Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 56 în total
Cuvinte : 22760
Mărime: 4.10MB (arhivat)
Cost: 6 puncte

Cuprins

CAPITOLUL I: PIAŢA MUNCII – ABORDĂRI TEORETICE 5

1.1 PIAŢA MUNCII 5

1.1.1 CONCEPTE, FUNCŢII SI CARACTERISTICI ALE PIEŢEI MUNCII 5

1.1.2 MECANISMELE DE FUNŢIONARE ALE PIEŢEI MUNCII 6

1.1.3 INDICATORI DE CARACTERIZARE AI PIEŢEI MUNCII 9

1.2 ŞOMAJUL-DEZECHILIBRU AL PIEŢEI MUNCII 10

1.2.1 ORIGINI, NATURA ŞI FORMELE ŞOMAJULUI 10

1.2.2 ASPECTE CARACTERISTICE ALE ŞOMAJULUI 11

1.2.3 CAUZELE ŞOMAJULUI. FORME DE MANIFESTARE 12

1.2.4 EFECTELE SOCIAL-ECONOMICE ALE ŞOMAJULUI 15

1.1.5 MĂSURI DE REDUCERE A ŞOMAJULUI 15

1.3 MOBILITATEA FORŢEI DE MUNCĂ – PREMISĂ A FLEXIBILIZĂRII ŞI FLEXISECURITĂŢII SOCIALE 16

1.3.3 FLEXIBILIZAREA PIEŢEI MUNCII 16

1.3.2 FLEXICURITATEA FORŢEI DE MUNCĂ. ANALIZA ŞI APRECIEREA FELXICURITĂŢII PRIN PRISMA MODELELOR ADOPTATE ŞI PRACTICATE 17

1.3.3 FLEXIBILITATE ŞI SECURITATEA – REALIZAREA CONCOMITENTĂ PE PIAŢA MUNCII 17

CAPITOLUL II: EVOLUŢIA STATISTICĂ A PIEŢEI MUNCII 21

2.1 PIAŢA MUNCII LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE 21

2.1.1 SITUAŢIA OAMENILOR ACTIVI ÎN CÂMPUL MUNCII 21

2.1.2 SCHIMBĂRILE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE STATISTICA ANGAJAŢILOR ÎN PERIOADA 2008-2011. 22

2.1.3 RATA DE ANGAJARE A PERSOANELOR DE SEX MASCULIN, RESPECTIV FEMININ. 23

2.1.4 RATA DE ANGAJARE ÎN CADRUL OAMENILOR VÂRSTNICI 24

2.1.5 RATA DE ŞOMAJ 25

2.1.6 SCHIMBĂRI ÎN RATA ŞOMAJULUI 26

2.1.7 RATA ŞOMAJULUI ÎN RÂNDUL TINERILOR 27

2.1.8 VENITURI LA NIVEL REGIONAL 28

2.2 PIAŢA MUNCII ÎN ROMÂNIA 29

2.2.1 EVOLUŢIA RATEI DE OCUPARE 30

2.2.2 DISCREPANTELE REGIONALE ALE OCUPĂRII 31

2.2.3 OCUPAREA TINERILOR 32

2.2.4 OCUPAREA VÂRSTNICILOR 32

2.2.5 IMPACTUL SCHIMBĂRILOR ECONOMICE ÎN PIAŢA MUNCII 33

2.2.6 PRODUCTIVITATEA MUNCII 33

2.2.7 EVOLUŢIA RATEI ŞOMAJULUI 34

CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ – INSERŢIA TINERILOR PE PIAŢA MUNCII 36

3.1 INTRODUCERE ÎN CERCETARE 36

3.2 OBIECTIVELE STUDIULUI 36

3.3 ASPECTE TEORETICE 36

3.4 IPOTEZE 37

3.5 OPERAŢIONALIZAREA CONCEPTELOR 37

3.6 METODA ŞI INTRUMENTUL DE CERCETARE 38

3.7 VERIFICAREA, VALIDAREA, PRELUCRAREA ŞI VALORIFICAREA REZULTATELOR 39

3.8 INTERPRETAREA REZULTATELOR 39

3.9 CONCLUZII 42

ANEXE 44

BIBIOGRAFIE 55

Extras din document

INTRODUCERE

Tema lucrării mele de licentă se intitulează „Decalaje economice la nivelul pieţei muncii România – Uniunea Europeană şi este rezultatul unei curiozităţi intelectuale dar şi al unei provocări. Motivul pentru care am ales această temă derivă din dorinţa de documentare în ceea ce priveşte problematica deosebit de complexă, ridicată de evoluţia pieţei muncii şi a efectelor care le generează în economie, fiind într-o continuă schimbare.

Totodată, am ales această temă, întrucât sunt direct interesată de schimbările de pe piaţa muncii, consider că acestea mă afectează direct şi trebuie să fiu suficient de informată pentru a putea face faţă diferitelor situaţii cu care mă voi confrunta şi pentru a cunoşte cerinţele angajatorilor pe viitor.

Lucrarea este structurată pe trei capitole. Primul capitol, descrie aspectele teoretice, prezentând noţiuni generale cu privire la conceptele fundamentale ce alcătuiesc piaţa muncii: definiţia pieţei muncii, caracteristici, cererea de muncă, oferta de muncă, fenomenul şomajului care a avut în ultima vreme un trend ascendent, dar şi despre mobilitatea forţei de muncă – cheia succesului în echilibrarea pieţei muncii; oamenii sunt reticienţi la schimbare, fapt pentru care piaţa muncii a rămas de-a lungul timpului rigidă. Capitolul doi, se axează pe partea economică astfel, în prima parte, pe o analiză statistică la nivelul Uniunii Europene, unde am prezentat decalajele ratelor de ocupare pe diferite categorii de vârstă, ratele de angajare, eventualele schimbări ale ratelor de ocupare, ratele şomajului sau venitul unui salariat. În a doua parte, am prezentat noţiunile enumerate mai sus cu precădere pe evoluţia pieţei muncii la nivel naţional din ultimii ani. Analiza statistica cuprinde date din perioada 2000-2012, prezentând astfel o comparaţie amplă între trei perioade dificile prin care a trecut economia – perioada de creştere economică (2005-2008), perioada de recesiune economică (2009-2011) şi perioada de post-criză (2012-prezent). Ultima parte a lucrării reprezintă partea practică, studiul de caz, unde am ales o temă cu o importanţă deosebită – inserţia tinerilor pe piaţa muncii. Partea practică evidenţiază toată experienţa pe care am acumulat-o pe parcursul unui an de muncă în domeniul marketing-ului şi a cercetărilor de piaţă. Am ales un studiu calitativ întrucât consider că poţi afla informaţii mai valoroase şi mai relevante în momentul când stai şi discuţi cu respondentul faţă în faţă decât dacă îţî completează un chestionar on-line. În momentul în care ai respondentul în faţă, poţi vedea care sunt reacţiile lui la întrebările care i le adresezi, poţi vedea gestica, mimica nu doar cuvintele, şi astfel calitatea informaţiilor care îţi sunt oferite creşte consistent, rezultând astfel formularea unor concluzii cât mai concludente pentru studiul meu de caz.

Facultatea de Economie ne-a învăţaţ sa ne dorim să fim mereu printre primii, să ne încredem în forţele proprii, să ne putem adapta în orice domeniu de activitate, dar mai ales să ne cunoaştem mai bine pentru a şti cu adevărat ceea ce ne dorim.

Mulţumiri admirabililor profesori care ne-au îndrumat pe căi inteligente şi în special părinţilor care ne-au susţinut şi au avut încredere în noi la fiecare pas important din drumul vieţii.

CAPITOLUL I: PIAŢA MUNCII – ABORDĂRI TEORETICE

1.1 Piaţa muncii

Piaţa muncii reprezintă o componenţă importantă a pieţei factorilor de producţie. Aceasta deţine o poziţie centrală în sistemul de pieţe, în primul rând preia semnalele celorlalte pieţe, cumulează şi amplifică distorsiunile şi disfuncţionalităţile lor şi în al doilea rând are proprietatea de a transmite semnale spre celelalte pieţe, formându-şi cerinţele după funcţionarea acestora.

1.1.1 Concepte, funcţii si caracteristici ale pieţei muncii

Cristalizarea conceptului de piaţă a muncii este un proces de durată, acţionând în paralel cu amplificarea şi diversificarea formelor economiei de piaţă, cu apariţia de noi particularităţi sau fenomene, cu generalizarea sau restrângerea unor mecanisme de funcţionare a raportului cerere – ofertă.

Piaţa muncii reprezintă spaţiul economic de confruntare liberă a deţinătorilor de capital (în calitate de cumpărători) şi a prosesorilor capacităţii de muncă (în calitate de vânzători), unde, prin mecanisme specifice, cererea şi oferta de muncă se echilibreză. Piaţa muncii reprezintă deci, locul în care cererea şi oferta de muncă se echilibrează, prin deciziile libere ale agenţilor economici şi se determină salariul, ca preţ al acestor tranzacţii.

Agenţii economici, pe piaţa muncii, sunt următorii:

a) Ofertanţii/Vânzătorii, cei ce oferă marfa definită de capacitatea de muncă şi competenţa profesională la un anumit preţ;

b) Cumpărătorii/Firmele care au nevoie de muncă de o anumită calitate şi formare profesională pentru a-şi putea desfăşura activitatea şi care sunt dispuşi sa plătească preţul specific sau salariul;

c) Intermediarii ce sunt reprezentaţi de oficiile de plasare, aceştia sunt bine specializaţi într-o gamă largă de servicii prin intermediul cărora cei ce caută un loc de muncă sunt consiliaţi şi ajutaţi. Intermediarii, pentru serviciile oferite sunt şi ei remuneraţi. Rezultatul tranzacţiilor pe piaţa muncii se concretizează prin încheierea contractului de angajare şi de asemenea prin stabilirea salariului.

Pentru o armonioasă dezvoltare şi funcţionare a economiei, piaţa muncii este caracterizată de funcţii importante, atât pe plan economic cât şi pe plan social:

a) Alocarea eficientă a resurselor de muncă se face atât prin repartizarea acestora pe diferite profesii, ramuri şi localităţi, cât şi prin folosirea lor în cadrul diverselor firme, companii sau organizaţii;

b) Realizarea echilibrului dintre cerinţele de resurse de muncă ale economiei unei ţări şi posibilitaţile pentru acoperirea acestora;

c) Unirea şi îmbinarea forţei de muncă cu mijloacele de producţie;

d) Influenţa asupra formării veniturilor;

e) Are un rol important, contribuind la asigurarea climatului de munca şi de protecţie socială, furnizând informaţii esenţiale în procesul de orientare profesională, de recalificare şi reintegrare a forţei de muncă.

Raporturile dintre agenţii economici care participă la relaţiile de schimb conferă pieţei muncii o serie de particularităţi.

Prima caracteristică a pieţei muncii este aceea de a fi cea mai rigidă, din acest motiv, este şi cea mai fragilă şi mai sensibilă. Ca o a doua trăsătură, raportându-ne la celelalte pieţe, este cea mai organizată şi mai reglementată, iar din punct de vedere al mecanismelor de funcţionare este o piaţă imperfectă.

Piaţa contemporană a muncii este o piaţa contractuală şi participativă, unde cererea şi oferta de muncă se reglează datorită negocierii contractului şi a salariului.

Piaţa acutală a muncii este rezultatul unor factori importanţi:

1. Organizarea agenţilor economici, a lucrătorilor şi a patronatelor. Creşterea gradului de sindicalizare şi construirea organizaţiilor patronale au avut un impact important asupra ocupării, dinamicii salariului, protecţiei sociale şi duratei muncii;

2. Extinderea sistemului de reglementări şi legi care ajută la formarea unei anumite ordini şi discipline în rândul agenţilor economici ce acţionează pe piaţa muncii;

3. Extinderea sistemului de negocieri de la nivelul de firmă până la cel naţional, în echilibrarea unor porbleme, ca de exemplu: salariul minim garantat, împărţirea sporurilor de producţie între firmă şi salariţi sau nivelul ocupării.

4. Statul joacă rolul arbitrului în reglementarea raportului dintre ofertanţii şi cumpărătorii de muncă. Ca şi agent economic, statul, intervine activ pe piaţa muncii, direct sau indirect, prin mijloace economice şi extraeconomice pentru a susţine oferta şi cererea de muncă şi veghează atent la asigurarea protecţiei sociale în cazul categoriilor defavorizate.

Preview document

Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 1
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 2
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 3
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 4
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 5
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 6
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 7
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 8
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 9
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 10
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 11
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 12
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 13
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 14
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 15
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 16
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 17
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 18
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 19
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 20
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 21
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 22
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 23
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 24
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 25
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 26
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 27
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 28
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 29
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 30
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 31
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 32
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 33
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 34
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 35
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 36
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 37
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 38
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 39
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 40
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 41
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 42
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 43
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 44
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 45
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 46
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 47
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 48
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 49
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 50
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 51
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 52
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 53
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 54
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 55
Decalajele economice la nivelul pieței muncii România - Uniunea Europeană - Pagina 56

Conținut arhivă zip

  • Decalajele Economice la Nivelul Pietei Muncii Romania - Uniunea Europeana.doc

Alții au mai descărcat și

Dezvoltarea Durabila in Romania

Introducere Criza ecologică determinată de intensa exploatare industriala a resurselor şi degradarea continuă a mediului necesita o solutie....

Ocuparea Resurselor de Munca în România

uparea resurselor de muncă în economia României 3 INTRODUCERE Lucrarea de faţă, prin conţinutul său este dedicată analizei fenomenelor şi...

Piata Muncii in Romania

CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII GENERALE 1.1.CONCEPTUL ŞI TRĂSĂTURILE PIEŢEI MUNCII Premisele teoretice ale analizei pieţei muncii sunt: muncă şi...

Salariul - venit fundamental stimulativ al forței de muncă

INTRODUCERE În multe ţări ale lumii, dezvoltarea managementului resurselor umane trece printr-o profundă schimbare, în conformitate cu strategiile...

Provocari si Perspective pe Piata Muncii in Uniunea Europeana

Introducere Lucrarea intitulată ,, Piaţa muncii în UE – Provocări şi perspective’’ analizează, pe parcursul a trei capitole, fenomenele ce au loc...

Uniunea Europeană și Necesitatea Reformei Instituționale

Introducere Motivaţia alegerii acestei teme rezultă din convingerea asupra nevoii recunoaşterii rolului deosebit de important al instituţiilor şi...

Racordarea economiei românești la circuitul comercial internațional

Introducere În condițiile unei lupte continue și asidue pentru supremație și recunoaștere internațională, economiile contemporane se află în...

Șomajul în România - cauze și efecte

Introducere În lucrarea de faţă am urmărit evidenţierea celor mai importante probleme legate de şomaj, analizând evoluţia acestuia în România. În...

Te-ar putea interesa și

Investițiile Străine Directe - Elemente Definitorii

CAPITOLUL 1 INVESTITIILE STRAINE DIRECTE – ELEMENTE DEFINITORII În vederea abordarii riguroase a unei problematici atât de complexe si extinse...

Studiu Comparativ privind Impozitele Practicate în Spațiul Economic European

1.Fiscalitatea în economia de piaţă. 1.1 Conţinut şi interpretări privind fiscalitatea în economia de piaţă. Într-un stat de drept repartizarea...

Tratatul de la Lisabona

Introducere Această lucrare nu are pretenţia unei analize detaliate ci doreşte să explice esenţa prevederilor Tratatului de Reformă, cât şi să...

România în Uniunea Europeană

CAPITOLUL I Istoricul constituirii Uniunii Europene.Relaţiile României cu celelalte ţării europene 1.1. Crearea Comunităţilor Europene 1....

Extinderea Uniunii Europene spre Est

Introducere Uniunea Europeană este o organizaţie bine structurată şi complexă de cooperare interstatală, între statele europene. A început în...

Studiu privind Particularitatile Finantarii si Eficienta Investitiilor in Agricultura

1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND INVESTIŢIILE 1.1. CONCEPTUL DE INVESTIŢII Conceptul de investiţii atât în teoria cât şi în practica economică este...

Evaluarea Investitiilor Directe din Romania

Introducere Problematica investitiilor straine directe (ISD) a fost si este intens dezbatuta, existând, în acest sens, preocupari atât la nivel...

Participarea României la Fondurile și Programele Comunitare Înainte și după Aderarea

Introducere În acest referat am vorbit despre participarea României la fondurile şi programele comunitare înainte şi după aderarea la Uniunea...

Ai nevoie de altceva?