Decontarile Intra și Interbancare și Reflectarea Lor în Contabilitatea Societatilor Bancare

INTRODUCERE

De-a lungul timpului, studiul banilor, instituţiilor bancare şi pieţelor financiare, a constituit unul dintre cele mai fascinante domenii de explorare.

Finanţiştii şi bancherii experimentează tentaţia descoperirii, analizei şi inovării mişcării continue a fondurilor baneşti, în care actul plăţii îndeplineşte atât rolul inimii care transportă banii – sângele - către fiecare parte a organismului numit societate, cât şi pe cel al sistemului nervos, responsabil cu coordonarea sa.

Plata adecvată şi decontarea drepturilor şi obligaţiilor băneşti reprezintă premisele esenţiale ale menţinerii ordinii atât la nivelul existenţei individuale şi al celei de întreprinedere, cât şi la nivelul societăţii în întregul său.

În lucrarea de faţă vom aborda decontările între unităţile bancare şi posibilităţi de perfecţionare a acestora.

Sistemul de plăţi este o parte esenţială a infrastructurii financiare a economiei de piaţă în care organizarea şi activitatea sectorului bancar sunt determinate de necesităţile pieţelor în contextul preocupării organismelor oficiale pentru asigurarea stabilităţii şi siguranţei acestuia. Constând dintr-un set de reglementări, instituţii şi mecanisme tehnice de transfer al banilor, sistemul de plăţi şi decontări este o parte integrantă a sistemului monetar într-o economie de piaţă. Activitatea sigură şi eficientă a sistemului de plăţi şi decontări, constituie un domeniu de interes deosebit, atât pentru participanţii de pe piaţă, cât şi pentru banca centrală.

În ultimul deceniu, sistemele de plăţi şi decontari au fost profund afectate de schimbările majore petrecute în industria serviciilor fînanciare. Schimbările tehnologice rapide, dereglementarea şi tendinţa către o mai mare volatilitate a preţurilor activelor au contribuit la o adevarată explozie în activitatea financiară şi, implicit, în volumul şi valoarea fluxurilor de plăţi.

Băncile, principalii furnizori de servicii de plăţi, au devenit din ce în ce mai conştiente ca această activitate nu constituie numai o sursă de profit potenţial, dar şi o sursă majoră de riscuri, atât pentru activitatea bancară, cât şi pentru ansamblul economiei reale. Pe lângă bănci şi iniţiatorii şi beneficiarii operaţiunilor sistemelor de plăţi, şi intermediarii nonbancari manifestă în prezent o preocupare continuă pentru

creşterea eficienţei acestora în condiţiile supravegherii riscurilor specifice şi ale necesităţii eliminării cauzelor care determină aceste riscuri.

Prin tranzacţiile ce au loc în fiecare zi la iniţiativa fie a persoanelor fizice, fie a agenţilor economici, pentru bunurile şi serviciile cumpărate se plătesc bani fie zilnic, sub forma de monedă, fie sub formă de depozite menţinute în bănci. Persoanele fizice şi agenţii economici din economia reală care işi desfăşoară activitatea în pieţele financiare, trebuie să facă faţă incertitudinii privind încasarea la timp a fondurilor băneşti care le sunt datorate sau privind plata la scadenţă a obligaţiilor lor băneşti.

Aceste incertitudini sunt influenţate de mai mulţi factori:

- promptitudinea cu care părţile care datorează fonduri băneşti iniţiază plata acestora;

- instrumentele de decontare utilizate şi performanţele lor privind efectuarea plăţilor la timp şi în condiţii de eficienţă;

- numărul de intermediari implicaţi în fluxul plăţii.

Băncile trebuie sa fie gata oricând să onoreze instrucţiunile de plată emise de clienţi, cu toate că şi ele sunt adeseori în situaţia de a face faţă diferenţelor de timp între momentul încasărilor şi cel al efectuării plăţilor, fie prin încheierea unor tranzacţii pe pieţele interbancare, fie prin apelarea la creditul acordat de către băncile centrale pentru a-şi acoperi nevoia de lichiditate pe termen scurt.

Obiectivul prioritar al lucrării îl constituie analiza sistemelor actuale care procesează şi înregistrează informaţiile aferente operaţiunilor de transfer al banilor.

Prima parte a lucrării am destinat-o stabilirii şi clarificării cadrului general privind sistemele de plăţi şi decontări, un accent deosebit fiind pus pe importanţa abordării problematicii acestor sisteme din perspectiva structurii lor piramidale şi a rolului băncii centrale în asigurarea finalizării transferului de proprietate asupra fondurilor băneşti. Astfel, am urmărit dezvoltarea de noţiuni, cum ar fi plata şi decontarea, mijloacele de decontare, partcicipanţii bancari şi nonbancari şi rolul acestora în operaţiunile de plăţi şi decontari, principalele instrumente de plată, sistemul de plăţi, sistemul de compensare şi sistemul de decontare.