Balanța Comercială

INTRODUCERE

Scopul acestei lucrări este prezentarea unei analize asupra comerţului exterior al României, schimbul de mărfuri constituind una din formele cele mai frecvente şi mai importante ale relaţiilor economice internaţionale, în balanţa comercială (ca element component al balanţei de plăţi) cuprinzându-se valoarea tuturor mărfurilor care ies din ţară - exportul şi valoarea tuturor mărfurilor care intră în ţara - importul. Această analiză a fost efectuată utilizându-se date concrete pentru situaţia României.

Motivaţia studiului realizat constă în importanţa pe care o are analiza activităţii de comerţ exterior a unei ţări, având în vedere relaţia dintre comerţul exterior şi creşterea economică. În România, ca şi în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, dezechilibrul extern a fost generat în principal de deficitul comercial, acesta fiind determinat de cererea internă foarte ridicată in opoziţie cu o ofertă interna necompetitivă. Printre factorii care au stimulat expansiunea cererii interne se pot evidenţia: aprecierea monedei naţionale faţă de euro, creşterea mai rapidă a veniturilor salariale faţă de dinamica productivităţii muncii, alte influenţe structurale.

Activitatea de comerţ exterior este una foarte importantă, deoarece, prin dezvoltarea comerţului exterior, România şi fiecare ţară în parte poate să-şi sporească potenţialul economic, respectiv posibilitatea de valorificare a resurselor sale materiale şi umane, în direcţia dezvoltării forţelor de producţie, promovării progresului tehnic, a valorificării superioare a resurselor naturale, a creării de produse noi, a creşterii productivităţii muncii, a calificării superioare a forţei de muncă etc.. Pe această bază, comerţul exterior poate avea o veritabilă funcţie de eficientizare a economiei naţionale.

Lucrarea este gândită şi structurată pe trei capitole, după cum urmează:

Capitolul I.Abordari teoretice aupra balantei comericiale prezintă balanţa comercilă ca principală componentă a balanţei de plăţi, o delimitează conceptual si defineşte şi prezintă factorii care influenţează soldul balanţei.

Capitolul II. Evoluţia generală a activităţii de comerţ exterior a României după anul 1990 conţine o analiză detaliată despre transformările ce au avut loc asupra activităţii generale de comerţ exterior pe parcursul tranziţiei de la economia de comandă la economia de piaţă parcursă de România; de asemenea sunt prezentate etapele care au condus spre o reconfigurare totală a comerţului exterior şi la o evoluţie ascendentă a volumului acestuia; balanţa comercială a României a fost în mod constant dezechilibrată în perioada 1990-2008.

Capitolul Balanţa comercială a României în perioada 1990-2011 evidenţiază şi detaliază faptul că evoluţia economiei naţionale a României, în perioada de referinţă, s-a reflectat direct şi nemijlocit în balanţa comercială a României şi în structura exportului şi importului ţării noastre, generând, astfel, anumite variaţii de structură pe anumite categorii de mărfuri. În ceea ce priveşte fluxurile de export şi import, cu toate că au avut loc schimbări de amploare în structura acestora, concretizate în sporirea semnificativă a volumului fizic şi valoric, în diversitatea nomenclatorului de produse, precum şi în creşterea ponderii produselor manufacturate, comerţul exterior al României s-a dovedit, în ansamblul său, ineficient şi nu a constituit un adevărat factor stimulativ pentru procesul de creştere economică, ci dimpotrivă, a condus la înregistrarea unor mari pierderi de venit naţional şi la menţinerea unui standard de viaţă foarte scăzut pentru întreg poporul român.

Capitolul IV. Impactul crizei economice actuale asupra activităţii de comerţ exterior a României: evoluţie şi tendinţe este conceput pentru a prezenta câteva aspecte privind situaţia gravă cu care se confruntă economia locală, pe fondul crizei mondiale actuale, precum şi efectul pe care l-a avut recesiunea economică asupra activităţii de comerţ exterior a României şi în ce măsură este afectată balanţa comercială a României (respectiv, deficitul acesteia) şi ce situaţie se previzionează pentru următorii ani.

Consideram că activitatea de comerţ exterior a unei ţări, volumul, structura şi evoluţia exportului şi importului reprezintă elemente deosebit de importante în caracterizarea activităţii sale economice, toate acestea reflecându-se nemijlocit în acel deosebit de important instrument de înregistrare a creanţelor şi datoriilor care apar în schimbul de mărfuri şi servicii între o ţară cu restul lumii şi anume: balanţa comercială.

I. ABORDARI TEORETICE ASUPRA BALANŢEI COMERCILE

I.1. Balanţa comercială-componentă principală a balaţei de plăţi

Balanţa de plăţi, ca parte ce integrează balanţa comercială, este unul dintre cele mai utile instrumente de analiză a situaţiei unei economii naţionale. Ea face obiectul preocupării economiştilor de mai multe secole, dar calitatea de instrument operaţional, eficient, de analiză macroeconomică a dobândit-o doar în perioada postbelică.

De regulă, într-o economie naţională, economisirea agregată nu coincide cu investiţia agregată. În unele ţări, partea neconsumată din venit (economisirea) este inferioară investiţiilor totale efectuate în economia naţională, iar în alte ţări este superioară. Dacă economisirea este inferioară investiţiilor, înseamnă că o parte dintre acestea din urmă s-au realizat cu resurse atrase din economisirea altor ţări. Dacă economisirea naţională este superioară investiţiilor interne, rezultă că o parte din economisirea naţională a fost utilizată pentru efectuarea de investiţii în alte ţări. Unii subiecţi preferă să investească în propria ţară, alţii, în străinătate, urmărind profitul, siguranţa sau creşterea.

Pe de altă parte, existenţa monedelor naţionale, aflate în relaţii definite prin regulile sistemului monetar internaţional, face ca tranzacţiile internaţionale să influenţeze direct şi indirect conţinutul activităţii economice interne din oricare ţară. Dacă se modifică rata de schimb valutar, efectele directe sunt cel puţin următoarele :

- Modificarea cererii externe pentru exportul ţării afectează cererea agregată pe pieţele interne şi, prin aceasta, producţia, venitul şi nivelul preţurilor;

- Modificările venitului şi preţurilor afectează cererea internă pentru mărfuri de import;

- Modificarea preţurilor afectează cererea externă pentru mărfuri de export.

Efectele indirecte pot fi la fel de importante:

- Pot fi induse fluxuri financiare, care influenţează condiţiile de pe piaţa financiară şi afectează prin aceasta rata dobânzii.

- Pot astfel afecta economiile şi investiţiile, modificând cererea agregată, oferta de exporturi şi cererea de importuri.

O problemă gravă se referă la modul în care interdependenţa internaţională limitează sau modifică autonomia naţională în realizarea politicii economice. Apar două aspecte:

- Economia deschisă are un obiectiv suplimentar al politicii economice, şi anume: tranzacţiile sale internaţionale trebuie echilibrate în decursul timpului. Această cerinţă poate limita spaţiul de acţiune în privinţa celorlalte obiective ale politicii economice;

- Întrucât orice tranzacţie internaţională apare înregistrată de două ori în tabelul balanţei de plăti, o dată ca credit şi altă dată ca debit, este greşit a interpreta creditul drept favorabil, iar debitul ca dăunător. Apar la credit exporturile de mărfuri şi servicii (în contul curent) şi de active (în contul de capital), iar la debit apar importurile categoriilor menţionate. Remunerarea (venitul) factorilor de producţie exportaţi apare la credit (în contul curent), iar remunerarea celor importaţi, la debit. Pe lângă aceste operaţii care măresc sau diminuează venitul, transferurile gratuite (donaţii, ajutoare) îl redistribuie, fiind înregistrate în contul curent pentru a se reflecta cu exactitate modificarea netă a creanţelor ţării faţă de străinătate. Tranzacţiile din contul curent sunt fluxuri legate de venituri actuale (curente), iar cele din contul de capital sunt legate de active (venituri viitoare). Pe de altă parte, tranzacţiile din partea de credit generează cerere de monedă naţională pe piaţa devizelor, iar cele din partea de debit generează cerere de monedă străină pe această piaţă.

Tranzacţiile economice din balanţa de plăti apar atunci când între rezidenţi şi nerezidenţi se negociază sau se transferă gratuit mărfuri, prestări de servicii sau prestaţii ale factorilor sau titluri de valoare, alte creanţe sau drepturi de proprietate. Aceste tranzacţii economice se pot încadra în anumite categorii. Se face deosebire între tranzacţiile reale şi cele financiare. Orice tranzacţie constă în două fluxuri.