Comertul Electronic in Tranzactiile Internationale

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Aceasta licenta trateaza Comertul Electronic in Tranzactiile Internationale.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 113 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Dan Cristea

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

Cuprins
Introducere
Capitolul I
Structura comerţului electronic
1.1 Internet-ul şi redefinirea afacerilor 5
1.2 Noua economie: concept 15
1.3 Ce este comerţul electronic 25
1.4 Anatomia unui site de cybercommerce 35
1.5 Confidenţialitatea şi siguranţa tranzacţiilor pe internet. 40
1.6 Componente software şi hardware pentru e-Commerce 42
Capitolul II
„Info ghid” al afacerilor electronice
2.1 Analiza posibilitaţilor de afaceri 52
2.2 40 de concepte pentru o întreprindere mica. 54
2.3 Protejarea ideilor 58
2.4 ABC - ul comercializării 59
2.5 Modelele de afaceri 61
2.6 B2B sau comerţul de schimb între întreprinderi 71
2.7 Studiul pieţei 73
2.8 Previziunile de vânzare 75
2.9 Lista strategiilor de promovare 78
Capitolul III
Comerţul electronic în economia mondială
3.1 Comerţul electronic in cadrul Organizaţiei
Mondiale a Comerţului 80
3.2 WEB mondial 81
3.3 Cadrul juridic al comerţului electronic 87
3.4 Fraude în comerţul electronic. 96
3.5 Tendinţe 2006 97
Capitolul IV
Prezentare generală a comerţului electronic în România 101

Extras din document

Introducere

Începând cu 1960 până în prezent ce am fi putut crede despre o întreprindere care nu dispunea de telefon?

Acelaşi lucru vom crede începând cu 2005 despre întreprinderile care nu vor dispune de site-uri pe internet şi care nu vor utiliza noile tehnici de comunicare. Deja multe întreprinderi cer ca furnizorii lor sa fie conectaţi pentru a încheia contracte cu ele. Magazinul general a dispărut de mult timp. Centrele comerciale şi marile magazine au făcut să dispară practic „magazinele de la colţ” şi „tarabele”. Comerţul electronic va modifica şi el modul de distribuţie a bunurilor şi servicilor.

Peter F. Drucker, mentorul tuturor gestionarilor şi administratorilor occidentali, chiar la 90 de ani, recunoaşte prin apariţia comerţului electronic, că avem de a face cu o revoluţie care se constată în modul de a aface afaceri dar şi prin structura instituţiilor de formare. „De acum in 30 de ani universităţiile aşa cum le cunoaştem nu vor mai exista” a spus el. „E_Learnig” va face parte din revoluţia socială. De exemplu după Comisia Europeană procentul de acces al adulţilor la formare pe parcursul vieţii trebuie să se dubleze până in 2005. Aţi auzit de previziuni şi aţi citit interminabilele statistici cu privire la efectele internetului asupra economiei. Acum câţiva ani internetul era un fenomen nou despre care majoritatea oamenilor nu ştiau mare lucru. Însă acum el ne schimbă modul de comunicare şi de efectuare a afacerilor.

Internetul oferă astăzi utilizatorilor posibilitatea de a căuta informaţia la orice oră din zi sau noapte şi de a comunica instantaneu datorită curierului electronic şi formularelor electronice. Şi iată acum că datorită modului de cumpărare prin „on-line” efectele internetului depăşesc toate aşteptările noastre.

Comerţul electronic oferă adesea vânzătorilor actuali posibilitatea de a-şi mări clientela. Poate să fie şi un mijloc eficient de comercializare a produselor sau serviciilor şi de expunere a produselor in stoc. În trecut comercianţii trebuiau să ridice adevărate săli de expunere sau producerea unor cataloage scumpe pentru a da o imagine generala a produselor lor. Aşadar internetul oferă acum un mijloc electronic pentru a ameliora strategia lor de marketing.

Fie că este utilizat un magazin virtual în locul unui magazin real sau că este folosit pentru a vă ameliora punctul de vânzare cu amănuntul, decizia de a realiza un site de comerţ electronic ar trebui să se bazeze pe un plan şi o pregătire solidă şi pe aşteptări realiste cu privire la investiţii şi pe randamentul investiţiilor. Ar trebui să stabilit un plan cu privire la întreprinderea „on-line” exact aşa l-aţi face pentru o întreprindere care există din punct de vedere fizic.

După „Strategy Analytics” până in 2004 piaţa mondială a comerţului electronic va cuprinde 14 miliarde de tranzacţii anuale cu o valuare totală de 200 miliarde de dolari.

Capitolul I

Structura comerţului electronic

1.2 Internet-ul şi redefinirea afacerilor

În mod tradiţional, investiţiile în tehnologia informaţională s-au orientat în sensul creşterii eficienţei în interiorul fiecarei companii în parte .Apariţia Internet-ului, aşa cum se ştie, înseamnă, ca mijloacele de comunicare tradiţionale (poştă, fax, etc.) au fost depaşite de noile cerinţe de comunicare ale societaţii, care au găsit în Internet o modalitate rapidă, eficientă şi economică de comunicare. El presupune, deopotrivă, comunicare, tranzacţii cu lumea exterioară, redefinirea afacerilor prin folosirea tehnologiei informaţiei în scopul sporirii rentabilităţii economiilor,scăderea costurilor şi crearea unor relaţii durabile cu consumatorii, furnizorii şi clienţii.

Internet-ul s-a impus şi datorită faptului că utilizarea acestuia democratizează accesul la informaţia de afaceri, la cultură, la ştiinţă, la educaţie, facilitează derularea unui comerţ electronic, contribuind la dezvoltarea înternaţională a uneî întreprinderi, la îmbunătăţirea calitaţii vieţii în general. Totodată, facilitează comunicarea interumană, constituirea de comunitaţi virtuale de oameni uniţi prin pasiuni şi idei comune, ignorînd graniţele politice, sociale şi lingvistice. Făcînd un scurt istoric al Interne-ului, trebuie să plecăm de la cea mai dezvoltată ţară a lumii, SUA, care, în 1968, a creat agenţia ARPA-Advanced Research Projects Agency; în cadrul acestei agenţii, universitaţile, departamentele militare şi de apărare ale ţării urmau să coopereze în cadrul unor proiecte de cercetare comune; pentru gestionarea optimă a informaţiilor se impunea interconectarea calculatoarelor instituţiilor printr-o reţea. În 1975, câteva din limbajele şi protocoalele de comunicare utilizate s-au standardizat:constituirea reţelei DARPANET, toate calculatoarele din reţea utilizând acelaşi protocol TCP/IP-TRANSFER CONTROL PROTOCOL/INTERNET PROTOCOL. Această reţea a fost înlocuită treptat de mai multe reţele, cele mai multe purtând numele backbones(exemplu MERIT NETWORKS, INC. Al companiilor MCI şi IBM). La mijlocul anilor 80, multe colegii şi universităţi americane au fost conectate la Internet, putând în acest fel să facă schimb de informaţii despre cercetările lor, despre diverse programe si proiecte. În anii 90 Internet-ul s-a deschis şi în scopuri comerciale, în prezent în aceasta uriaşă reţea de reţele fiind interconectate mai mult de 20 de milioane de calculatoare. Utilizarea Internet-ului s-a extins în majoritatea statelor dezvoltate aşa cum rezultă din graficul nr. 1, care ne arată numarul de oameni server internet şi din graficul nr. 2 care evidenţiază veniturile obţinute din comerţul electronic.

Fisiere in arhiva (1):

  • Comertul Electronic in Tranzactiile Internationale.doc