Contabilitatea Capitalurilor

INTRODUCERE

Scopul lucrării este de a aduce la cunoştinţă ce importanţă are capitalul la înfiinţarea unei societăţi cât şi de a face o prezentare cât mai amânunţită a capitalului social, a primelor de capital, a rezervelor, a rezultatului reportat, a rezultatului exerciţiului, a provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli cât şi a împrumuturilor şi datoriilor asimilate şi de a trasa, cât se poate de elocvent, rolul pe care acestea îl au în cadrul unei întreprinderi.

Obiectivele principale ale acestei lucrări constau în :

-definirea termenului de capital cât şi a celorlalte elemente care fac parte din capital: capitalul permanent (propriu şi împrumutat) şi capitalul temporar (datorii pe termen scurt);

-abordările internaţionale privind noţiunea şi categoriile de capitaluri şi implicaţiile pe care acestea le au la înfiinţarea unei societăţii;

-evidenţierea operaţiunilor contabile legate de mişcările pe care capitalurile le fac în cadrul întreprinderii;

-prezentarea evidenţei contabile a capitalurilor în cadrul firmei S.C. ECOYSTEM S.R.L. ;

-prezentarea teoretică şi practică a principalilor indicatori economico-financiari şi analiza acestora cu date reale din situatiile financiare ale întreprinderii.

CAPITOLUL I

1.FUNDAMENTĂRI TEORETICE PRIVIND CAPITALUL

1.1. DELIMITĂRI PRIVIND CAPITALUL

1.1.1. Conceptul de capital

Orice activitate economică dusă în scopul obţinerii de profit este de neconceput în lipsa capitalului. Ca unul din cei patru factori de producţie, capitalul este reprezentat de active care sunt capabile să genereze venituri şi care au fost ele însă produse (fabricate).

Termenul de “capital“ provine din limba franceză ce înseamnă în sens economic “avere”. Este o categorie economică proprie economiei de piaţă, respectiv întreprinderilor sau societăţilor comerciale. În general capitalul pentru întreprindere este reprezentat de totalitatea surselor de finanţare stabile aflate la dispoziţia acesteia.

În teoria economică se vorbeşte de capital fizic (aici sunt incluse maşinile,utilajele şi clădirile fără a fi incluse materiile prime) şi de capital financiar (banii). În unele lucrări se face precizia că în calitate de factor de producţie, capitalul este reprezentat de capital real care se grupează în capital fix (construcţii, echpamente de producţie) şi capital circulant (care se consumă în întregime în decursul unui singur ciclu de producţie şi trebuie înlocuit cu fiecare nou ciclu).

În practica economică există şi alte accepţiuni ale capitalului. Astfel, o primă accepţiune este aceea care consideră capitalul ca fiind valoarea totală a activelor unei persoane minus o obligaţie (datorie) o a doua accepţiune se referă la contribuţia bănească a prioritarilor la o organizaţie pentru a permite acesteia să funcţioneze, astfel, capitalul social este suma furnizată pe calea emisiunii de acţiuni de către o societate pe acţiuni, iar capitalul de împrumut este suma obţinută pe calea apelării de credite.

Dacă ţinem seama că proprietarii (acţionarii) unei societăţi pe acţiuni sunt proprietari nu numai ai capitalului social, ci şi ai rezerverlor constituite de societate, precum si a profitului reţinut, atunci trebuie să vorbim de capitalul propriu.

Din cele expuse pâna acum se pot sublinia următoarele momente în care apare nevoia de capital în interiorul firmei:

1. la înfiinţare (la începerea unei afaceri);

2. la derularea normală a activităţii operaţionale (de exploatare);

3. la realizarea unor investiţii ;

4. la susţinerea unor activităţi speculative.