Decizia Administrativă în Contextul Politicii de Dezvoltare Regională

CAPITOLUL I

Regiunea – nivel administrativ intermediar în societatea modernă

1.1 Concepte specifice dezvoltării regionale. Regiune. Regionalism. Regionalizare

Noţiunea de regiune a fost definită în moduri diferite de către diverse organisme regionale. Parlamentului European defineşte regiunea ca fiind un teritoriu care alcătuieşte, din punct de vedere geografic, o unitate netă, un ansamblu de teritorii în care populaţia are caracteristici comune şi urmăreşte să-şi păstreze specificitatea, dezvoltând-o în dorinţa de a progresa economic, social, cultural etc. Conform Adunării Regiunilor Europei, regiunea este o entitate politică, inferioară statului, condusă de un guvern cu anumite competenţe şi responsabilităţi în faţa unei adunări alese democratic.

Profesorul Profiroiu defineşte „regiunea este un element fundamental cu înţelesuri diferite.” Prin termenul de regiune înţelegem un teritoriu sau o zonă cu caracteristici distincte, propriii, care îi conferă o unitate semnificativă deosebită, distingându-se de restul zonelor învecinate. Delimitarea unei regiuni se poate realiza ţinând cont de criterii diverse, printre care cele mai relevante ar fi: caracteristici fizice, atribute socio-economice, limbă, tradiţii etc.

O situaţie similară se întâlneşte la numărul tipurilor de regiuni, ele putând fi: regiuni politice, geografice, istorice, naturale, subdezvoltate etc. În ceea ce priveşte regiunile politice ale unui stat ele se află la limita dintre statele federale şi unitare, având propriile competenţe în domeniul legislativ şi executiv, sistemul judecătoresc aparţinând statului central. Exemple de regiuni politici: Spania, Italia. Regiunile încorporate reprezintă rezultatul creării unui singur stat prin unificarea altor state, dar care au în continuare un anumit nivel de individualitate, spre exemplu: Marea Britanie. Regiunile diversificate nu sunt delimitate doar conform criteriilor politice sau teritoriale cu ţin cont şi de alte aspecte precum cultura sau limba. În acest sens, un exemplu elocvent este Belgia, înainte de procesul de federalizare.

Cât despre clasicele regiuni administrative, acestea sunt create prin descentralizarea teritoriilor autonome din punct de vedere administrativ: Franţa.

De altfel, împărţirea „clasică” a regiunilor distinge trei categorii existente astfel:

• Regiuni omogene;

• Regiuni polarizate (nodale);

• Regiuni pentru programare (planificare).

Caracteristica de omogenitate a regiunii presupune existenţa caracteristicilor de unificare, potrivit unor criterii comune: economic, geografic, socio-politic etc., în timp ce în cazul regiunilor polarizate, nodale, interesul de uniformitate nu este central, ci, dimpotrivă, coeziunea dintre relaţiile polarizate către un nod central. În ceea ce priveşte regiunile programate, unitatea este dată de un cadru instituţional-administrativ şi de programe şi politice comune de dezvoltare regională.

Este de la sine înţeles că fiecare teritoriu naţional poate face obiectul, pe aceste baze, al unor decupaje multiple, dar regiunea plan prezintă cadrul cel mai potrivit de condus, deoarece decupajul administrativ în vigoare, chiar dacă artificial şi criticabil, furnizează baza planificării regionale şi posedă din acest motiv propria să coerenţă.

De altfel, regiunii plan i se potriveşte cel mai bine şi definiţia adoptată de Adunarea Regiunilor Europei în Declaraţia asupra Regionalismului în Europa, adoptată din 1996, prin care regiunea reprezintă entitatea publică teritorială corespunzătoare nivelului imediat inferior celui de stat şi dotată cu un guvern care dispune de puteri politice proprii.

Referitor la competenţele regiunii, textul aceluiaşi document menţionează că ele pot viza:

• Politica economică regională;

• Amenajarea teritoriului, politica privind construcţiile şi locuinţele;

• Infrastructura de telecomunicaţii şi transporturi;

• Energie şi mediul;

• Agricultura şi piscicultura;

• Educaţia la toate nivelurile;

• Cultura şi media;

• Sănătate publică;

• Turismului şi sportul;

• Poliţie şi securitate publică.

În practica economică regiunea este definită din punct de vedere administrativ-teritorial ca fiind o porţiune a teritoriului unei ţări cu caracteristici distincte din punct de vedere istoric, cultural, social, economic.