului financiar.

O evaluare credibilă a situaţiei financiare a unei bănci solicită analiştii şi supraveghetorii,

întrucât multe active bancare sunt nelichide şi nu posedă o valoare de piaţă determinată obiectiv.

Noile instrumente financiare fac şi mai dificilă evaluarea activului net al băncilor şi altor

instrumente financiare într-o manieră oportună.

Liberalizarea pieţelor bancare şi de capital a mărit substanţial nivelul de informare cerut în

realizarea stabilităţii financiare, în timp ce furnizarea de informaţii utile, adecvate participaţiilor şi

tranzacţiilor lor a devenit esenţială pentru menţinerea unor pieţe disciplinate şi eficiente. Pentru

aceasta trebuie furnizate informaţii utile şi oportune care să satisfacă interesul utilizatorilor externi

referitor la informaţii financiar – contabile. În principiu, participanţii pe piaţă, deponenţii şi

populaţia nu sunt nici ei mai puţin interesaţi de informaţii decât autorităţile de supraveghere.

Prezentarea de informaţii poate fi gradual îmbunătăţită indirect prin contrapresiunea

exercitată de participanţii puternici de pe piaţă, deoarece, în condiţii normale, banca prezentând

informaţii, poate prin aceasta să-i determine pe investitorii şi deponenţii potenţiali să furnizeze

capital, deci să atragă noi fonduri.

Dorinţa de a ascunde informaţii, în special cele care reflectă rezultate slabe, poate să se

transforme de cele mai multe ori într-o lipsă de transparenţă, care este evidenţiată chiar şi în

economiile cu sisteme bancare avansate. În plus, dată fiind sensibilitatea lichidităţii băncilor la o

2

percepţie publică negativă, informaţiile cu cel mai puternic impact de a declanşa reacţii pe piaţă

bruşte şi nefavorabile sunt, în general, prezentate în ultimul moment posibil, de obicei involuntar.

Chemările la o transparenţă mai mare indică adeseori eşecul în a furniza informaţii utile şi

oportune şi acest lucru este cel mai acut atunci când informaţia căutată sau furnizată este negativă.

Autorităţile de reglementare au responsabilitatea de a rezolva problema disponibilităţii

informaţiilor. Deşi legislaţia bancară a fost folosită, în mod tradiţional, ca o modalitate de a forţa

prezentarea de informaţii de-a lungul timpului, acest proces a implicat furnizarea datelor statistice în

scopuri de politică monetară.

În prezent, autorităţile de reglementare implică obligarea la un minim de prezentări, inclusiv

o cerinţă ca băncile să publice părţi specificate din rapoartele lor prudenţiale şi alte informaţii

pertinente. Valoarea prezentărilor depinde în mare măsură de calitatea informaţiilor propriu-zise.

Cu toate acestea, furnizarea de informaţii poate fi costisitoare, de aceea nevoile de informare trebuie

examinate îndeaproape pentru a se asigura că dezavantajele prezentărilor sunt complet justificate de

beneficiile acestora.

Cerinţele de prezentare a informaţiilor financiare se concentrează, de regulă, pe publicarea

de informaţii cantitative şi calitative în raportul financiar anual al unei bănci, întocmit pe o bază

consolidată. Formatul de prezentare obligă la un set de situaţii financiare complet auditate.

Furnizarea de informaţii în sectorul financiar a fost îmbunătăţită în ultimul timp prin

formularea de standarde asupra calităţii şi cantităţii informaţiilor ce trebuie oferite publicului.

Cerinţele de prezentare trebuie revizuite periodic pentru a se asigura că necesităţile curente

ale utilizatorilor sunt satisfăcute şi că povara asupra băncilor nu este justificat de mare.

Auditarea situaţiilor financiare a apărut datorită nevoii pe care o au utilizatorii externi de a

se baza pe şi de a avea încredere în aceste situaţii. [2]

Rolul auditorului, în special al auditorului extern, este în principal acela de spori încrederea

utilizatorului în informaţia contabilă, de a aduce un plus de siguranţă faptului că informaţia

contabilă a fost obţinută, tratată şi prezentată în conformitate cu standardele şi principiile contabile

acceptate.

Auditul poate releva prezenţa unor greşeli sau a unei fraude, dar aceste elemente sunt

trăsături secundare, ce apar în urma unei activităţi normale de audit. Acesta implică în general,

acţiuni de verificare şi control a activităţii băncii şi certificarea în final a corectitudinii, sub toate

aspectele semnificative, a cifrelor înscrise în documentele financiar-contabile finale.

În procesul decizional, factorii de decizie se confruntă cu o probabilitate tot mai mare de a

primi informaţii incorecte datorită:

• distanţei dintre informaţii şi utilizatori. Lipsa accesului direct la sursa informaţională, cât şi

numărul mare de intermediari informaţionali pot duce la dezinformare intenţională sau

neintenţională.

• manipularea informaţiilor în scopuri personale, părtinirea şi motivele personale ale

furnizorului de informaţii. Dacă informaţiile transmise nu corespund celor ale factorului de

decizie, atunci informaţiile în cauză ar putea fi manipulate în favoarea ofertantului sau în

scopul de a influenţa utilizatorii într-o direcţie dorită.

• volumul mare de muncă. Creşterea volumului tranzacţiilor comerciale măreşte probabilitatea

includerii în evidenţe contabile a unor informaţii greşit înregistrate.

• complexitatea tranzacţiilor comerciale. Complexitatea tranzacţiilor comerciale între

organizaţii a devenit tot mai greu de înregistrat în contabilitate.

Riscul ca informaţiile prezentate să nu fie corecte reprezintă riscul informaţional asumat de

întreprindere. El reflectă probabilitatea ca informaţiile pe care s-a bazat estimarea riscului economic

să nu fie exacte. Auditul nu are nici o influenţă asupra riscului economic, însă poate avea un impact

semnificativ asupra riscului informaţional. Astfel, prin sporirea credibilităţii informaţiilor financiar

– contabile, auditul reduce într-o măsură semnificativă „riscul informaţiei” pentru utilizatorii

situaţiilor financiare. S-a constatat că pentru instituţiile mai mari, este mai practic să se suporte cheltuielile privind reducerea riscului informaţional, decât pentru cele mici, fapt care poate fi

realizat fie prin verificarea informaţiilor la sursă fie prin auditarea situaţiilor financiare. Informaţiile

auditate sunt utilizate în procesul decizional, pornindu-se de la ipoteza că aceste informaţii sunt

rezonabil de complexe, exacte şi nepărtinitoare.

Preview document

Auditarea activității de creditare - Pagina 1
Auditarea activității de creditare - Pagina 2
Auditarea activității de creditare - Pagina 3
Auditarea activității de creditare - Pagina 4
Auditarea activității de creditare - Pagina 5
Auditarea activității de creditare - Pagina 6
Auditarea activității de creditare - Pagina 7
Auditarea activității de creditare - Pagina 8
Auditarea activității de creditare - Pagina 9
Auditarea activității de creditare - Pagina 10
Auditarea activității de creditare - Pagina 11
Auditarea activității de creditare - Pagina 12
Auditarea activității de creditare - Pagina 13
Auditarea activității de creditare - Pagina 14
Auditarea activității de creditare - Pagina 15
Auditarea activității de creditare - Pagina 16
Auditarea activității de creditare - Pagina 17
Auditarea activității de creditare - Pagina 18
Auditarea activității de creditare - Pagina 19
Auditarea activității de creditare - Pagina 20
Auditarea activității de creditare - Pagina 21
Auditarea activității de creditare - Pagina 22
Auditarea activității de creditare - Pagina 23
Auditarea activității de creditare - Pagina 24
Auditarea activității de creditare - Pagina 25
Auditarea activității de creditare - Pagina 26
Auditarea activității de creditare - Pagina 27
Auditarea activității de creditare - Pagina 28
Auditarea activității de creditare - Pagina 29
Auditarea activității de creditare - Pagina 30
Auditarea activității de creditare - Pagina 31
Auditarea activității de creditare - Pagina 32
Auditarea activității de creditare - Pagina 33
Auditarea activității de creditare - Pagina 34
Auditarea activității de creditare - Pagina 35
Auditarea activității de creditare - Pagina 36
Auditarea activității de creditare - Pagina 37
Auditarea activității de creditare - Pagina 38
Auditarea activității de creditare - Pagina 39
Auditarea activității de creditare - Pagina 40
Auditarea activității de creditare - Pagina 41
Auditarea activității de creditare - Pagina 42
Auditarea activității de creditare - Pagina 43
Auditarea activității de creditare - Pagina 44
Auditarea activității de creditare - Pagina 45
Auditarea activității de creditare - Pagina 46
Auditarea activității de creditare - Pagina 47
Auditarea activității de creditare - Pagina 48
Auditarea activității de creditare - Pagina 49
Auditarea activității de creditare - Pagina 50
Auditarea activității de creditare - Pagina 51

Conținut arhivă zip

  • Auditarea Activitatii de Creditare.doc

Alții au mai descărcat și

Auditul intern al activității de creditare în contextul crizei economice

În prezent, sistemul bancar este în plină schimbare. Principalul motiv al acestui proces îl reprezintă criza economică actuală, însă există și o...

Rolul și funcțiile lichidității bancare

Introducere Actualitatea temei de cercetare este abordată pentru a prezenta o analiză cît mai detaliată a gestionării lichidităţii de către...

Pregătirea unui studiu de fezabilitate în vederea unui proiect de investiții

INTRODUCERE Obiectivul acestei lucrări de diplomă este de a trata într-o manieră profesională importanţa investiţiilor in contextual dezvoltării...

Studiu privind Particularitatile Finantarii si Eficienta Investitiilor in Agricultura

1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND INVESTIŢIILE 1.1. CONCEPTUL DE INVESTIŢII Conceptul de investiţii atât în teoria cât şi în practica economică este...

Managementul Lichidității Bancare

INTRODUCERE Managementul băncii poate fi definit ca fiind procesul de integrare funcţională a unui ansamblu diferenţiat de activităţi specifice,...

Valorificarea actelor de control de către organele fiscale

CAPITOLUL I CONTROLUL FISCAL 1.1 Noţiunea de control fiscal Controlul fiscal cuprinde ansambul activitatilor care au ca scop verificarea...

Analiza Contului de Profit și Pierdere

INTRODUCERE Lucrarea de licenta se numeste „ Elaborarea si analiza contului de profit si pierdere”, cu studiu de caz la S.C. TRANSIMPEX S.R.L....

Mediul Extern al SC Agdesy SRL - Oportunitati si Restrictii

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Te-ar putea interesa și

Auditul instituțiilor de credit. Studiu de caz Raiffeisen Bank

INTRODUCERE Definiţie : Prin AUDIT se întelege examinarea profesională efectuată de o persoană autorizată, independentă în vederea exprimării...

Auditul intern al activității de creditare în contextul crizei economice

În prezent, sistemul bancar este în plină schimbare. Principalul motiv al acestui proces îl reprezintă criza economică actuală, însă există și o...

Auditul Operațiunilor de Creditare

Introducere Problematica abordată în lucrarea de disertaţie „AUDITUL OPERAŢIUNILOR DE CREDITARE” a presupus delimitarea acesteia în două capitole,...

Practica la Tehnica Bancara - Unicredit

PREZENTARE GENERALA SCURTA DESCRIERE UniCredit Tiriac Bank este membra a Grupului UniCredit, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata...

Linia de Credit - Credit pentru Capital de Lucru

INTRODUCERE Economia de piaţă presupune în mod necesar existenţa unor institutii de credit care să asigure mobilizarea tuturor disponibilităţilor...

Auditul Intern in Activitatea de Creditare Bancara

CAPITOLUL 1. ACTIVITATEA DE AUDIT 1.1 Consideratii etimologice si evolutioniste privind auditul 1.2 Definitii 1.1 . Consideratii etimologice...

Studiu de caz privind derularea activității de audit intern - verificarea operațiunilor de încasări și plăți la instituția de credit LGW Bank

KLG AUDIT SA Compartiment Audit Intern Nr. 025 / 01-11-2011 ORDIN DE SERVICIU Având în vedere prevederile din Ordonanţa de urgenţă a...

Scandaluri Financiare

Introducere Exista o vorba care spune: Sa nu întrebi niciodată un milionar cum a făcut primul milion de dolari… Oare de unde această vorbă?Să vină...

Ai nevoie de altceva?